CRIMINALISTICA - TEST

) Care premisa, din cele de mai jos, nu este specifica identificarii criminalistice:

individualitatea;

stabilitatea relativa;

reflectivitatea;

operativitatea.

Este adevarat sal fals urmatorul enunt:

"Obiectul mijloc de identificare este alcatuit din urmele obiectului scop si din modelele de comparatie."

1. Enuntul este adevarat.

2. Enuntul este fals.

Principiul schimbului sau transferului presupune:

modificarile produse in campul infractional de instrumentele folosite de infractor pe de o parte, si modificarile produse de componentele locului faptei asupra acestora, pe de alta parte;

un infractor lasa intotdeauna urme la locul faptei si preleva, la randul sau, alte urme pe corp, pe haine si pe obiectele purtate.

Premisele stiintifice ale identificarii criminalistice:

a) individualitatea;

b) stabilitatea relativa;

c) reflectivitatea.

1. a+b

2. b+c

3. a

4. a+b+c

Reflectivitatea este insusirea obiectelor de a se reflecta si a fi reflectate si se prezinta sub urmatoarele forme:

a) urme statice;

b) urme dinamice;

c) deprinderi;

d) imagini mentale;

e) imagini vizuale.

1. a+b+c+d

2. a+b+c+d+e

3. b+c+d+e

4. a+c+e

Care principii nu sunt caracteristice identificarii criminalistice:

a) principiul identitatii;

b) principiul delimitarii obiectelor identificarii criminalistice in obiecte scop al identificarii si obiecte mijloc de identificare;

c) principiul stabilitatii relative a caracteristicilor de identificare;

d) principiul operativitatii in efectuarea investigatiei penale;

e) principiul dinamicitatii si interdependentei

f) principiul prezumtiei de nevinovatie

1. a+b+c

2. b+c

3. a+c+e

4. d+f

Expertul poate formula concluzii:

a) categorice - raspuns pozitiv sau negativ;

b) concluzii de probabilitate, caracterizate ca utile si pertinente;

c) concluzii de imposibilitate, exprimate prin formula ,,Nu se poate stabili" (NSP).

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c

Concluziile de probabilitate depind de:

a) experienta expertului;

b) volumul datelor centralizate;

c) studii experimentale;

d) cercetari fundamentale;

e) limitele cunoasterii.

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c+d+e

Precizati daca este adevarat sau fals urmatorul enunt:

"Concluzia de imposibilitate (NSP) este o concluzie de probabilitate, adica fapta incriminata nu se exclude."

1. Enuntul este adevarat.

2. Enuntul este fals.

Cine a formulat, urmatoarea regula pentru experti: ,,Daca exista cea mai mica indoiala, exprimati-o":

Edmond Locard;

Alphonse Bertillon;

L. Retail.

Cine a facut precizarea cu privire la responsabilitatea expertului: ,,raportul sau sa exprime indoiala tot atat de clar ca si certitudinea":

Edmond Locard;

Alphonse Bertillon;

C.L. Retail.

Care sunt metodele examinarii comparative:

a) metoda confruntarii;

b) metoda juxtapunerii;

c) metoda imbinarii sau imbucsarii;

d) metoda suprapunerii;

e) metoda proiectarii concomitente.

1. a+b+c+d+e

2. a+b+c

3. a+c+d+e

4. a+c+d

3) Care regula este gresita pentru obtinerea modelelor de comparatie:

sa nu se cunoasca persoana sau obiectul de la care provin;

sa se tina cont de conditiile in care s-a format urma la locul faptei;

urma si modelele tip de comparatie sa contina suficiente elemente caracteristice de individualizare a factorului creator;

in momentul examinarii sa fie folosite modele similare, avand aceeasi provenienta.

Urmele pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:

marimea, structura, viteza si presiunea de formare;

factorul creator, factorul primitor, esenta, marime, modul de formare, tipul si natura urmei;

compozitia, culoarea, valoarea de identificare, legatura cu fapta si faptuitorul.

Prin martor, potrivit legii, se intelege:

persoana care are cunostinte de vreo fapta sau imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului;

persoana care a asistat la cercetarea locului faptei;

persoana care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.

Receptia senzoriala, realizata prin senzatii si perceptii, depinde de:

a) ereditate;

b) varsta;

c) grupul tipologic

d) factori de bruiaj.

1. a+b

2. b+c+d

3. a+b+c+d

4. a+c+d

Precizati ordinea proceselor psihice de formare a marturiei:

perceptia, memorarea, prelucrarea, reproducerea;

memorarea, perceptia, reproducerea, prelucrarea;

reproducerea, perceptia, prelucrarea, memorarea.

Precizati care termeni intra in categoria factorilor de bruiaj:

varsta, pregatire, ereditate, grup tipologic

vizibilitate, audibilitate, durata perceptiei, disimularea infatisarii

structuri si configuratii; constanta perceptiei; fenomenul de iluzie; starea de expectanta; emotivitatea; efectul "halo".

Dupa factorul creator, urmele se clasifica in:

urme ale omului, urme ale animalelor, urme ale plantelor, urme ale obiectelor si instrumentelor, urme create de unele fenomene;

urme de contact, urme deprinderi, urme pozitionale, urme substanta;

urme directe, urme de adancime, urme de suprafata.

Dupa factorul primitor, urmele se clasifica in:

urme forma, urme materie, urme de reproducere;

urme primite de om, urme primite de animale, urme primite de vegetale, urme primite de obiecte;

urme de suprafata si urme de adancime.

Dupa esenta lor, urmele se clasifica in:

urme forma, urme materie, urme pozitionale;

urme ale corpului uman, urme ale obiectelor, animalelor si ale unor fenomene.

Urmele forma pot fi:

a) urme statice, urme dinamice;

b) urme de adancime, urme de suprafata;

c) urme de contur, macrourme si microurme.

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c

Urmele de suprafata pot fi:

a) urme de stratificare;

b) urme de destratificare;

c) urme de contur.

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c

Urmele de stratificare si de destratificare pot fi:

a) vizibile, care sunt detectate de ochiul omenesc;

b) invizibile (sau latente), care nu pot fi detectate decat sub anumite unghiuri de lumina, prin transparenta, ori prin folosirea unor surse dirijate de lumina sau a radiatiilor ultraviolete;

c) urme apte, care permit identificarea obiectului creator;

d) urme inapte, care nu permit identificarea, dar contribuie la stabilirea apartenentei de gen.

1. a+c

2. b+c

3. a+b

4. a+b+c

Dupa marime, urmele pot fi:

a) macrourme, vizibile cu ochiul liber;

b) microurme, percepute cu ajutorul aparatelor optice de marit;

c) urme de stratificare;

d) urme de destratificare.

1. a+b

2. b+c

3. c+d

4. a+b+c

Dupa modul de formare, urmele pot fi:

a) statice;

b) dinamice;

c) de suprafata;

d) de adancime.

1. a+b+c

2. b+c+d

3. a+b+c+d

4. a+c

Dupa tip sau natura, urmele pot fi:

a) urme care reproduc forma suprafetei de contact;

b) urme sub forma de pete sau resturi de materii organice si anorganice (denumite urme materie);

c) urme sonore si olfactive;

d) urme vizibile si latente;

e) macro si microunde

1. a+b+c+d

2. a+b+c+e

3. a+b+c+d+e

4. b+c+d+e

Urmele deprinderi pot fi:

scrisul, vocea, mersul, deprinderi manuale;

deprinderi profesionale, mirosul, mersul;

mersul, scrisul, ticuri, moduri de operare.

Urmele substanta includ:

substante sau produse, de obicei fragmentare desprinse dintr-un corp finit sau dintr-o masa amorfa;

substante chimice provenite din incendii sau explozii;

probe materiale, directe sau indirecte, care conduc la identificarea autorului.

Urmele pot contribui la clarificarea urmatoarelor aspecte:

a) identificarea faptuitorului si a victimei;

b) identificarea instrumentelor si substantelor folosite la crearea lor;

c) stabilirea infractiunii si a conditiilor in care a fost comisa.

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c

Suprafata palmei este compusa din urmatoarele regiuni:

a) tenara;

b) hipotenara;

c) digito-palmara;

d) digitala.

1. a+b

2. a+c+d

3. a+b+c+d

4. a+d

Identificarea se poate face si fara un control nemijlocit, tactil sau vizual:

a) dupa imaginile fixate material (prin compararea urmelor descoperite in cazul infractiunii cu urmele create experimental;

b) din memorie (identificarea persoanelor sau obiectelor dupa semnalmente, declaratii);

c) pe baza inregistrarilor (cartoteci, colectii, fise): identificare dactiloscopica; persoane si cadavre cu identitate necunoscuta, persoane disparute; scrisul de mana; autovehicule etc.;

d) dupa modus operandi.

1. a+b

2. a+b+c

3. b+c+d

4. a+b+c+d

Dupa gradul de modificabilitate, obiectele examinate pot fi:

a) nemodificabile

b) relativ modificabile;

c) modificabile in timp;

d) modificabile artificial.

1. a+b+c

2. b+c+d

3. a+b+c+d

4. a+c+d

Precizati daca urmatorul enunt este adevarat sau fals:

"Reflectarea nu poate fi sub forma imaginilor vizuale (fotografii, film, banda video)."

1. Enuntul este adevarat.

2. Enuntul este fals.

Precizati daca este adevarat sau fals urmatorul enunt:

"Reflectarea poate fi si sub forma deprinderilor."

1. Enuntul este adevarat.

2. Enuntul este fals.

Precizati care sunt definitiile corecte ale urmei infractiunii. Prin urma se intelege:

a. urmele formate prin reproducerea constructiei exterioare a unui obiect asupra altui obiect;

b. modificarea materiala intervenita in conditiile savarsirii unei fapte penale, intre fapta si

modificarea produsa neexistand un raport de cauzalitate;

c. cele mai variate schimbari care pot interveni in mediul inconjurator ca rezultat al actiunii

infractorului.

1. a+b

2. b+c

3. a+b+c

4. a+c

Precizati care sunt cuvintele care nu sunt caracteristice clasificarii urmelor dupa modul de formare:

statice si dinamice;

de suprafata si de adancime;

directe si indirecte.

Precizati daca este adevarat sau fals urmatorul enunt:

"O amprenta digitala gasita pe un obiect face dovada contactului acestei persoane cu

suportul pe care a fost descoperita urma si constituie, prin ea insasi, o proba de vinovatie."

1. Enuntul este adevarat.

2. Enuntul este fals.

Dactiloscopia are ca obiect:

a) cercetarea desenelor papilare ale degetelor;

b) cercetarea desenelor palmei;

c) cercetarea desenelor plantei (piciorului);

1. a+b

2. b+c

3. a+b+c

4. a+c

Pielea care acopera mana este formata din:

a) epidermul;

b) dermul;

c) hipodermul;

d) desenul papilar.

1. a+b

2. b+c

3. a+b+c

4. a+c

Cine a definit dactiloscopia ca ,,stiinta privind studiul desenelor papilare":

Valentin Sava;

Andrei Ionescu;

Constantin Turai .

Dactiloscopia este:

domeniu al Criminalisticii care se ocupa cu examinarea si clasificarea desenelor papilare de pe suprafata degetelor, palmelor si talpilor;

domeniu al Criminalisticii care are ca obiect identificarea urmelor lasate de papilele salivare si papilele dermice;

domeniu al Criminalisticii care studiaza urmele desenului papilar al degetelor si palmelor mainii.

Precizati care este denumirea desenului papilar indicat prin sageata:

fragment;

anastomoza;

croset.

Precizati ce reprezinta desenul papilar indicat prin sageata:

bifurcatie;

trifurcatie;

contopire.

45) Precizati denumirea desenului papilar indicat prin sageata

inel;

butoniera;

croset.

Anastomoza este detaliul desenului papilar caracterizat prin:

creasta care uneste ca o punte (podet) doua creste relativ paralele;

creasta papilara care se bifurca si apoi revine la normal;

creasta papilara intrerupta.

Carligul este detaliul desenului papilar caracterizat prin:

ramura scurta a unei creste papilare principale;

creasta papilara intrerupta;

creasta papilara care uneste doua creste relativ paralele.

Butoniera este desenul papilar caracterizat prin:

creasta papilara care se bifurca iar dupa un drum scurt revine la normal;

creasta papilara intrerupta;

creasta papilara formata prin contopirea a doua creste papilare.

Detaliile desenului papilar cu frecventa rara de aparitie sunt:

inceput de creasta papilara, sfarsit de creasta papilara;

bifurcatie, trifurcatie, contopire, fragment;

fragmentul, butoniera, inelul, inelul punctat;

reintoarcerea, intersectia, crestele alternative, devierea si anastomoza.

Expertiza dactiloscopica se realizeaza prin examen comparativ intre:

fotografiile marite ale urmei si impresiune

urma ridicata si degetele persoanei suspecte

Cine a formulat Legea celor 12 puncte coincidente?

Edmond Locard;

A.Lacassagne;

V. Balthazard.

Cine a accentuat aspectul calitativ in dactiloscopie, afirmand ca: ,,Patru sau cinci puncte bine grupate in centrul figurii, intr-o maniera exceptionala, conving mai mult decat 12 sau 15 bifurcatii raspandite la periferia desenului?

V. Balthazard;

A.L. Kirk;

E. Locard.

Urmele papilare sunt utilizate pentru:

a) identificarea persoanei care le-a creat la locul faptei;

b) organizarea si desfasurarea testarii la poligraf;

c) compararea impresiunilor digitale descoperite in mai multe locuri pentru stabilirea autorului comun;

d) identificarea cadavrelor cu identitate necunoscuta.

1. a+b

2. b+c

3. a+c+d

4. a+b+c

Proprietatile desenelor papilare:

Unitatea, imuabilitatea, fixitatea si inalterabilitatea;

Imuabilitatea, fixitatea si ilizibilitatea;

Unicitatea, imuabilitatea, fixitatea si inalterabilitatea.

Care desene sunt gresite pentru delta alba:

a)

b)

c)

d)

1. a+b

2. b+c

3. b+d

4. a+c

Care raspunsuri sunt gresite pentru delta neagra:

a)

b)

c)

d)

1. a+b

2. b+d

3. a+c

4. a+d

Care sunt tipurile de baza ale desenului papilar:

adeltic; monodeltic; bideltic; polideltic si amorf;

arc, lat, dextrodeltic, sinistrodeltic, amorf;

danteliform, simian, piniform, spirala, cerc.

Precizati care denumiri nu corespund detaliilor sau minutiilor de mai jos:

a. anastomoza

b. bifurcatie

c. inelul

d. croset (carlig)

1. a+d

2. b+c

3. a+c

4. a+b

Relevarea urmelor papilare nu se face prin una din urmatoarele metode:

prin prafuire sau pulverizare cu pulberi de contrast;

cu substante fluorescente;

prin afumare directa;

prin folosirea de mulaje.

Relevarea urmelor prin metode chimice nu se face prin:

aburire cu vapori de iod;

tratare cu reactivi chimici;

cu ajutorul pensulelor din par de veverita, puf de strut sau cu fibre de carbon.

Prin ce metode se realizeaza fixarea si ridicarea urmelor digitale:

a) fotografierea sau inregistrarea cu camera video;

b) transfer cu ajutorul peliculei adezive (folio), dupa relevare si fotografiere;

c) cu ajutorul mulajelor pentru urmele de adancime;

d) tratare cu reactivi chimici.

1. a+b+d

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c

Care este numarul minim de detalii caracteristice necesar in multe tari, printre care si Romania, pentru identificarea persoanei dupa urmele papilare:

Precizati daca este adevarat sau fals urmatorul enunt:

"Desenele papilare caracterizeaza obiectele examinate nemodificabile."

1. Enuntul este adevarat

2. Enuntul este fals

Cararea de pasi indica:

linia mersului, lungimea pasului, latimea pasului, unghiul de mers, directia de miscare;

locul pe unde a intrat infractorul in scena infractiunii;

parasirea in fuga, de catre infractor, a locului faptei.

Cararea de pasi ofera informatii cu privire la:

a) numarul de persoane, greutatea, inaltimea, sexul;

b) varsta, defecte anatomice, viteza si modalitatea deplasarii, starea psihica;

c) daca autorul cunoaste locul, daca a stat la panda, pe unde a intrat, pe unde a iesit, simularea directiei de mers.

1. a+b

2. b+c

3. a+b+c

4. a+c

Urmele de picioare se fixeaza prin:

a) descriere in procesul-verbal de cercetare a locului faptei;

b) fotografiere;

c) fixarea prin mulaj;

d) copiere cu pelicula adeziva;

e) transfer electrostatic;

f) decuparea suportului purtator

1. a+b+c+d+e

2. a+b+c

3. b+c+d

4. a+b+c+d+e+f

Este adevarat sau fals urmatorul enunt:

"Urmele de picioare se fixeaza si prin decuparea si ridicarea suportului purtator de urme."

1. Enuntul este adevarat.

2. Enuntul este fals.

Este adevarat sau fals urmatorul enunt:

"Exista o corelatie semnificativa din punct de vedere statistic intre lungimea talpii piciorului descult, masura pantofului si inaltimea persoanei."

1. Enuntul este adevarat.

2. Enuntul este fals.

Urmele de picioare ofera informatii cu privire la:   

a) sexul, greutatatea aproximativa si varsta persoanei care le-a creat;

b) mecanismul de formare;

c) de la ce picior provine;

d) vechimea aproximativa;

e) directia de mers a persoanei care le-a creat;

f) particularitati anatomo-patologice ale persoanei care le-a creat.

1. a+b+c

2. b+c+d+e

3. a+b+c+d+e

4. a+b+c+d+e+f

Identificarea persoanei dupa urmele de picioare se poate realiza:

a) dupa urmele de picior descult;

b) dupa urmele de picior cu ciorap;

c) dupa urmele de picior incaltat.

1. a+b

2. b+c

3. a+b+c

4. a+c

Examinarea comparativa la expertiza traseologica a urmelor de picioare se realizeaza intre:

mulajul urmei ridicate din campul infractional si mulajul obtinut de la persoana suspecta;

fotografia urmei de incaltaminte si mulajul obtinut de persoana suspecta.

Urmele de dinti confera:

a) tipul constitutional si varsta celui care le-a creat;

b) malformatii congenitale, carii, interventii medicale;

c) identitatea cadavrelor prin compararea particularitatilor stomatologice cu odontogramele luate de medic ante-mortem.

1. a+b+c

2. b+c

3. a+c

4. a+b

Urmele de comparatie la dinti se iau prin

muscarea unor foi de hartie intre care s-a introdus o foaie de plombagina;

muscarea unei bucati de plastilina;

muscarea unor obiecte moi (ciocolata, cascaval).

Prin expertiza urmelor de dinti nu se poate raspunde cu certitudine la una dintre

urmatoarele intrebari:

natura urmei;

mecanismul de producere;

bolile dintelui;

grupa sanguina a persoanei.

Fixarea urmelor de dinti se face prin:

a) descriere in proces-verbal;

b) fotografiere;

1. a+b

2. b+c

3. b

4. a

Prin expertiza odontologica se pot stabili:

a) specia;

b) varsta;

c) sexul

d) tipul antropologic.

1. a+b+c

2. b+c+d

3. a+b+c+d

4. a+c+d

Fisa odontologica este utilizata pentru:

a) identificarea cadavrelor cu identitate necunoscuta;

b) identificarea persoanelor amnezice;

c) identificarea persoanelor care isi ascund identitatea;

d) reconstituirea fizionomiei dupa craniu.

1. a+b+c

2. b+c

3. a+b+d

4. a+b+c+d

Urmele de buze pot fi:

a) de stratificare;

b) de destratificare;

c) de adancime (in mod exceptional);

d) de suprafata.

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c+d

Urmele de buze pot fi supuse unor examinari fizico-chimice si biologice, inclusiv

testului ADN, pentru stabilirea:

a) compozitiei;

b) grupei de sange;

c) infectiilor bacteriene;

d) sexului si varstei.

1. a+b+c

2. b+c+d

3. a+b+d

4. a+b+c+d

Amprentele de urechi nu pot fi:

vizibile;

latente;

statice;

dinamice;

imuabile.

Urmele de urechi cele mai apte pentru exploatare sunt:

a) urmele latente statice;

b) urmele latente dinamice;

c) urmele de stratificare.

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c

Se recomanda ca urmele de urechi sa fie comparate in marime naturala prin:

a) juxtapunere;

b) suprapunere.

1. a+b

2. a

3. b

4. nicio varianta

De regula, urmele de urechi nu pot fi:

statice;

dinamice;

de suprafata;

de adancime.

Prin expertiza urmelor de urechi nu se poate raspunde cu certitudine la una dintre

urmatoarele intrebari:

natura urmei:

mecanismul de producere;

sexul persoanei care a lasat-o.

Ridicarea urmelor de sange se face prin:

a) razuire sau raclare impreuna cu o portiune din suport;

b) absorbire cu pipeta sau cu hartia de filtru;

c) ridicarea pamantului si a nisipului ce contin urme;

d) prin taierea si ridicarea vegetatiei;

e) apa oxigenata, luminol, acid sulfuric, reactivii Medinger si Adler.

1. a+b

2. b+c

3. a+b+c

4. a+b+c+d

Descoperirea urmelor de sange comporta dificultati in situatiile:

a) au suferit modificari prin trecerea timpului;

b) sunt in cantitate mica (pete);

c) au o culoare asemanatoare cu cea a suportului;

d) au fost inlaturate, partial, de autor.

1. a+b+c

2. b+c

3. a+b+c+d

4. a+c

Depistarea petelor de sange se face:

a) cu ochiul liber;

b) prin iluminarea suprafetei cercetate cu lampa de radiatii U.V.;

c) cu reactivii Medinger si Adler;

d) prin reactii cu apa oxigenata, luminol si acid sulfuric.

1. a+b+c

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c+d

Cand se recolteaza sange de la un cadavru se vor preciza:

a) zona de unde s-a recoltat (cord, torace, cavitate abdominala, craniu);

b) varsta victimei;

c) cantitatea si grupa sangelui transfuzat.

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c

Precizati daca este adevarat sau fals urmatorul enunt:

"Sexul persoanei nu se poate determina in functie de cromatina sexuala."

1. Enuntul este adevarat.

2. Enuntul este fals.

Precizati care enunt este fals:

urma de sange intereseaza investigarea criminalistica numai daca individul este de tip secretor;

pe baza testului ADN nu este posibila identificarea persoanei dupa saliva prelevata de pe diferite obiecte.

Din categoria urmelor de natura biologica fac parte:

a) tesuturi moi (sange, piele, masa cerebrala etc.) si tesuturi dure (oase, unghii);

b) secretii: saliva, secretie nazala, lapte matern;

c) excretii: sputa, vomismente, fecale, urina, sperma.

1. a+b

2. b+c

3. a+b+c

4. a+c

Calitatea de ,,secretor" presupune

calitatea de a determina grupa sanguina doar dupa urmele de sange;

calitatea de a determina grupa sanguina dupa urmele de sange si dupa secretiile organismului.

Pentru relevarea si fixarea urmelor labiale se recomanda

a) ridicarea obiectului purtator;

b) fotografierea;

c) transferarea cu folie adeziva.

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c

Obiectele in stare uda, purtatoare de urme de sange, se ambaleaza:

in saci de hartie, dupa ce au fost lasate sa se usuce;

in saci de plastic, dupa ce au fost lasate sa se usuce;

in frigidere portabile.

Expertiza biocriminalistica a urmelor de sange nu poate stabili:

a) natura umana sau animala;

b) grupa din sistemul ABO, serice, enzimatice sau limfocitare de care apartine;

c) vechimea aproximativa;

d) in ce conditii s-a format;

e) regiunea dintcare provine;

f) prezenta alcoolului sau a oxidului de carbon;

g) varsta persoanei.

1. a+b

2. b+c+d

3. a+b+c+d+e

4. g

Prin expertiza urmelor de saliva se poate stabili:

a) daca este de natura umana;

b) varsta;

c) calitatea de secretor sau nesecretor si grupa sanguina.

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c

Urmele de sperma se fixeaza prin:

a) descriere in procesul-verbal de cercetare a locului faptei;

b) absorbire cu pipeta sau cu hartia de filtru;

c) razuire sau raclare impreuna cu o portiune din suport;

d) prin fotografierea obiectelor pe care au fost descoperite

1. a+b

2. b+c

3. a+d

4. a+b+c

Urmele seminale prezinta interes pentru investigarea criminalistica a urmatoarelor infractiuni:

a) privitoare la viata sexuala;

b) omor;

c) sinucideri ale barbatilor prin spanzurare;

d) in cazul unor accidente.

1. a+b+c

2. b+c

3. a+b+c+d

4. a+c

Urmele seminale sunt importante pentru investigarea criminalistica, deoarece:

a) aduc precizari in legatura cu natura faptei;

b) ofera informatii cu privire la mobilul faptei;

c) ofera date pentru individualizarea faptuitorului.

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c

Pentru ridicarea urmelor seminale se recomanda:

a) ridicarea obiectului purtator;

b) taierea portiunii care cuprinde pata, fara a se indoi;

c) absorbirea pe o bucata de panza curata sau pe o rondela de hartie filtru si ambalarea, dupa uscare, in hartie curata;

d) prin decuparea urmelor dispuse pe dusumea sau parchet.

1. a+b

2. b+c

3. a+b+c

4. a+b+c+d

Precizati ce nu poate stabili expertiza biocriminalistica a urmelor seminale:

daca individul este secretor sau nesecretor;

vechimea petei;

varsta individului;

substante straine prezente in urina;

boli venerice;

Posibilitatile de examinare a urmelor seminale se datoreaza timpului de supravietuire a spermatozoizilor intravaginal la o femeie in viata:

24 ore;

48 ore;

72 ore.

Cum este preferabil sa se recolteze firele de par de la persoanele suspecte

prin smulgere;

prin pieptanare;

prin recoltarea firelor de par cazute in mod natural.

Cum se recomanda sa se recolteze firele de par:

a) cu impuritatile aderente;

b) cu crustele care le inglobeaza;

c) fara impuritati si fara cruste.

1. a+b+c

2. b+c

3. a+c

4. a+b

Expertiza firelor de par determina:

a) natura si originea umana sau animala;

b) sexul, varsta si rasa;

c) grupa sanguina.

1. a+b+c

2. b+c

3. a+c

4. a+b

Precizati daca urmatorul enunt este adevarat sau fals:

Analiza firului de par nu poate conduce la identificarea persoanelor prin testul ADN.

1. Enuntul este adevarat

2. Enuntul este fals.

Ce nu se recomanda la locul faptei in cazul prelevarii amprentei genetice:

schimbarea manusilor de protectie dupa fiecare proba prelevata;

refrigerarea sangelui lichid, a tesuturilor, organelor sau oaselor;

fotografierea si filmarea urmelor inainte de a fi atinse;

ambalarea suporturilor purtatoare de probe biologice in pungi de plastic.

Avantajele amprentei genetice:

a) dimensiunea moleculara a marimii probei;

b) vechime demonstrata pana la 5000 ani;

c) delimitarea stricta intre ADN-ul organismelor vii pe specii si subspecii.

1. a+b

2. b+c

3. a+b+c

4. a+c

ADN-ul este prezent in toate celulele nucleate din:

a) sange prelevat pe anticoagulanti;

b) urme se sange gasite la locul faptei;

c) sperma (exceptand cazurile de azoospermie)

d) fragmente de tesuturi;

e) lichid amniotic;

f) saliva

1. a+b

2. a+b+d+f

3. a+b+c+e

4. a+b+c+d+e+f

Precizati daca urmatorul enunt este adevarat sau fals:

Decriparea codului ADN specific conduce automat la rezolvarea unui caz, chiar daca nu

exista elemente de comparatie.

1. Enuntul este adevarat.

2. Enuntul este fals.

Precizati daca urmatorul enunt este adevarat sau fals:

Probele de fluide biologice, lacrimi, transpiratie etc. care nu contin celule nucleate nu pot

fi supuse analizei ADN.

1. Enuntul este adevarat.

2. Enuntul este fals.

Ce se interzice la recoltarea probelor ADN:

a) tusitul sau stranutul spre obiectele purtatoare de urme;

b) protejarea parului pe timpul recoltarii;

c) uscarea probelor inaintea ambalarii;

d) refolosirea ambalajelor.

1. a+b

2. b+c

3. a+d

4. b+d

Clasificarea fotografiei judiciare a locului faptei:

fotografia de orientare sau de ansamblu; fotografia schita; fotografia obiectelor principale; fotografia de detaliu; fotografia digitala;

fotografia de identificare dupa semnalmente; fotografia de fixare a rezultatelor unor activitati de urmarire penala;

fotografia de urmarire, microfotografia si holografia.

Avantajele fotografiei judiciare sunt:

a) rapiditatea si exactitatea;

b) obiectivitatea;

c) evidenta probatorie si caracter demonstrativ;

d) caracter destructiv.

1. a+b+c

2. b+c

3. a+c

4. a+d

Fotografia judiciara operativa (de fixare) cuprinde:

fotografia locului faptei;

microfotografia;

holografia.

Fotografia judiciara de examinare cuprinde

fotografia realizata in radiatii vizibile si invizibile;

fotografia schita;

fotografia obiectelor pricipale.

Fotografia judiciara a locului faptei cuprinde :

a) fotografia de orientare;

b) fotografia schita;

c) fotografia cadavrului si a obiectelor corp delict;

d) fotografia de detaliu .

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c+d

Fotografia care reda scena infractiunii intr-un singur cadru este denumita:

fotografia schita pe sectoare;

fotografia schita unitara;

fotografia schita incrucisata .

Fotografia prin care se inlatura zonele "oarbe" este denumita:

fotografia schita panoramica;

fotografia schita unitara;

fotografia schita incrucisata .

Fotografia panoramica se realizeaza prin fotografieri succesive ale subiectului, folosindu-se urmatoarele tehnici:

a) circulara;

b) liniara;

c) in serie .

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c

In laborator, pentru fotografiile panoramice se respecta urmatoarele reguli:

a) se realizeaza la aceeasi scara;

b) cu acelasi tip de hartie fotografica;

c) cu acelasi timp de expunere .

1. a+b+c

2. b+c

3. a+c

4. a+b

Fotografia judiciara trebuie sa fie:

a) clara, cu nuante si tonalitati naturale;

b) sa redea toate detaliile;

c) sa prezinte subiectul cu dimensiuni si perspective corecte;

1. a+b+c

2. a+c

3. a+b

4. b+c

Fotografia obiectelor principale (cadavru, obiecte corp-delict) se realizeaza:

a) dintr-un plan perpendicular pe obiect;

b) prin iluminare directa sau laterala;

c) pentru aprecierea dimensiunilor si a distantelor, intre obiecte se asaza o rigla, centimetru sau banda gradata.

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c

Fotografia de detaliu:

a) este specifica fazei statice;

b) se executa la o scara cat mai mare;

c) la obiectivul aparatului se adauga inele intermediare sau obiectivul "zoom";

d) sursele de lumina sunt dispuse lateral si in spatele aparatului fotografic.

1. a+b+c+d

2. b+c+d

3. a+c+d

4. a+b+d

Avantajele fotografiei digitale:

a) calitatea imaginilor;

b) transmitere rapida prin internet la un laborator;

c) stocare pe hard disk-ul unui computer;

d) proiectarea imaginilor pe un ecran sau perete.

1. a+b

2. b+c

3. a+d

4. a+b+c+d

Cadavrele vor fi fotografiate:

a) in pozitia si in starea in care au fost gasite;

b) cu aparatul dispus deasupra intr-o pozitie plan paralela;

c) fotografierea se executa de la cap la picioare sau invers.

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c

Fotografia de identificare a persoanelor se executa:

a) din fata si din profil;

b) la scara 1/9;

c) subiectul va avea capul descoperit;

d) subiectul va fi barbierit si pieptanat;

e) urechea dreapta va fi descoperita.

1. a+c+d+e

2. a+b+c+d

3. a+b+c

4. b+c

Fotografia de urmarire se executa:

a) in conditii prevazute de lege;

b) cu aparate speciale, de format mic, camuflate in obiecte de uz personal;

c) cu acordul persoanei urmarite.

1. a+b

2. a+b+c

3. b+c

4. a+c

Fotografia de fixare a rezultatelor perchezitiei poate fi:

a) de orientare;

b) schita;

c) a obiectelor principale;

d) de detaliu.

1. a+b+c

2. b+c+d

3. a+b+c+d

4. a+b+d

Precizati daca este adevarat sau fals urmatorul enunt:

"Fotografiile de fixare a rezultatelor perchezitiei nu fac parte integranta din procesul-verbal intocmit pentru efectuarea perchezitiei."

1. Enuntul este adevarat.

2. Enuntul este fals.

Fotografia judiciara de examinare in radiatii vizibile poate fi:

a) fotografia de ilustrare;

b) fotografia de comparare;

c) fotografia de umbre;

d) fotografia in radiatii Röentgen.

1. a+b

2. b+c

3. a+b+c

4. a+b+d

Fotografia de ilustrare:

a) se aplica in cercetarea inscrisurilor;

b) se aplica in expertiza unor corpuri delicte;

c) se obtine prin juxtapunerea imaginilor, confruntarea imaginilor si prin suprapunerea imaginilor.

1. a+b

2. b+c

3. a+b+c

4. b+d

Fotografia de comparare se obtine:

a) prin confruntarea imaginilor;

b) prin suprapunerea imaginilor;

c) prin stabilirea continuitatii liniare (juxstapunere).

1. a+b+c

2. b+c

3. a+c

4. a+b

Fotografia de contrast se realizeaza prin:

a) suprapunerea imaginilor;

b) folosirea unor materiale fotosensibile cu grad mare de contrast;

c) diafragmarea obiectivului fotografic.

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c

Din fotografia judiciara de examinare nu fac parte:

a) fotografia in radiatii infrarosii;

b) fotografia de ilustrare;

c) fotografia separatoare de culori;

d) fotografia de identificare a cadavrelor.

1. a+b

2. b+c

3. c

4. d

La identificarea persoanei dupa fotografie se folosesc urmatoarerle procedee:

a) juxtapunerea si imbinarea unor parti din fotografii;

b) caroiajul;

c) masurarea distantelor si a valorilor unghiulare dintre repere identice.

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c

In realizarea metodei portretului vorbit se tine cont de:

a) semnalmentele anatomice sau statice;

b) semnalmentele functionale sau dinamice;

c) semnele particulare;

d) amprentele digitale, palmare si plantare.

1. a+c

2. b+c

3. a+b+c+d

4. a+b+c

Precizati daca este adevarat sau fals urmatorul enunt:

Perceperea de catre martor a imaginii infractorului poate fi asimilata cu o urma de

memorie.

1. Enuntul este adevarat.

2. Enuntul este fals.

La realizarea portretului vorbit se vor respecta urmatoarele reguli:

a) sa se foloseasca o terminologie precisa si unitara, intr-o succesiune logica;

b) caracteristicile generale vor fi descrise pe baza semnalmentelor anatomice sau dinamice;

c) trasaturile capului si ale fetei detin locul principal;

d) descrierea imbracamintei nu prezinta relevanta.

1. a+b

2. b+c

3. a+b+c

4. a+b+c+d

Descrierea semnalmentelor se face:

a) din fata sau din plan frontal;

b) din profil sau din plan lateral.

1. a+b

2. b

3. a

La realizarea portretului vorbit, semnalmentele vor fi caracterizate dupa:

a) marime si forma;

b) pozitie;

c) culoare;

d) vechime.

1. a+b

2. b+c

3. a+b+c

4. a+c

Precizati daca este adevarat sau fals urmatorul enunt:

"Tatuajul inlaturat prin interventie chirurgicala poate fi relevat prin fotografiere sub

radiatii infrarosii."

1. Enuntul este adevarat.

2. Enuntul este fals.

Metoda supraproiectiei consta in:

compararea prin proiectii fotografice a imaginii unui craniu necunoscut cu fotografia unei persoane disparute ;

reconstituirea plastica si grafica a tesuturilor moi ale capului;

identificarea prin expertiza fotografica de portret.

Semnalmentele statice ale unei persoane:

talia; constitutia fizica sau corpolenta; aspectul general; forma capului si a fetei;

tinuta, mersul, vocea, vorbirea;

talia, obiceiuri, mersul, vorbirea.

Semnalmentele dinamice cuprind:

mersul, privirea, mimica si pantomima, vorbirea;

talia, parul, privirea, mimica;

vocea, vorbirea, obiceiuri, tinuta.

Parul unei persoane, dupa forma sa, poate fi:

cret, ondulat, lins, cu carare;

negru, castaniu, blond, roscat;

subtire, mijlociu, gros.

Sprancenele unei persoane dupa amplasare pot fi:

reunite; apropiate; departate; ridicate sau coborate pe ochi;

rectilinii, arcuite, unghiulare;

imbinate, stufoase, separate, inguste.

Conturul nasului unei persoane poate fi:

drept, concav, convex;

orizontal; mare; mijlociu; mic;

orizontal, bilobat, curbat.

Cadavrele cu identitate necunoscuta pot fi identificate prin:

a) supraproiectie;

b) reconstituirea fizionomiei dupa craniu;

c) metoda antropologica;

d) odontologia

e) expertiza fotografica de portret;

f) portret robot.

1. a+b+c

2. b+c+e

3. a+b+c+d+e

4. a+b+c+d+e+f

Expertiza criminalistica a vocii si vorbirii se bucura de reusita daca:

imprimarile se efectueaza in conditii de loc, de fond sonor si cu aceeasi viteza de inregistrare;

se folosesc copii ale benzii originale executate cat mai fidel;

se va cere persoanei sa foloseasca aceeasi pronuntie, aceleasi cuvinte si expresii.

Prin expertiza criminalistica a vocii si vorbirii (fonocriminalistica) pot fi lamurite:

a) autenticitatea fonogramei in litigiu;

b) deghizari ale vocii si vorbirii;

c) incercari de falsificare a benzii

d) identificarea vorbitorului pe baza modelului de comparatie.

1. a+b+c

2. b+c+d

3. a+b+c+d

4. a+c

Identificarea cadavrelor dupa metoda Gherasimov-Riscutia se realizeaza prin:

suprapunerea imaginilor;

juxtapunerea imaginilor;

combinarea detaliilor faciale inmagazinate intr-o baza de date.

Precizati care urme nu fac parte din categoria urmelor principale ale impuscaturii:

urme de perforare;

urme de patrundere;

urme de afumare;

urme de ricosare.

Precizati care urme nu fac parte din categoria urmelor secundare ale impuscaturii:

arsuri;

urme de afumare;

tatuajul;

urme de perforare.

Directia de tragere se stabileste prin:

a) vizare directa prin intermediul unui tub de hartie introdus prin ambele orificii;

b) unirea urmelor cu o sfoara;

c) introducerea unei tije in canalul orb si vizarea in prelungirea acesteia;

d) calcule matematice.

1. a+b+c

2. a+b+d

3. b+c+d

4. a+d

Expertiza urmelor principale ale tragerii stabileste:

a) daca orificiile sunt produse de o arma de foc sau de alta natura;

b) daca sunt formate de acelasi tip de gloante;

c) daca au fost trase de una sau mai multe arme;

d) directia sau directiile din care s-a tras;

e) marimea unghiului de incidenta.

1. a+b+c

2. b+c+d+e

3. a+b+c+e

4. a+b+c+d+e

Urmele de perforare sunt compuse din:

a) orificiul de intrare;

b) canalul;

c) orificiul de iesire.

1. a+b+c

2. b+c

3. a+c

4. a+b

Precizati daca este adevarat sau fals urmatorul enunt:

Rupturile provocate de gaze au loc numai in tragerile foarte apropiate, intre 3 si 12 cm.

1. Enuntul este adevarat.

2. Enuntul este fals.

Forma rupturilor de gaze (stelara, cruce, forma lipsei de material) depinde de:

a) distanta de la care s-a tras;

b) felul armei;

c) materialul in care s-a tras.

1. a+b

2. b+c

3. a+b+c

4. a+c

Pentru stabilirea distantei de tragere se vor analiza:

a) orificiile de intrare si de iesire ale proiectilelor;

b) urmele impuscaturii;

c) linia de mira.

1. a+c

2. b+c

3. a+b

4. a+b+c

La stabilirea vechimii unui inscris se iau in calcul:

a) neconcordante intre continutul textului si perioada la care se pretinde ca a fost redactat;

b) propritatile hartiei;

c) examinarea cernelurilor;

d) viteza de executie si presiunea de scriere.

1. a+b

2. b+c

3. a+b+c+d

4. a+b+c

Falsul prin inlaturare de text se realizeaza prin:

alterare pe cale mecanica, alterare prin acoperire, alterare pe cale chimica;

modificarea unor litere, transferul de cuvinte, litere si cifre;

scriere deasupra, prin hasurare, transfer de litere si cuvinte.

Care denumire este folosita in mod gresit pentru a desemna expertiza documentelor:

expertiza grafoscopica;

cercetarea grafologica;

expertiza grafica;

expertiza criminalistica a scrisului.

Caracteristici generale ale scrisului sunt:

gradul de evolutie, forma, dimensiunea, viteza;

fixitatea, constanta, inalterabilitatea;

individualitatea, imuabilitatea, inalterabilitatea.

Caracteristici particulare ale scrisului sunt:

morfologia semnelor grafice; forma elementelor constructive; directia predominanta a miscarilor;

viteza scrisului, numarul elementelor constructive, repartizarea presiunii;

directia randurilor, marginea textului, directia predominanta a miscarilor.

Falsul prin imitarea scrisului se realizeaza prin:

imitare libera, copiere directa, copiere prin transparenta;

metode tipografice: tipar inalt sau tipar adanc; copiere prin transparenta;

imitare libera, razuire cu o lama ori alt instrument ascutit.

Precizati cine este considerat fondatorul Criminalisticii

Hans Gross;

Eugène François Vidocq;

Pierre Fernand Ceccaldi.

Care carte dintre cele enumerate mai jos este considerata ca fundamentala pentru aparitia Criminalisticii ca stiinta autonoma:

Manual de instructie judiciara de Hanns Gross;

Traité des inscriptions en faux de F. Raveneau;

Finger Prints de Sir Francis Galton.

Cine a definit Criminalistica ,,arta si tehnica investigatiilor penale"?

Jean Nepote;

Pierre Fernand Ceccaldi;

Rudolph Archibald Reiss.

Cum a fost definita Criminalistica de catre fondatorul ei:

"un ansamblu de procedee aplicabile in cercetarea si studiul crimei pentru a se ajunge la dovedirea ei".

"stiinta starilor de fapt".

"arta si tehnica investigatiilor penale"

Criminalistica este o stiinta:

a) judiciara;

b) pluridisciplinara;

c) cu caracter autonom si unitar;

d) care insumeaza metode, mijloace tehnice si procedee tactice in scopul descoperirii infractiunilor, probarii vinovatiei sau nevinovatiei persoanelor implicate in savarsirea lor si prevenirii faptelor antisociale.

1. a+b+c+d

2. b+c+d

3. c+d

4. a+c

Metode imprumutate de criminalistica din Fizica:

a) holografia;

b) cromatografia;

c) fonoscopia;

d) analiza microscopica, spectrala si atomica.

1. a+b

2. b+c

3. a+b+c

4. a+c+d

Metode imprumutate de Criminalistica din Chimie:

a) fonoscopia;

b) spectroscopia;

c) electroforeza;

d) cromatografia.

1. a+b+c

2. b+c+d

3. a+c+d

4. b+c

Metode imprumutate de Criminalistica din Medicina:

a) anatomia comparata;

b) histopatologia.

1. a+b

2. b

3. a+b

4. nicio varianta

Metode imprumutate de Criminalistica din Matematica:

a) programarea lineara;

b) calculul probabilitatilor;

c) teoria multimilor vagi.

1. a+b+c

2. a+c

3. b+c

4. a+b

Cine este autorul dictonului: ,,Odata cu trecerea timpului se sterg urmele din amintirea oamenilor si de pe obiecte, dispar oamenii si obiectele":

1. Vintila Dongoroz;

2. Siegfried Kahane;

3. Ion Oancea.

Care din activitatile enumerate mai jos nu fac parte din metodele de cercetare ale Criminalisticii:

descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si mijloacelor materiale de proba;

constatari tehnico-stiintifice si expertize;

organizarea cartotecilor, albumelor si colectiilor in scopul identificarii persoanelor, cadavrelor si obiectelor corp delict sau produs al infractiunii

elaborarea unor reguli pentru perfectionarea sistemului de incadrare juridica a faptelor penale.

Sistemul (ramurile) Criminalisticii:

Fundamentele Criminalisticii; Criminalistica tehnica; Criminalistica tactica; Criminalistica metodologica;

Urmele infractiunii; Balistica judiciara; Investigarea criminalistica a locului faptei;

Fotografia judiciara; Traseologia; Dactiloscopia; Grafoscopia.

Ce cuprinde Criminalistica tehnica:

reguli si procedee care guverneaza ancheta penala;

reguli particulare de investigare a unor genuri de infractiuni;

ansamblul metodelor si mijloacelor stiintifice pentru descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si a altor mijloace materiale de proba, efectuarea expertizelor si a constatarilor tehnico-stiintifice.

reguli si procedee care guverneaza ancheta penala;

Ce se intelege prin Criminalistica tactica:

ramura a Criminalisticii care insumeaza metode, procedee si reguli de relevare si prelevare a urmelor infractiunii;

ramura a Criminalistii care cuprinde procedee tactice care se aplica in ancheta penala,

ramura a Criminalisticii care cuprinde notiuni cu caracter general, cum sunt: obiectul Criminalisticii, legatura cu alte stiinte, istoricul Criminalisticii.

ramura a Criminalisticii care insumeaza metode, procedee si reguli de relevare si prelevare a urmelor infractiunii;

Ce se intelege prin Criminalistica metodologica:

ramura a Criminalisticii care studiaza metodele de identificare dupa semnalmente a persoanelor si cadavrelor cu identitati necunoscute;

ramura a Criminalisticii care studiaza procedee tehnico-stiintifice de relevare, fixare si prelevare a urmelor;

ramura a Criminalisticii care studiaza metodele si mijloacele specifice de investigare a infractiunilor in raport cu regulile generale ale tacticii si tehnicii criminalistice.

ramura a Criminalisticii care studiaza metodele de identificare dupa semnalmente a persoanelor si cadavrelor cu identitati necunoscute;

Legatura Criminalisticii si Dreptul Penal consta in:

contribuie la identificarea faptuitorului si probarea vinovatiei acestuia;

evidentiaza metode si procedee tactice folosite la efectuarea perchezitiei si a confruntarii;

foloseste metode proiective si caracteriologice la ascultarea martorilor, invinuitilor sau inculpatilor.

Legatura Criminalisticii cu Psihologia si Psihiatria rezida in:

aplica metode proiective si caracteriologice in procesul ascultarii martorului, invinuitului sau inculpatului si bolnavului mintal;

contureaza elementele constitutive ale infractiunilor;

are ca obiectiv prevenirea si combaterea fenomenului infractional.

Precizati daca este adevarat sau fals enuntul:

,,Timpul lucreaza in favoarea infractorului":

1. Enuntul este adevarat

2. Enuntul este fals

Precizati daca este adevarat sau fals enuntul:

"Intre timpul scurs de la data savarsirii infractiunii si sansele de descoperire a autorului este un raport invers proportional."

1. Enuntul este adevarat

2. Enuntul este fals

Primul manual de criminalistica a fost tiparit de:

Hans Gross la Graz

Edmond Locard la Lyon

R.A. Reiss la Laussanne

Care din principiile enumerate mai jos constituie principii fundamentale ale

Criminalisticii:

a) Principiul legalitatii;

b) Principiul aflarii adevarului;

c) Principiul prezumtiei de nevinovatie;

c) Principiul delimitarii obiectelor identificarii criminalistice in obiecte scop al identificarii

si obiecte mijloc de identificare;

d) Principiul stabilitatii relative a caracteristicilor de identificare;

e) Principiul dinamicitatii si interdependentei cauzale.

1. a+b+c

2. b+c

3. a+c+d

4. a+c+d+e

Principiul identificarii in Criminalistica inseamna:

a) starea unui obiect de a fi ceea ce este, de a-si manifesta individualitatea in timp si in spatiu prin caracteristicile fundamentale, neschimbatoare;

b) nerepetabilitatea unui obiect prin evidentierea deosebirilor fata de orice alt obiect ;

c) sansele de descoperire a infractorului scad pe masura scurgerii timpului.

1. a+c

2. b+c

3. a+b+c

4. a+b

ANS: 4

Principiul fundamental al Criminalisticii, potrivit caruia savarsirea unei infractiuni determina modificari materiale in mediul inconjurator, presupune:

a) nu exista infractiune fara urme;

b) un infractor, fara voia sa, cel mai adesea lasa urme in campul infractiunii;

c) infractorul preleva, fara stirea sa, pe corp, pe haine si pe obiectele purtate alte urme, de obicei imperceptibile.

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c

Prezumtia de nevinovatie, ca principiu fundamental al Criminalisticii, presupune:

administrarea probelor atat pentru dovedirea vinovatiei, cat si a nevinovatiei;

starea unui obiect de a-si pastra un timp caracterul fundamental, ramanand el insusi;

sansele de descoperire a infractorului scad pe masura scurgerii timpului.

Principiul operativitatii, ca principiu fundamental al Criminalisticii, presupune:

a) timpul lucreaza in favoarea infractorului;

b) sansele de descoperire a infractorului scad pe masura scurgerii timpului;

c) starea unui obiect de a-si pastra un timp caracterul fundamental, ramanand el insusi.

1. a+c

2. b+c

3. a+b

4. a+b+c

Care enunturi sunt corecte?

a) Criminologia studiaza metodele si mijloacele de identificare a infractorului;

b) Criminologia raspunde la intrebarea cine este autorul unei infractiuni;

c) Criminalistica raspunde la intrebarea de ce s-a comis o infractiune;

d) Criminalistica stabileste, prin mijloace si metode tehnico-stiintifice, cine este autorul unei fapte penale

e) Criminologia studiaza cauzele si imprejurarile care au generat savarsirea acestei fapte.

1. a+b

2. b+c+e

3. a+d

4. d+e

Ce se intelege prin Fundamentele Criminalisticii:

ramura a Criminalisticii care studiaza probleme de ordin general, cum ar fi: obiectul si principiile Criminalisticii; legatura cu alte stiinte; metode de cercetare proprii si cele imprumutate de la alte stiinte; principiile fundamentale ale Criminalisticii; Istoricul Criminalisticii s.a.;

ramura a Criminalisticii care studiaza metodele tehnico-stiintifice de investigare a infractiunilor;

ramura a Criminalisticii care studiaza metodele de identificare dupa semnalmente a persoanelor si cadavrelor cu identitati necunoscute.

ramura a Criminalisticii care studiaza probleme de ordin general, cum ar fi: obiectul si principiile Criminalisticii; legatura cu alte stiinte; metode de cercetare proprii si cele imprumutate de la alte stiinte; principiile fundamentale ale Criminalisticii; Istoricul Criminalisticii s.a.;

Cine este autorul sintagmei: ,,Timpul lucreaza in favoarea infractorului":

Edmond Locard;

Ion R. Constantin;

Emilian Stancu.

Categorii de probe pe care le ofera Criminalistica:

a) probe disculpante;

b) probe indicative;

c) probe coroborative;

d) probe determinante.

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c+d

Precizati daca este adevarat sau fals urmatorul enunt:

"Probele asociative sunt acele probe (sange, par, amprente digitale etc.) prin care se stabileste legatura de cauzalitate dintre fapta si autor."

1. Enuntul este adevarat.

2. Enuntul este fals.

Precizati daca urmatorul enunt este adevarat sau fals:

"Probele directe nu sunt stabilite prin lege."

1. Enuntul este adevarat.

2. Enuntul este fals.

Precizati care dintre urmatoarele categorii de probe fac parte din cele pe care le ofera Criminalistica:

a) probe directe;

b) probe indirecte sau circumstantiale;

c) probe corp-delict;

d) probe asociative.

1. a+b+c

2. a+c+d

3. a+b

4. a+b+c+d

In ce documente se regasesc primele reguli de cercetare a probelor in inscrisuri:

a) Lex Cornelia de falsis;

b) Novelele 49 si 73 ale lui Justinian.

1. a+b

2. a

3. b

4. niciuna din variantele de mai sus

Precizati daca este adevarat sau fals urmatorul enunt:

"Prima expertiza criminalistica a scrisului, cunoscuta, dateaza din anul 1569 si priveste falsificarea semnaturii regelui Carol al IX-lea (Franta)."

1. Enuntul este adevarat.

2. Enuntul este fals.

Cand a aparut lucrarea ,,Traité des inscriptions en faux" de F. Raveneau, apreciata de Edmond Locard ca ,,lucrare capitala" in grafoscopie?

Cine a afirmat: ,,Expertiza [grafica] nu a facut nici un progres de la Raveneau ?"

Edmond Locard;

Alphonse Bertillon;

R.A. Reiss.

Eugéne François Vidocq, fondatorul Sigurantei franceze, pe langa faptul ca a creat prima fisa de identificare pe baza semnalmentelor, aliasurilor si modului de operare, are meritul de a fi inventat:

fotografia de semnalmente;

agentii sub acoperire.

Cine este creatorul sistemului de identificare antropometrica:

Sir Conan Doyle;

E.F. Vidocq;

Alphonse Bertillon.

Sherlock Holmes avea cunostinte solide de:

filosofie;

astronomie;

politica;

chimie.

Cine a facut primele descrieri ale desenelor papilare si orificiilor glandelor sudoripare:

a) Grew, 1684;

b) Malpighi, 1686.

1. a

2. b

3. a+b

4. niciuna din variantele de mai sus

Cine a facut prima clasificare a desenelor papilare in noua tipuri:

Christian Iacob Hintze, 1747;

Jan Evangheliste Purkinge, 1823;

William Hershell, 1858.

In ce an a fost publicata prima carte de dactiloscopie din lume, The Finger Prints, sub semnatura lui Sir Francis Galton:

Cine are meritul de a fi introdus identificarea dactiloscopica in Argentina:

Juan Vucetici;

H De Varigny;

Oloriz.

In 1900, Anglia introduce sistemul de clasificare dactiloscopica elaborat de:

Sir Francis Galton;

Dr. Henry Faulds;

Edward Henri.

Cine a propus, pentru prima data in lume, folosirea amprentelor pentru identificarea condamnatilor:

Sir Francis Galton in 1892;

dr. Henry Faulds in 1880;

William Hershell in 1879.

Ce tara a introdus, pentru prima data in lume, sistemul dactiloscopic de identificare a persoanelor, in 1894;

Argentina;

Anglia;

India.

Cine a utilizat, pentru prima data in lume, amprentele papilare pentru identificare a infractorilor:

dr. Henry Faulds;

Sir Francis Galton;

Edward Henry.

Cine a publicat prima carte de dactilocopie

Juan Vucetici;

Sir Francis Galton;

Christian Hintze.

Cine a scris Traité des inscriptions en faux:

Edmond Locard;

Eugène François Vidocq;

Raveneau.

Cine a publicat prima carte de medicina legala din Romania, in anul 1860:

Vianu;

Serban Georgescu;

I.N. Auerbach.

In ce an a luat fiinta primul serviciu fotografic la Politia Capitalei:

Cine a publicat, in 1904, primul Manual tehnic de medicina legala care constituie, in acelasi timp, primul manual de Criminalistica din tara noastra?

Mina Minovici;

Stefan Minovici;

Nicolae Monivici.

Cine i-a desemnat pe fratii Minovici, in 1911, ca fondatori ai Criminalisticii pe mapamond:

Edmond Locard;

R.A. Reiss;

Vucetici.

Cine este autorul cartii ,,Dactiloscopia si portretul vorbit", aparuta in anul 1914:

D. Calinescu;

Nicolae Minovici;

Valentin Sava.

Prima expertiza dactiloscopica din Romania a fost efectuata in 1914 de:

Andrei Ionescu;

Nicolae Episcopescu;

Valentin Sava.

Cine este autorul cartii ,,Grafologia si expertizele in scrieri. Anonimul - falsul, cu 204 autografe si documente grafologice", elogiata de J. Crèpieux-Jamin si Edmond Locard:

Henri Stahl;

D. Calinescu;

Stefan Minovici.

Cine este autorul lucrarii: "Expertiza grafica, stiintifica si expertiza caligrafica", aparuta in 1928:

Mihai Ioan;

George Belloiu;

Mihail Kernbach.

Cine a publicat, in 1930, cartea ,,Dactiloscopia in serviciul justitiei":

Valentin Sava;

Mihail Cires;

G. Batranul.

Autorul lucrarii ,,Tactica si tehnica perchezitionarii" (1941) este:

Constantin Turai;

Eugen Bianu;

D. Moldoveanu.

Cine a introdus dactiloscopia in Romania:

dr. Gh. Andrei Ionescu;

dr. Valentin Sava;

dr. Constantin Turai.

Cine este autorul primului curs original de Criminalistica, in 1951?

Constantin Turai;

Camil Suciu;

Emilian Stancu.

In ce an a luat fiinta, din initiativa profesorului dr. Mina Minovici, Serviciul antropometric pe langa Palatul de Justitie?

Precizati scopul final al identificarii in Criminalistica:

a) stabilirea identitatii;

b) stabilirea neidentitatii;

c) stabilirea semnalmentelor exterioare.

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c

Se va folosi cadavrul victimei pentru reconstituirea omorului.

a. Adevarat

b. Fals

In care situatii este obligatorie efectuarea expertizei psihiatrice:

a) in cazul infractiunilor de omor deosebit de grav;

b) in cazul accidentelor de circulatie in care au murit doua sau mai multe persoane;

c) cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli asupra starii psihice a invinuitului sau inculpatului.

a. a+b

b. b+c

c. a+b+c

d. a+c

Expertul este chemat

a. sa-si exprime parerea cu privire la vinovatia unei persoane;

b. sa-si exprime parerea cu privire la nevinovatia unei persoane;

c. sa-si exprime parerea despre fapte si imprejurari ale cauzei.

Concluziile categorice sau certe ale expertului pot fi:

a. afirmative (de identificare);

b. negative (de excludere.)

a. a+b

b. b

c. a

d. nicio varianta

Organul judiciar are indoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiza daca:

a) concluziile raportului de expertiza sunt contrazise de probele existente in cauza;

b) se prezinta o insuficienta argumentare a concluziilor;

c) are dubii cu privire la competenta profesionala ori obiectivitatea expertului;

d) constata erori/greseli sau omisiuni;

a. a+b+c

b. b+c+d

c. a+b+c+d

d. a+c

O problema deosebita o ridica, la investigarea omorului:

a. moartea prin inhibitie;

b. moartea generata de afectiuni cardio-vasculare;

c. moartea generata de afectiuni respiratorii.

Intre actiunea de ucidere si moartea victimei trebuie sa existe o legatura de cauzalitate

(Da sau Nu)

a. Da

b. Nu

Constituie imprejurari negative/controversate:

a. lipsa urmelor de sange, cand cadavrul prezinta numeroase urme de violenta;

b. lipsa unor parti din cadavru;

c. existenta unor urme de sange pe traseul parcurs de infractor.

a. a+b+c

b. b+c

c. a+c

d. a+b

Fazele procesului tanatologic:

a) agonia;

b) moartea aparenta;

c) moartea clinica;

d) moartea biologica .

a. a+b+c+d

b. b+c+d

c. a+c+d

d. a+b+d

Semnele cadaverice precoce:

a) racirea cadavrului;

b) deshidratarea cadavrului;

c) lividatile cadaverice;

d) putrefactia;

a. a+b+c

b. b+c+d

c. a+c+d

d. a+b+c+d

e. mumificarea.

Rigiditatea cadaverica se instaleaza la toate grupurile musculare, conform legii Nystem:

a. dupa 12 ore;

b. dupa 24 ore;

c. dupa 30 ore;

d. dupa 36 ore.

Semnele cadaverice tardive:

a) mumificarea;

b) putrefactia;

c) autoliza;

d) rigiditatea cadaverica.

a. a+b

b. b+c

c. a+c

d. b+c+d

Obiectele intepatoare-taietoare produc leziuni:

a. cu margini netede, unghiuri ascutite, liniare sau frinte, superficiale sau profunde;

b. leziuni intepate;

c. leziuni despicate taiate pe tegumente, precum si fracturi.

Moartea s-a produs inainte de spanzurare daca petele cadaverice se vor situa:

a) deasupra latului;

b) dedesubtul latului;

c) pe spatele cadavrului.

a. a+b

b. b+c

c. a+c

d. a+b+c

Asfixiile prin ocluzionarea orificiilor respiratorii se aplica in cazul urmatoarelor infractiuni

a. viol;

b. talharie;

c. pruncucidere;

d. omor.

a. a+b+c+d

b. a+c

c. b+c+d

d. a+c+d

Omorul prin otraviri lente este comis in majoritatea cazurilor de catre:

a. barbati;

b. femei.

Cercetarea locului faptei in cazul infractiunii de talharie care a avut ca urmare lovirea sau vatamarea grava a victimei se va face:

a) imediat ce se reclama fapta, chiar daca victima a fost internata in spital;

b) imediat ce se reclama fapta, in prezenta victimei;

c) la depunerea plangerii, dupa externarea victimei, chiar daca au trecut 2-3 saptamani de la comiterea faptei.

a. a+b+c

b. b+c+d

c. a+c+d

d. a+b+c+d

In cazul infractiunilor de omor, capetele libere ale armelor albe vor fi fixate in mod diferentiat:

a) cu sarma sau cu sfoara pentru topoare si alte instrumente;

b) cu dopuri de pluta pentru cutite.

a. a+b

b. b

c. a

d. nicio varianta

Firul de par se va recolta :

a) cu ajutorul unei pensete

b) in plic de hartie, eprubeta sau sticluta

a. a

b. a+b

Moduri de operare folosite la savartirea furtului din locuinte:

a) prin "vanzarea de ponturi";

b) studiu prealabil;

c) patrunderea in locuinte prin diferite pretexte;

a. a+b+c

b. b+c

c. a+c

d. a+b

Folosirea "ruptorului" sau "extractorului" este specifica furtului comis prin:

a. "vanzare de ponturi";

b. imprietenire;

c. efractie.

Smulgerea lantisorului, a gentilor si a posetelor in strada este specifica:

a. furtului prin efractie;

b. talhariei stradale;

c. furturilor din genti sau posete.

Cercetarea locului faptei este o activitate:

a) initiala;

b) imediata;

c) irepetabila.

a. a+b+c

b. b+c

c. a+c

d. a+b

Cel care ajunge primul la locul faptei nu trebuie sa ia una din urmatoarele masuri:

a. acordarea primului ajutor victimelor;

b. inlaturarea curiosilor;

c. protejarea si conservarea urmelor;

d. identificarea si audierea martorilor oculari;

e. executarea masuratorilor fotografice bidimensionale.

Care dintre urmatoarele reguli generale de cercetare a locului faptei este falsa:

a. cercetarea locului faptei se face de indata;

b. cercetarea locului faptei se face dupa un plan judicios si riguros;

c. cercetarea locului faptei trebuie sa fie sistematica si complexa;

d. cercetarea locului faptei se face cu respectarea stricta a normelor procedurale;

e. cercetarea locului faptei se face numai intre orele 06.00-22

Ce activitati nu se executa in faza statica a cercetarii locului faptei:

a. cercetarea de ansamblu a locului faptei;

b. orientarea locului faptei din punct de vedere topografic si criminalistic;

c. marcarea campului de acces in scena infractiunii;

d. folosirea cainelui de urmarire;

e. descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor.

Ce activitati nu sunt specifice fazei dinamice de cercetare a locului faptei:

a. delimitarea teritoriala a zonei cercetate;

b. examinarea minutioasa a cadavrului si a obiectelor purtatoare de urme;

c. descoperirea si examinarea mecanismelor de comitere a infractiunii;

d. clarificarea imprejurarilor negative sau controversate;

e. fixarea rezultatelor in procesul-verbal de cercetare a locului faptei.

Ce se intelege prin fixarea locului faptei:

a. marcarea urmelor;

b. conservarea locului faptei;

c. proces-verbal insotit de schite, fotografii, imagini video.

Ce nu trebuie sa se consemneze in procesul-verbal de cercetare a locului faptei:

a. ora inceperii si ora terminarii;

b. persoanele participante;

c. comentarii si deductii.

Importanta cercetarii locului faptei:

a) constituie, de cele mai multe ori, singura modalitate de obtinere a probelor in faza initiala;

b) contribuie la identificarea faptuitorului, stabilirea datelor privind personalitatea acestuia si modul de operare folosit;

c) este un element probatoriu deosebit de relevant pentru aflarea adevarului.

a. a+b

b. b+c

c. a+c

d. a+b+c

Cum se efectueaza de regula cercetarea locului faptei?

a) de regula in prezenta martorilor asistenti;

b) in prezenta partilor;

c) invinuitul sau inculpatul retinut ori arestat nu are dreptul sa participe la cercetare.

a. a+b

b. b+c

c. a+c

d. a+b+c

In procesul-verbal de cercetare a locului faptei nu se mentioneaza:

a) ora inceperii si ora terminarii cercetarii locului faptei;

b) conditiile meteorologice si de vizibilitate;

c) observatiile persoanelor participante;

d) mijloacele materiale de proba ridicate si cele lasate in custodie;

e) obiectiile faptuitorului;

f) opiniile expertilor sau ale martorilor asistenti cu privire la modul in care s-a comis fapta si persoana faptuitorului.

a. a+b+c+e

b. b+c+d+f

c. a+b+c

d. f

Cel care ajunge primul la locul faptei trebuie sa ia urmatoarele masuri

a) marcarea aspectului initial al locului faptei;

b) inlaturarea unor pericole iminente;

c) relevarea si prelevarea principalelor urme.

a. a+b

b. b+c

c. a+c

d. a+b+c

Precizati daca este adevarat sau fals urmatorul enunt:

"In faza dinamica a cercetarii locului faptei nu se permite examinarea minutioasa a cadavrului si a obiectelor purtatoare de urme."

a. Enuntul este adevarat.

b. Enuntul este fals.

Care factori sunt de natura obiectiva si influenteaza marturia:

a) vizibilitatea;

b) audibilitatea;

c) disimularea infatisarii (deghizarii);

d) calitatea organelor de simt.

a. a+b+c

b. b+c

c. a+d

d. b+c+d

Care factori sunt de natura subiectiva si influenteaza marturia:

a) personalitatea si gradul de instruire ale martorului;

b) varsta, inteligenta si temperamentul;

c) starile de oboseala si starile afective;

d) tipul perceptiv (analitic sau sintetic);

e)durata perceptiei .

a. a+b+c

b. b+c+d+e

c. a+b+c+d

d. a+b+c+d+e

Cum trebuie sa fie intrebarile adresate martorilor:

a) scurte, clare si precise;

b) de completare, de prezentare, de reamintire si de control;

c) sa prezinte un grad mai mare sau mai mic de sugestibilitate.

a. a+b

b. b+c

c. a+c

d. a+b+c

Particularitatile pe care le prezinta varsta martorilor minori intre 10-14 ani

a. nu prezinta interes pentru ancheta judiciara;

b. cresterea functiilor cognitive, dezvoltarea memoriei si a capacitatii de redare;

c. este predispus la exagerari, putand fi influentabil .

Declaratiile martorilor reflecta realitatea:

a. cu certitudine;

b. cu o marja de relativitate;

c. puternic deformat.

Care dintre perioadele de varsta prezinta interes pentru ascultarea minorilor:

a) 1 la 3 ani;

b) 3 la 6 ani;

c) 6 la 10 ani;

d) 10 la 14 ani.

a. a+b+c

b. b+c+d

c. a+b+d

d. a+c

Precizati daca este adevarat sau fals urmatorul enunt:

"Exactitatea amintirilor nu este o regula ci o exceptie".

a. Enuntul este adevarat.

b. Enuntul este fals.

Precizati daca este adevarat sau fals urmatorul enunt:

"Uitarea la barbati este mai accentuata decat la femei".

a. Enuntul este adevarat.

b. Enuntul este fals.

In care grupa de varsta minorul are o conduita contradictorie, fiind dispus sa exagereze:

a. 6 la 10 ani;

b. 10 la 14 ani;

c. 14 la 18 ani.

Precizati cum se face ascultarea bolnavului mintal:

a. in prezenta unui specialist;

b. in prezenta unui membru al familiei;

c. nu se recomanda ascultarea bolnavului mintal.

Particularitatile procedeelor tactice de ascultare a persoanei vatamate:

a) denaturari involuntare, datorita starii emotionale;

b) denaturari voluntare, datorita relei credinte;

c) denaturari deliberate in favoarea infractorului ca urmare a unor intelegeri survenite cu acesta;

d) denaturari prin "schimbarea de rol."

a. a+b

b. b+c

c. a+b+c

d. a+b+c+d

Declaratia invinuitului sau inculpatului are o valoare probanta:

a. superioara altor mijloace de proba, fiind considerata "regina probelor";

b. egala cu alte mijloace de proba deoarece poate servi la aflarea adevarului numai in masura in care este coroborata cu fapte si imprejuriri ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza;

c. speciala, deoarece invinuitul sau inculpatul este figura centrala a procesului penal.

d. superioara altor mijloace de proba, fiind considerata "regina probelor";

Nu pot sa depuna ca martor:

a) persoanele obligate sa pastreze secretul profesional;

b) sotia si rudele apropiate ale invinuitului daca accepta;

c) persoana vatamata daca se constituie parte civila sau participa in proces ca parte vatamata.

a. a+b

b. b+c

c. a+c

Precizati care enunturi sunt corecte:

a) invinuitul este obligat sa-si dovedeasca nevinovatia;

b) invinuitul sau inculpatul beneficiaza de dreptul la tacere;

c) sarcina administrarii probelor atat in favoarea cat si in defavoarea invinuitului sau inculpatului revine organului de urmarire penala.

a. a+b

b. b+c

c. a+c

d. a+b+c

Precizati care sunt actiunile la care recurge invinuitul sau inculpatul dupa savarsirea infractiunii:

a) plecarea precipitata de la locul faptei;

b) disparitia de la domiciliu;

c) revenirea la locul faptei pentru a afla mersul anchetei;

d) descresterea brusca a salivatiei;

e) contractia sau relaxarea subita a muschilor scheletici.

a. a+c

b. b+c

c. a+b+c

Precizati care dintre manifestarile viscerale sau somatice il tradeaza pe invinuit sau inculpat in timpul interogatoriului:

a) schimbari in ritmicitatea activitatii cardiace;

b) schimbari in presiunea sanguina;

c) fenomene de vasodilatatie si vasoconstrictie;

d) crearea unor alibiuri;

e) ascunderea faptei prin simularea sau comiterea altor infractiuni.

a. a+b

b. b+c

c. a+b+e

d. g

Care este cea mai tipica atitudine a invinuitului sau inculpatului:

a. de a recunoaste fapta, regretand-o;

b. de a nu recunoaste acuzatia care i se aduce pentru a se sustrage de la raspundere;

c. de a retracta declaratiile date.

Cum trebuie sa fie formulate intrebarile adresate invinuitului sau inculpatului:

a) la nivelul de intelegere al invinuitului sau inculpatului;

b) formulate clar si precis;

c) sugestive (implicative sau disjuncte).

a. a+b

b. b+c

c. a+c

d. a+d

Daca exista mai multi invinuiti sau inculpati, care vor fi ascultati la inceput?

a. cei care au un complex de vinovatie;

b. cei care prezinta alibiuri;

c. cei care nu recunosc faptele ce li se imputa.

Care procedee sunt specifice ascultarii a invinuitului sau inculpatului.

a) procedeul ascultarii progresive;

b) procedeul ascultarii frontale;

c) tactica ascultarii repetate;

d) tactica ascultarii incrucisate;

a. a+b+c+d

b. b+c

c. a+c

d. a+b+c

Invinuitul sau inculpatul va fi dominat de anchetatorul care:

a. vorbeste putin si la obiect;

b. vorbeste cu multa convingere, pentru a-i demonstra ce probe are impotriva lui;

c. il domina prin loviri si jigniri.

Care factori frenatori pot produce erori la actualele inregistrari poligrafice:

a) tulburarea excesiva a subiectului, provocata de frica de a fi invinuit pe nedrept;

b) tulburari de ordin fiziologic: afectiuni cardiovasculare, insuficiente respiratorii, stari apropiate de soc;

c) tulburari de ordin psihic: debilitate mintala, nevroze, psihonevroze, psihopatii; instabilitate emotiva;

d) instabilitate emotiva

a. a+b+c+d

b. b+c

c. a+c+d

d. c+d

Valoarea probanta a testarii poligraf:

a. nu face parte din mijloacele de proba prevazute de lege;

b. are valoarea unei constatari tehnico-stiintifice;

c. are valoarea unei expertize criminalistice.

Perchezitia se executa intre orele:

a.

b.

c.

Cine dispune efectuarea perchezitiei domiciliare:

a. procurorul, la cererea organului de cercetare penala;

b. procurorul, pe timpul noptii;

c. instanta de judecata.

In cazul perchezitiilor efectuate la o unitate la care se refera art. 145 C. pen. sau alta persoana juridica, martorii asistenti pot/nu pot sa faca parte din personalul unitatii.

a. Pot

b. Nu pot

Senatorii, deputatii si alte persoane care se bucura de imunitate nu pot fi supusi perchezitiei, cu exceptia:

a. infractiunilor la regimul stupefiantelor;

b. infractiunilor flagrante;

c. infractiunilor comise prin violenta care au avut ca urmare moartea victimei.

Precizati care bunuri din cele care fac obiectul cauzei penale se ridica in mod obligatoriu:

a) obiecte din metale sau pietre pretioase;

b) mijloace de plata, titluri de valoare interne;

c) colectii de valoare; sume de bani.

a. a+b

b. b+c

c. a+b+c

d. a+c

Perchezitia poate/nu poate fi amanata in scop tactic.

a. Poate.

b. Nu poate

Precizati daca este adevarat sau fals urmatorul enunt:

"Perchezitia domiciliara poate fi dispusa numai dupa ce a fost inceputa urmarirea penala."

a. Enuntul este adevarat.

b. Enuntul este fals.

Ridicarea de obiecte si inscrisuri are caracter de procedeu auxiliar de descoperire si strangere a unor mijloace de proba. (Da sau Nu)

a. Da

b. Nu

Organul de urmarire penala sau instanta de judecata:

a. sunt obligate sa ridice obiectele si inscrisurile ce por servi ca mijloc de proba in procesul penal;

b. nu sunt obligate sa le ridice;

c. apreciaza in fiecare caz in parte daca este necesar sa le ridice.

O persoana fizica sau juridica in posesia careia se afla un obiect sau un inscris ce poate servi ca mijloc de proba:

a. este obligata sa-l predea sub luare de dovada organului de urmarire penala sau instantei de judecata la cererea acesteia;

b. este obligata sa-l predea numai la cererea instantei de judecata;

c. este obligata sa-l predea numai in faza de urmarire penala.

Confruntarea este o activitate de criminalistica tactica si de urmarire penala care consta in ascultarea simultana a doua persoane care:

a. au fost audiate anterior;

b. intre care exista contradictii si neclaritati.

a. a+b

b. b

c. a

d. nicio varianta

Reconstituirea presupune o organizare judicioasa, pe baza unui plan care are in vedere, in principal, urmatoarele:

a) determinarea scopului infractiunii;

b) stabilirea activitatilor care urmeaza a fi executate;

c) stabilirea persoanelor participante;

d) asigurarea mijloacelor tehnice necesare.

a. a+b+c

b. b+c+d

c. a+b+c+d

d. a+c

Reconstituirea se dispune:

a. la inceputul desfasurarii procesului penal;

b. in orice moment al desfasurarii procesului penal;

c. la terminarea procesului penal.

Vor fi reconstituite scenele propriu-zise ale infractiunilor sexuale. (Da sau Nu)

a. Da

b. Nu