Un scenariu de dezvoltare in turismul romanesc

UN SCENARIU DE DEZVOLTARE IN TURISMUL ROMANESC

1.NOTIUNI GENERALE DE TURISM

Subliniem ipotezele privind originea ebraica a termenilor de turism din cuvantul'tournos', respectiv latina din cuvantul 'tornus' ¹, avand aceeasi semnificatie de circuit, in sensul de calatorie.

Din termenul de 'turism' a derivat si cel de 'turist, adica persoana imiplicata in efectuarea activitatii turisice.

Ca orice fenomen social-economic,pentru a putea fi studiat s-a incercat inca de la aparitia sa i se stabileasca dimensiunea in timp si spatiu, continutul, adica pe scurt definirea fenomenului turistic.

Organizatia Mondiala a Turismului (O.M.T.) a propus o definitie pentru turismul national:'poate fi considerata turist national orice persoana care viziteaza un loc ce nu constituie domiciliul sau obisnuit, situat in interiorul tarii sale de resedinta si avand un scop diferit de acela al exercitarii unei activitati remunerate si efectuand o sedere cu o durata de cel putin o innoptare(adica 24 ore).^{2 '}

Notiunea de turism, cat si aceea de turist, pot fi interpretate in mai multe sensuri.

In acceptiunea unanim utilizata, turismul desemneaza actiunea unei persoane care calatoreste in scop de agrement.In acest sens, nu poate fi acceptata calitatea de turisti a pelerinilor medievali sau a lui Marco Polo, ale caror calatorii nu aveau ca scop de recreere (destindere^).

In scopul compararii diferitelor modalitati de inregistrare statistica a circulatiei turistice, Organizatia Mondiala a Turismului a acceptat urmatoarea definitie a turismului strain:

'orice persoana care se deplaseaza pentru o durata de cel putin 24 de ore intr-o alta tara,diferita de cea in care se afla domiciliul sau stabil,incluzand in categoria turistilor si a studentilor si elevilor care locuiesc temporar in strainatate'.

Conform definitiei,pot fi si considerati turisti urmatoarele categorii de persoane:

persoanele care efectueaza o calatorie de agrement sau orice alte motive(de sanatate,familiale, etc.);

persoanele care calatoresc pentru a participa la conferinte, reuniuni;

persoanele in calatorii de afaceri;

studentii si elevii care locuiesc temporar in strainatate.

Persoanele care fac parte din scenariile urmatoare nu sunt considerati consumatori turistici:

persoanele care sosesc intr-o tara straina pentru a executa o activitate remunerata,cu sau fara contract de munca;

persoanele care vin sa isi stabileasca resedinta definitiva intr-o tara;

persoanele care calatoresc provizoriu in zonele de frontiera si persoanele care domiciliaza permanent intr-o tara ,dar nu lucreaza intr-o alta tara;

Persoanele care sosesc intr-o tara straina pentru a executa o activitate remunerata, cu sau fara contract de munca;

Persoanele care vin sa isi stabileasca resedinta definitiva intr-o tara;

persoanele care calatoresc provizoriu in zonele de frontiera si persoanele care domiciliaza permanent intr-o tara , dar nu lucreaza intr-o alta tara;

La Conferinta pentru turism si calatorii internationale care a avut loc la Roma in august 20 in ordinea de zi a lucrarilor s-a inscris si definirea termenului de turist, fiind adoptata printre altele si definitia pentru vizitator temporar, desemnand "orice persoana care se deplaseaza intr-o alta tara decat cea in care isi are resedinta permanenta, pentru orice scop, altul decat acela de a exercita o activitate remunerata in tara data³".

Pentru uniformizarea metodologiei de culegere a informatiilor, Organizatia Mondiala a Turismului(O.M.T) a elaborat criteriile de clasificare a vizitatorilor internationali.

In organizarea scenariilor privind dezvoltarea turism se au in vedere si vizitatori internationali, prezentati in urmatoarea clasificare:

membrii echipajelor aeronavelor de linie sau ale navelor de pasageri stationate in rada porturilor din localitatile vizitate de turisti, care recurg la serviciile de cazare ale unitatilor hoteliere din tara vizitata;

persoane care sosesc intr-o tara straina pe nave de croaziera si care petrec noaptea in afara vaslui,chiar daca debarca pentru o singura zi sau mai multe zile;

echipajele care nu sunt rezidente in tara vizitata si care raman in tara pentru o singura zi;

vizitatorii care sosesc si parasesc tara in aceeasi zi,pentru scopuri profesionale sau alte scopuri turistice,incluzand si vizitatorii tranzitatnti pentru o zi pana la sau de la o tara de destinatie a calatoriei;

vizitatorii cu innoptare in drum de la sau spre tarile de destinatie;

categorii definite de Natiunile Unite in 'Recomandarile privind statisticile pentru migratiunea teporara'1980,redefinite in anul 2008.

cei care nu parasesc zonele de tranzit din aeroporturi sau porturi,inclusiv transferurile intre aeroporturi si porturi;

conform definitiei inaltului Comisar pentru Refugiati al Natiunilor Unite(1976);

in cazurile cand aceste persoane calatoresc din tara lor de origine la destinatia misiunii lor oficiale si viceversa

Turismul este un domeniu de activitate cu profil complex, reunind un ansamblu de servicii si bunuri, proprii mai multor sectoare, fiind punctual de interferenta al acestora.

Serviciul turistic se prezinta ca 'un ansamblu de activitati ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turismului in perioada in care se deplaseaza si in legatura cu aceasta'.

Materializarea consumului turisitc se realizeaza doar dup ace, in prealabil, s-a realizat un act commercial de vanzare - cumparare, ceea ce presupune existenta unei oferte turistice, care trebuie sa corespunda preferintelor si solicitarilor consumatorilor.

Caracteristicile serviciilor pe care le regasim in cele mai multe cazuri, si in lucrarea de fata, sunt urmatoarele :

intangibilitatea - serviciile nu pot fi vazute, simtite, gustate, auzite sau mirosite

inseparabilitatea - productia serviciilor are loc o data cu consumul

variabilitatea serviciilor - imposibilitatea repetarii lor

perisabilitatea serviciilor - imposibilitatea ca acestea sa fie stocate

Turismul se caracterizeaza prin doua categorii principale de servicii :

servicii legate de efectuarea calatoriei

servicii prestate la locul de sejur

Clasificarea serviciilor turistice in functie de structura produselor turistice se caracterizeaza prin :

servcii pentru pregatirea consumului turistic (organizarea calatorilor, promovare, informare, elaborare de programe de calarii)

servicii de baza : servicii de transport, prestatii hoteliere, servii de alimentatie

servicii completare (servicii prestate pentru asigurarea petrecerii agreabile a timpului de vacanta: agreement, sport, excursii)

servicii cu character special desfasurate in cadrul turismului de tratament, de congrese, de vanatoare, pescuit

servicii cu caracter general oferite de unitati la care turistii pot apela (frizerii, saloane de cosmesmetica, posta, telecomunicatii)

Clasificarea serviciilor in functie de gradul lor de urgenta se regasesc in urmatoarea forma :

necesitati relativ putin urgente de servicii turistice a caror satisfacere poate fi amanata in timp

necesitati relative urgente de servicii turistice, fara alternative de amanre

Clasificarea serviciilor din punct de vedere al caracterului prestatiilor :

servcii de intermediere (de inchiriat, de rezervari)

servicii turistice cu character recreativ

servicii si activitati turistice cu character sportive

servicii pentru tratamente si cure balneare

servicii diverse (schimb valutar)

1.1 Importanta trusimului in cresterea economica

Cercetari intreprinse pentru evidentierea influentelor turismului asupra economiilor, societatilor si culturilor diferitelor tari, aprecieaza ca acesta trebuie incurajat, chiar daca se constata si unele cazuri care ca efect exploatarea de catre tarile bogate, emitatoare a resurselor turistice din tarile receptoare, reclamand o revizuire a termenilor in care se realizeaza schimburile turistice.

La nivelul economiei unei tari efectele turismului se analizeaza in general, pornind de la legatura lor cu obiectivele intregului sistem economic.

Interdependenta dintre dezvoltarea turismului si cresterea economica este fireasca, pentru ca antreneaza cererea pentru bunuri si servicii, care altfel nu ar fi produse sau prestate.

Enumeram in continuare efectele indirecte ale rezultatelor economice ale catorva sectoare de activitate economica, derivate din dezvoltarea turismului ⁽⁵⁾

in sectorul comercial;

in sectorul industriei alimentare in scopul livrarii de produse agroalimentare si bauturi, conform necesarului turistic din zone;

in sectoarele de prestari de servicii care baneficiaza turistii(transport urban si interurban, posta, telefon, telegraf, frizerii, coafor, servicii reparatii-intretinere);

in sectoarele care asigura investitiile bazei tehnico-materiale a turismului;

in sectoarele care asigura amenajarile de infrastructura generala si turistica;

in sectoarele cultural-artistice si manifestari sportive frecventate de turisti

Dezvoltarea turismului este direct legata de cresterea nivelului de trai, datorita modificarii rationale si complete a fortei de munca.

2 Infuenta turismului international asupra balantei de plati externe

Balanta comerciala fiind un element constitutiv al balantei de plati externe, exista o legatura stransa intre turismul international pe de o parte si balanta comerciala si balanta platilor externe,pe de alta parte, prin soldul lor, activ sau pasiv, determina soldul definitiv al balantei de plati externe ale tarilor respective.

Cresterea incasarilor din turismul international, influenteaza dimensiunea valorica a acestuia in cadrul balantelor de plati externe ale diverselor tari.

Turismul international isi gaseste un element de comparatie in volumul comertului exterior,din urmatoarele considerente

modul de provenienta a devizelor straine in turism este echivalent sumelor provenite din exporturile de marfuri;

in unele tari,principala sursa de export este turismul international;

cmajoritatea tarilor nu exista o distinctie clara intre turismul international si industriile de export traditionale,avand in vedere importanta acestei ramuri in economiile multor tari.

3. Efectul multiplicator al turismului

Efectul multiplicator nu este un atribut exclusive al turismului, acesta exista in orice lant de firme sau persone care depind de o unitate producatoare sau prestatoare de servicii si care se intrepatrund in diferite grade si sectoare ale economiei nationale.

In cazul efectului economic al turismului asupra dezvoltarii economice pe ansamblu sau regional, in literature de specialitate se desprind trei efecte multiplicatoare importante:

Efectul multiplicator al turismului,

Efectul multiplicator al investitiilor turistice,

Efectul multiplicator al comertului exterior.

Banii incasati de la vizitatori pot fi cheltuiti de cateva ori, fiind repartizati intre diferite sectoare ale economiei nationale, generand de fiecare data venituri noi, pana la retragerea definitiva a banilor respectivi din circulatie prin plata importurilor, tezaurizare sau alte cauze.

Cu cat numarul de sectoare economice beneficiare ale banilor vizitatorilor este mai mare, cu atat efectele asupra produsului national brut vor fi benefice.

Ratele de multiplicare a incasarilor turistice in circuitul economic depind de viteza de scurgere a banilor spre diverse destinatii, in perioada efectuarii platilor adicente.

De exemplu, banii achitati prin nota de plata la un hotel vor fi utilizati pentru achitarea diverselor datorii ale unitatii hoteliere,sau pentru a realiza noi investitii de care vor beneficia alti vizitatotri ai hotelului.

Economistii americani au stabilit ca in functie de nivelul de dezvoltare a diverselor tari din zone geografice diferite, banii incasati de la turisti circula intre limitele cuprinse intre 3,2-4,3 ori pe an, sau chiar mai mult, pana cand dispar de pe acest circuit.

Evaluarea efectului multiplicator are ca scop determinarea nivelului in care sursele de venituri obtinute din turism vor fi reintroduse in circuitul economic.

Estimare riguroasa este greu de realizat in practica, motiv pentru care evaluarea impactului economic total va cuprinde aprecieri subiective din partea economistilor implicati in cuantificarea acestuia, ceea ce va duce la obtinerea unor rezultate aproximative

3.SCENARII PRIVIND ROLUL TURISMULUI IN DEZVOLTAREA RELATIILOR DINTRE POPOARE

Practicarea schimburilor comerciale inca din cele mai indepartate timpuri au favorizat cultivarea si intretinerea relatiilor interumane intre diferitele zone geografice ale lumii, permitand o cunoastere reciproca a colectivitatii respective.

Se pot aminti pe langa schimburile comerciale la fel de vechi si calatoriile pe care grecii din Elada le faceau cu ocazia Jocurilor Olimpice si nu in ultimul rand vizitele cu scop curativ, efectuate de patricienii romani in statiunile cu ape termale din Italia, Galia sau Dacia Felix, pentru vimdecarea unor afectiuni de sanatate.

Contactele intre populatiile diverselor tari-daca au existat s-au realizat prin intermediul schimburilor comerciale, de publicatii si tiparituri.

In epoca moderna turismul reprezinta una din formele principale de legatura directa intre oamenii pe plan national si international.

Turismul satisface setea de informare si cunoastere, curiozitatea-aceasta trasatura umana a vizitatorilor, dand mai multe posibilitati de cunoastere a realitatii obiective decat ofera publicatiile si tipariturile.

Evolutia turismului international este dependenta de destinderea relatiilor politice dintre state, fiind prin natura sau antiteza a razboiului, mai plastic spus un 'amsador al pacii

Turismul se manifesta ca un mijloc activ de educatie, de ridicare a nivelului de instruire, de cultura si civilatie a oamenilor, faciliteaza accesul la vorile culturale, favorizand schimbul de idei, stimuland dezvoltarea oriontului cultural si intelectual, de cunoastere a populatiei locale si a vizitatorilor, influentand astfel dimensiunile si structura consumului.

Turismului constribuie la valorificarea culturii universale, la conservarea si transmiterea mai departe a traditiilor, obiceiurilor din diverse zone geografice.

Prin posibilitatile pe care le ofera si prin conditiile necesare desfasurarii activitatii turistice, acesta devine un instrument de destindere internationala, de consolidare si mentinere a pacii pe glob. Pentru realizarea acestui deziderat, Adunarea Generala a O.M.T., la octombrie 201 , a adoptat principiile Codului Glob

3.1.Aspecte din evolutia tendintelor turismului mondial

Avand in vedere perspectivele deschise tarii noastre odata cu intentia si probabil reusita de a fi membra a Uniunii Europene si NATO, ni se pare firesc sa cunoastem si cateva aspecte mai importante ale evolutiei turismului in lume, pentru a ne repara punctul unde ne aflam si, in functie de posibilitatile si concurenta unde tindem sa ajungem.

Previziunile privind viitorul turismului, fundamentate pe exploatarea influentei diversilor factori, anticipeaza o crestere continua a acestuia.

Existenta si globalizarea unor premize printre care:

cresterea accentuata a populatiei globului si implicit cresterea numarului celor ce calatoresc;

cresterea economica si implicatiile asupra veniturilor;

marirea timpului liber pentru vacante si week-end;

dezvoltarea mijloacelor de transport;

aparitia de noi piete emitente;

aparitia problemelor legate de degradarea mediului si resurselor naturale.

Motivatie, care a finalizat prin finantarea in -4 octombrie 201 in Anglia a Uniunii Internationale a Organizatiilor Oficiale de Turism(IUOOT), care initial includea 100 de organizatii nationale de turism. Acest for se organizeaza in 17-28 septembrie 2011 sub denumirea de Organizatia Mondiala a Tursimului.

Activitatea turistica in ansamblu este caracterizata sintetic prin indicatorul circulatie turistica mondiala globala, evaluata in literatura de specialitate, la peste 5 miliarde calatorii. In cadrul acesteia, conform statisticilor O.M.T., 70-85% reprezinta turism intern si 25-30% turism international.

Circulatia turistica internationala, pentru a fi relevanta, trebuie studiata din perspectiva evolutiei si distributiei teritoriale.

Indicatorii cei mai expresivi in acest sens sunt sosirile/plecarile de turisti si incasarile/cheltuielile din turismul international.

In perioada 2010-2012, calatoriile au avut o crestere de aproape 25 de ori, iar incasarile au sporit de 200 de ori(tabelul 1), de la 2,1 mld.USD in la 447,7mld.USD in 2011(Tabelul nr 1

Tabelul nr 1" Evolutia principalilor indicatori ai circulatiei turistice international"

Sursa:Economia Turismului

Conform tabelului nr 1, incepand cu deceniul opt a avut loc o descrestere a circulatiei turistice internationale, poate si din cauza schimbarilor din economia mondiala, si anume, socurile petroliere din anii 2011si 2012, recesiunea economiei mondiale, destramarea blocului socialist, razboiul din Golf pe perioade scurte de 1-2 ani, dar cu repercusiuni mai lungi.

Din punct de vedere structural, circulatia turistica pe cele sase zone georgrafice, dupa statistica O.M.T., aproximativ 80% este concentrata in Europa si America, indirect in tarile puternic dezvoltate economic.

Aceasta este motivata de puterea economica a tarilor respective, de interesul lor in dezvoltarea turismului si de experienta in activitatea turistica.

Grupul statelor dezvoltate detine aproximativ 57% din sosirile de turisti si aproximativ 65% din incasari, cele in dezvoltare 30% din sosirile si incasarile totale, iar cele in tranzitie 13% din sosiri si 5% din incasari.

Aceste concluzii ale economistilor specializati in turism motiveaza corelatia dintre turism si cresterea economica, precum si tendinta de concentrare a fenomenului turistic.

Facand in continuare o analiza mai profunda a turismului pe tari, in functie de nivelul de dezvoltare economica-sociala si de rezultatele activitatii desfasurate, se distinge o alta clasificare, in tari receptoare si/sau emitatoare de turisti.

In aceasta clasificare facuta de O.M.T.dupa numarul de sosiri pentru vacante si afaceri, in anul 2010 Romania se situa pe pozitia 40. Din categoria tarilor traditionale emitatoare de turisti se disting:

Germania

Statele Unite ale Americii

Marea Britanie

Japonia;

Olanda

Statele Unite ale Americii au un statut contradictoriu, pentru ca dupa raportul sosiri/plecari este o tara emitatoare de turisti, iar dupa incasari/cheltuieli este receptoare de turisti.

Incepand din anii 2011, privatizarea este perceputa sub doua aspecte:

primul de liberalizare, prin diminuarea rolului statului in sectorul serviciilor si transferului ei spre sectorul privat,

a doua, de reglementare a acestui sector.

Potrivit opiniei specialistilor O.M.T., globalizarea va determina cresterea acerba a concurentei pe destinatii, pentru cucerirea segmentelor de piata cunoscute si pentru cucerirea de noi segmente.

Dupa anii 2011, procesul globalizarii si al supracresterii a cunoscut noi dimensiuni.

In Europa a aparut o brusca largire a pietei, aliantele, cooperarile si/sau fuzionarile sunt forte care se manifesta ca tendinte care actioneaza asupra procesului de globalizare.

Intreprinderile mici, pentru a face fata presiunii concurentei, trebuie sa se indrepte spre specializarile si crearea de pachete de servicii de marca, de calitate ridicata si spre cooperare si inovar

3.2Scenarii privind evolutia turismului in Romania

Preocupari de organizare a activitatii turistice in Romania se cunosc inca din secolul al XIX-lea.

Acestea au apartinut initiativei private a unor asociatii, organizatii, societati sau cluburi. Preocuparea acestora s-a indreptat spre valorificarea potentialului turistic al tarii noastre si in special catre dezvoltarea turismului in zona litoralului romanesc al Marii Negre; actiunile lor au fost concretizate prin atragerea unor categorii sociale cu posibilitati, in sponsorizarea amenajarii de constructii ale bazei materiale turistice de litoral.

Activitatea lor s-a desfasurat inainte de primul razboi mondial si intre cele doua razboaie mondiale; aceasta s-a concretizat indeosebi in construirea de cabane, amenajari de drumuri, marcaje, organizarea de cursuri de schi, publicarea de monografii, almanahuri, ghiduri, harti, etc.

In anii celui de-al doilea razboi mondial, Oficiul National de Turism(ONT) si-a incetat activitatea.

In anul 2011, societatile turistice private au fost desfiintate si baza materiala a acestora a trecut in patrimoniul Constiliului Central al Sindicatelor, in cadrul caruia a fost creata Directia de Turism si Excursii, cu rol in administrarea si exploatarea bazei materiale a turismului, precum si in organizarea unor activitati turistice.

Turismul capata un nou avant, prin angrenarea tarii noastre in circuitul international de primire; apare astfel, din nou, necesitatea coordonarii activitatii turistice pe plan republican.

Conform acestor obiective, in anul 2012 se infiinteaza Oficiul National de Turism'Carpati', ca intreprindere economica de stat pentru comert exterior, sub coordonarea Ministerului Comertului Exterior.

In urma cresterii volumului activitatii turistice interne si internationale, in anul 2012 se Infiinteaza Ministerul Turismului ca organism central al administratiei de stat. Astfel, ONT isi restrange activitatea numai in sfera turismului international, devenind o intreprindere economica subordonata direct Ministerului Turismului

Desi in ultimii 30 de ani promovarea politicii in domeniul turismului a imbracat diverse forme de organizare, sub aceasta forma organizatorica functioneaza si astazi; ultimul act de reinfiintare a Ministerului Turismului este datat cu 04.01.2011.

Analistii economici evalueaza dimensiunile reale ale miscarii turistice, in functie de sursele disponibile de colectare a informatiilor statistice.

In prezent, statisticile turistice nu se dovedesc suficient de cuprinzatoare, deoarece nu cuprind raportari ale turismului pe cont propriu, semiorganizat, ale turismului rural, si nici o imagine concreta cu privire la efectul multiplicator al turismului asupra statiunilor vizitate.

De aceea, pentru a face o prezentare a activitatii turistice la nivelul tarii noastre am studiat analizele facute de specialisti din Ministerul Turismului, precum si cele intreprinse de specialisti in cadrul Institutului de Cercetare pentru Turism(2012).

Cererea turistica la nivelul tarii noastre este influentata de modificarile care au avut loc in societatea romaneasca in ultimii zece ani.

Descentralizarea, restructurarea economica, inflatia, inceputurile privatizarii, noile initiative in domeniul legislatiei turistice, reorientarea intereselor de grup si individuale, noile directii de promovare agresiva a turismului romanesc pe piata interna si mai ales pe cea internationala au avut efecte sensibile si haotice asupra mecanismelor social-economice si asupra comportamentelor individuale.

In urma sondajelor efectuate de specialisti de la Institutul de Cercetare pentru Turism si Institutul de Marketing si Anchete Sociologice a reiesit urmatoarea pondere medie a turistilor dupa destinatiile de vacanta in Romania(IMAS 2010, 2012)1:

Statiuni de litoral 49%

Statiuni montane 38%

Statiuni balneare 14.7%

Circuite,excursii in tara 10.1%

Agroturism,turism rural 7.7%

In alte tari 10.3%

La rude,prieteni 28.9%

Se constata ca turismul pe litoral si turismul montan reprezinta punctele majore ale turismului romanesc, in ultimii ani, fiind in topul primelor locuri privind evolutia destinatiei turistice.

Valoarea, diversitatea, transformarile politice, socio-economice, au condus la o evolutie a turistilor romani si straini.

In anii celui de-al doilea Razboi Mondial, Oficiul National de Turism(ONT) si-a incetat activitatea.

In anul 2011, societatile turistice private au fost desfiintate si baza materiala a acestora a trecut in patrimoniul Constiliului Central al Sindicatelor, in cadrul caruia a fost creata Directia de Turism si Excursii, cu rol in administrarea si exploatarea bazei materiale a turismului, precum si in organizarea unor activitati turistice.

Turismul capata un nou avant, prin angrenarea tarii noastre in circuitul international de primire; apare astfel, din nou, necesitatea coordonarii activitatii turistice pe plan republican

Cererea turistica la nivelul tarii noastre este influentata de modificarile care au avut loc in societatea romaneasca in ultimii zece ani.

Se constata ca turismul pe litoral si turismul montan reprezinta punctele majore ale turismului romanesc, in ultimii ani, fiind in topul primelor locuri privind evolutia destinatiilor.

Valoarea, diversitatea, transformarile politice, socio-economice, au condus la o evolutie a turistilor romani si straini.

Se face o prezentare detaliata a numarului de turisti, dar si a innoptarilor si a duratei sejurului mediu in Romania, in perioada 2010-2012

Astfel, analizand dinamica fluxurilor turistice in Romania se evidentiaza scaderea continua a acestora in ultimul deceniu; in anul 2011 numarul turistilor cazati a reprezentat 41,72% fata de numarul turistilor cazati in 2012, din care cei ai turistilor straini au reprezentat 58,21% fata de turistii straini cazati in 2013.

De asemenea,valoarea indicatorului numar innoptari a scazut vertiginos pana in 2010, atat pe total (34,4%), cat si pe relatia externa(37,21%).

Sejurul mediu a fost redus atat in anul 2012(4,2 zile/turist pe total si 3,9 zile/turist relatia internationala), cat si in anul 2011(3,4 si respectiv 2,5)

Pe fondul unei scaderi generale a fluxurilor turistice catre principalele destinatii romanesti, se remarca o pondere echilibrata, de mentinere in aceiasi termeni ca in anii precedenti ai circulatiei turistice a tarii.Aceasta simbolizeaza puterea de atractie consacrata destinatiilor respective, cat si motivatia cererii turistice

Litoralul romanesc reprezinta o destinatie importanta a turismului in tara noastra si ocupa locul al doilea in ceea ce priveste numarul de turisti (14.51%) si numarul de innoptari (26.9%) la nivelul tarii, pozitie ocupata si in anul 2010, cu valori aproximativ egale, ceea ce atesta atractia acestuia indiferent de conjuctura economica.

Turismul montan reprezinta o destinatie turistica valabila in toate anotimpurile solicitate de variate segmente de turisti; aceasta afirmatie este sustinuta si de date

referitoare la anul 2011,in ceea ce priveste indicatorii: numarul total de turisti, din care turisti straini, precum si indicatorul innoptari, aferente turismului montan.

O preocupare permanenta a guvernului a fost si ramane privatizarea activelor din baza materiala a turismului; o imagine in acest sens, unde forma de proprietate privata reprezinta 60.3% din totalul activelor din structurile de primire turistica

Fluxul plecarilor vizitatorilor romani in strainatate este in continua scadere pana in anul 2010, atingand cifra 6.274 (mii plecari), fata de 10.105 (mii plecari)in anul 2012, printre cauze numarandu-se scaderea puterii de cumparare a populatiei, cresterea preturilor si tarifelor pentru pachetele de servicii turistice, precum si masurile restrictive impuse de Uniunea Europeana.

In dinamica, se constata o sporire e fluxurilor de turisti straini care viziteaza Romania, indicele sosirilor vizitatorilor straini in Romania fiind de 108.1 in 2010 fata de 101.9 in anul 201

In deplasarile lor, atat vizitatorii straini, cat si cei romani, folosesc cu precadere mijloacele de transport rutiere, urmate de cele feroviare, aeriene si in cele din urma navale.

In acest sens, se impun masuri de modernizare a infrastructurii generale, a punctelor vamale de frontiera pentru fluidizarea fluxurilor turistice si de adaptare la nivelul european.

Pe fondul unei scaderi generale a fluxurilor turistice catre principalele destinatii romanesti, se remarca o pondere echilibrata, de mentinere in aceiasi termeni ca in anii precedenti ai circulatiei turistice a tarii.

Fluxul plecarilor vizitatorilor romani in strainatate este mai mare decat cel al sosirilor vizitatorilor straini in Romania,atingand punctul maxim in 20012, cand plecarile vizitatorilor romani in strainatate depasesc cu 71,32% sosirile vizitatorilor straini in Romania. Se observa o ameliorare a acestui procent in anul 2011, cand acelasi indicator ajunge la 5.36%, iar in 2012ajunge la 20.09%.

In concluzie, turismul international in Romania in perioada 2010-2012 este caracterizat de un decalaj continuu intre fluxul turistic extern si fluxul turistic intern, cu efecte negative asupra eficientei economice a activitatii turistice romanesti in ansamblu.

In perspectiva aderarii cu drepturi depline la Uniunea Europeana a tarii noastre, imbunatatirea conditiilor socio-economice interne va determina o reorientare a deplasarilor in strainatate.

Conform datelor statistice, ambele fluxuri turistice au avut ca motivatie prioritara odihna, recreerea si vacantele urmate de celelalte motivatii, ca:

tranzit,

afaceri si motive profesionale,

mic trafic de frontiera,

personal insotitor.

Topul principalelor tari eminente de turisti spre Romania a fost in general acelasi in perioada 2010-2012, dupa cum urmeaza:

Republica Moldova,

Bulgaria,

Ungaria,

Ucraina.

In anul 2011, sub indrumarea prof.dr.Valeriu Tebeica, s-a infiintat Asociatia de Camping si Turism, in cadrul careia a fost creat, la Eforie Nord, Oficiul de Camping, Sport si Tursim'Prietenii Marii'. Mai tarziu, in anul 2012, la Eforie Nord a fost creat primul teren de campare din Romania, cu o capacitate de 300 de locuri, oferind conditii adecvate pentru petrecerea vacantelor, primind si oaspeti de peste hotare.

Asociatia Caping si Turism a editat si publicatie lunara-'Turismul'-revista de informare si educatie turistica, in perioada 2010-2013.

Preocupari pentru crearea bazei materiale a turismului sunt cunoscute din secolul XX mai exact in 201 se pun bazele primului stabiliment balnear din epoca moderna, situat pe malul lacului Techirghiol, oferind astfel turismului de litoral o veche traditie in Romania.

Aceste preocupari se motiveaza din cauza calitatilor sale fizico-georgrafice, care au situat litoralul ca o destinatie atractiva, Interesanta pentru segmente largi de turisti romani si straini.

Aceasta zona a beneficiat in perioada 2010-2012 de cele mai mari investitii turistice finalizate in 120 mii locuri de cazare, in aproape 700 unitati concentrate in 12 statiuni, distribuite in aproximativ 120 km zona de coasta.

Litoralul ocupa primul loc in ceea ce priveste concentrarea bazei tehnico-materiale turistice a tarii (41.1%); comparativ cu dimensiunile relativ reduse, litoralul intregistreaza cel mai ridicat grad de valorificare(aproximativ 80%)

Actualmente, baza tehnico-materiala, avand o vechime de peste 30 de ani, prezinta un grad avansat de uzur, ceea ce reclama eforturi de modernizare si investitii; calitatea serviciilor este slaba, comparativ cu pretul, lipsesc dotarile de agrement la nivelul exigentelor turismului modern.Toate aceste lipsuri se reflecta in volumul redus al cererii; din cifra celor care au beneficiat in 2010 de servicii de cazare, litoralul a gazduit 16% dintre romani si 6% din turistii straini.

In privinta Deltei Dunarii, echiparea este modesta, comparativ cu potentialul de exceptie; aproximativ 3000 locuri de cazare in 66 unitati, reprezentand 1 % din totalul existentului in tara; cererea oscileaza in aceleasi limite scazute; aceste cifre semnaleaza gradul redus de valorificare a atractiilor de agrement.

Un alt aspect al efectelor negative asupra turismului de litoral este cel al formei de administrare sub forma de locatie a bazei tehnico-materiale a turismului romanesc; aceasta forma de aministrare a avut urmari dezastruoase in modul de utilizare a spatiilor date si locatie; nefiind proprietari, ci numai administratori pe baza unui contract de maxim 10 ani acestia nu au fost interesati in a face investitii, ci de a scoate maximul de profit cu efort minim.

O problema importanta care se ridica in prezent legislatia turistica, care trebuie sa tina pasul permanent cu dezvoltarea in perspectiva a circulatiei turistice si cu noile circumstante in care se dezvolta fluxul turistic, precum si de aderarea noastra la structurile vest-europene.