Organizarea si coordonarea activitatii turistice

Organizarea si coordonarea activitatii turistice

1 Structuri organizatorice in turism (studiu de caz pe tari)

In organizarea activitatii turistice pot fi indicate urmatoarele categorii de organizatii:

sectoriale: organisme din domeniului cazarii, alimentatiei, agrementului, etc.;

pe destinatii: pe statiuni, pe regiuni, pe judete;

ale turismului privit ca intreg, pe plan national sau la scara mondiala (ministerele).

In aceste conditii se poate vorbi de existenta unui sistem de organizare activitatii turistice structurat pe 3 etape:

organismul central coordonator;

organismul local sau regional;

organizatii sectoriale.

Organismele centrale imbraca una din formele:

minister de sine statator sau departamente publice, directii sau directorate, secretariat in cadrul unor ministere in structura mai complexa (Franta, Spania);

comisie sau comisariat (Belgia, Maroc);

oficiu guvernamental (Grecia si Liban);

organizatie semi-guvernamentala (tari federative, Austria, Elvetia, Danemarca).

Aceste organisme centrale au urmatoarele atributii:

coordonarea activitatii turistice la nivel national;

elaborarea strategiei de dezvoltare a turismului;

indrumare si control a agentilor economici specializati;

promovarea turismului la nivel national si international;

formare profesionala;

reprezentare in organismele internationale.

2 Organisme internationale de turism

Potrivit aprecierilor OMT (Organizatia Mondiala a Turismului) in lume exista, in prezent, peste 80 de organisme internationale care au competente in domeniul turismului.

Clasificarea organismelor internationale:

din punct de vedere al caracterului sau nivelului de prezentare:

organisme guvernamentale (interguvernamentale);

organisme neguvernamentale.

in functie de aria teritoriala de activitate:

organisme globale;

organisme regionale.

dupa sfera subiectelor abordate sau continutul activitatii:

organisme generale: care abordeaza probleme ale turismului pe ansamblu;

organisme specializate: care abordeaza probleme ale turismului pe categorii.

din punct de vedere al modului de organizare-functionare:

organisme deschise: primesc permanent membri;

organisme inchise.

Cele mai importante organisme internationale sunt:

OMT (organisme interguvernamental);

Organisme neguvernamentale:

o Federatia Universala a Asociatilor Agentilor de Voiaj (FUAAV/UFTAA);

o Federatia Internationala a Scriitorilor si Jurnalistilor din Turism (FIJET);

o Federatia Internationala de Termalism si Climatologie (FITEC);

o Federatia Mondiala a Bucatarilor si Cofetarilor;

o Federatia Internationala a Hotelurilor (AIH / IHA), etc.

3 Cooperarea internationala in domeniul turismului

Definitie: reprezinta ansamblul relatiilor contractuale stabilite intre doua sau mai multe, tari sau unitati economice din tari diferite avand ca obiectiv realizarea prin efect conjugat a unor lucrari de amploare intinse pe o durata de timp mai mare, urmarind obtinerea de avantaje materiale, financiare sau banesti reciproce.

Trasaturi definitorii ale cooperarii: (pentru examen)

in functie de numarul partenerilor, poate fi bi sau multilaterala;

se desfasoara la nivele macroeconomice atunci cand antreneaza ca parteneri statele prin ministere sau departamente si se realizeaza pe baza unor tratate, acorduri sau conventii ce creeaza cadrul juridic si institutional din diverse domenii;

presupune unirea eforturilor partenerilor (exemplu: materiale, umane, tehnice);

este o relatie strict reglementata pe baza de contract si implica drepturi si obligatii pentru parteneri;

are un caracter complex multidimensional rezultat din amploarea lucrarilor si caracterul lor conex;

se caracterizeaza prin continuitate, este o relatie de durata fiind esalonate pe  faze de timp;

rezultatele sunt superioare celor pe care le-ar putea obtine partenerii, in ansamblul prin eforturi individuale.

Cadrul juridic al actiunilor de cooperare turistica este asigurat de:

legislatia specifica fiecarei tari cu privire la regimul investitilor straine, dreptul de proprietate, facilitati fiscale, etc.;

acordurile de cooperare incheiate la nivel guvernamental care reglementeaza probleme de principiu precum si o serie de aspecte concrete referitoare la schimbul de informatii sau servicii in domeniu;

contracte de cooperare incheiate intre firme, pentru fiecare actiune in parte si care cuprind diverse prevederi.

Formele cooperarii in domeniul turistic:

licentierea: lanturi hoteliere;

francizarea;

investitii straine directe;

societati mixte;

program de pregatire a fortei de munca din turism;

cooperarea in domeniul cercetarii stiintifice, etc.

Avantajele cooperarii pentru tarile in dezvoltare: (pentru examen)

accesul la tehnologiile moderne, avansate, stimulandu-se diversificarea si imbunatatirea calitatii serviciilor turistice;

valorificarea superioara a potentialului turistic prin atragerea in circuitul turistic a unor noi zone turistice;

utilizarea mai eficienta si perfectionarea pregatirii profesionale a fortei de munca;

patrunderea pe diverse piete turistice;

economisirea resurselor financiare-valutare prin coparticiparea partenerilor la finantarea unor obiective turistice;

reducerea cheltuielilor de exploatare a echipamentelor turistice prin preluarea unei parti a acestora de partenerul extern;

vanzarea unor produse mai greu exportabile pe caile clasice.

Avantajele cooperarii pentru tarile dezvoltate:

accesul la noi resurse naturale si la o forta de munca relativ mai ieftina;

piata de plasare a capitalului si tehnologiei;

utilizarea unei forte de munca mai ieftina.

4 Organizarea turismului in Romania

inceputurile organizarii activitatii turistice sunt localizate in a doua jumatate a sec. XIX;

primele organizatii care urmareau incurajarea calatoriilor erau:

o  Societatea Romana de Geografie (1875);

o  Societatea Carpatina Sinaia (1895);

o  Hanul Drumetilor (1920) etc.

infiintarea in anul 1926 a Oficiului National de Turism;

infiintarea in anul 1972 a Ministerului Turismului;

in 1990 s-a infiintat Ministerul Comertului si Turismului;

in prezent, 2007, exista Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale unde intalnim un secretar de stat pentru turism, Lucia Morariu;

in Romania functioneaza ca organizatii non-profit si fara scopuri politice, asociatiile profesionale care contribuie la formarea competentelor personalului la ridicarea prestigiului meseriilor, la specializarea in functiile de turism, recunoasterea importantei acestor meserii;

exemple de asociatii profesionale din Romania:

o  Asociatia Nationala a Agentilor de Turism (ANAT);

o  Federatia Industriei Hoteliere din Romania (FIHR);

o  Organizatia Profesionala de Turism Balnear din Romania (OPTBR);

o  Asociatia Nationala a Bucatarilor si Cofetarilor din Turism (ANBCT) etc.