|
Informatii generale
Asezare: In jumatatea sudica a Romaniei, in sudul Carpatilor
Meridionali, in nordul Olteniei, de-o parte si de alta a Oltului.
Vecini: La nord: Judetele Sibiu si Alba, la
est: Judetul Arges, la sud-est: Judetul Olt, la sud-vest:
Judetul Dolj, la vest: Judetul Gorj, la nord-vest: Judetul
Hunedoara.
Suprafata: 5.765 km2 (respectiv 2,4% din teritoriul tarii).
Populatie: 462.000 locuitori.
Orase
Ramnicu Valcea, resedinta de judet,
cu 118.000 locuitori, la poalele dealurilor Capelei, Cetatuia,
Petrisor, pe o terasa inclinata strabatuta de
raul Olanesti. Alte orase: Baile Govora, Baile Olanesti, Brezoi, Calimanesti,
Dragasani, Horezu, Ocnele Mari.
Relieful
Este dispus in trepte, ce coboara de la nord (Muntii Fagaras,
cu vf. Ciortea de 2.426 m,
reprezentati prin culmile sud-vestice, Coziei, masiv impunator cu un relief variat si
atractiv, Capatanei,
in care predomina calcarele jurasice, Lotrului, masiv si monoton, Parang, Dealurile Getice-Podisul Getic si depresiunile
subcarpatice) spre sud (dealuri
si coline piemontane -
Cotmeana, Oltet, lunca Oltului de 130 m altitudine, din Campia Romana).
Clima
Este temperat continentala, cu veri scurte si ierni lungi
si geroase, fiind influentata de formele de relief, cu
precipitatii neuniforme si vanturi din directia nord si
nord-vest.
Cursurile de apa
Sunt dominate de Olt, pe
135 km, formand defileul Turnu
Rosu - Cozia, cu afluentii Lotru,
Topolog, Muiereasca, Olanesti, Bistrita, Oltetul.
Obiective turistice
Munti
Masivul Cozia (cu vf. Cozia 1.668 m), in sud-vestul
Muntilor Fagaras, intre raurile Olt (la vest),
Baias (la nord), Topolog (la est), Salatrucel (la sud),
in apropierea comlexului balneoclimateric Calimanesti- Caciulata. Prin spectaculozitatea
reliefului (abrupturi, creste zimtate, turnuri), constituie un munte cu
mari perspective de dezvoltare turistica. Comorile naturale ale acestui
masiv sunt ocrotite si conservate in Rezervatia complexa Cozia, care a fost declarata
Parc national in 1990. Masivul Cozia este usor accesibil
doritorilor de drumetie care pot sa admire aici numeroasele stanci
cu forme bizare, frumoasele chei (Bulzului, Rosiei) si cascade
("Gardului", cu o inaltime de 20 m), diversitatea de plante (floarea de colt, laleaua
pestrita, garofita
alba) si interesanta fauna
(pisici salbatice, rasi,
capre negre, cerbi, jderi de copaci, scorpioni carpatici).
Chei si defilee
Defileul Oltului. Este greu de redat in cuvinte
maretia peisajului care intampina si incanta
turistul de-a lungul drumului de la Cozia pana la Turnu Rosu
(judetul Sibiu).
Oltul a reusit sa sape pana la radacina cea mai
masiva si mai inalta parte a Carpatilor Meridionali.
Portiunea din judetul Valcea, suprapusa defileului, este cea
mai spectaculoasa, albia ingusta a Oltului fiind
strajuita de coltii
prapastiosi ai Muntelui Cozia (la est) si Culmea Capatanii (la
vest). Geo Bogza, fascinat si el de acest "voievod al apelor", scria:
"Nesocotit, prodigios si plin de mari elanuri, strabate Oltul
lumea, iar viata lui seamana in totul cu a unui om care isi
traieste destinul cu izbucniri patetice si delasari
cumplite". Valea Lotrului, de o
mare frumusete peisagistica, ademeneste pasii turistului
prin prapastioase ziduri de stanca, prin simfonia
tumultoasa a "cataractelor" dar si prin bogatia
folclorica a meleagurilor pe care le strabate. Cheile Bistritei, langa Manastirea Bistrita,
cele mai inguste chei din Romania, reprezinta un colt de natura
care merita a fi vizitat in special pentru numeroasele guri de
pesteri care se vad in versantii abrupti ai vaii
Bistritei, dar si pentru exemplarele rare de flora si
fauna.
Lacuri
Zanoaga, Galcescu, Vadu - lacuri de origine glaciara din bazinul superior al Lotrului, Ocnele
Mari, Ocnita - lacuri
sarate, fomate in urma prabusirii unor saline, Daiesti, Raureni, Govora, Vidra
- lacuri de acumulare de pe raul Olt
si Lotru.
Rezervatii si monumente ale
naturii
Piramidele de pamant de
la Goranu, rezervatie
geologica pe valea paraului Stancioi, unde apele de siroire,
rezultate din ploi si din topirea zapezilor, au creat unele masive
piramidale de pamant, turnuri gigantice de 80 m inaltime. De
asemenea, aceste ape de siroire au creat adancuri de pana la 10 m
in versantul vaii, creand forme cu aspectul unor imense tuburi de
orga.
Statiuni
Calimanesti-Caciulata (la 18 km de Ramnicu Valcea, la 81 km de Sibiu si la 198 km de Bucuresti), una dintre
cele mai frumoase regiuni balneare din tara,
la iesirea Oltului din Carpatii Meridionali, intr-un cadru natural
deosebit de pitoresc (la 260 m altitudine). Este vestita pentru efectele
terapeutice ale apelor sale minerale, puterea lor tamaduitoare
fiind cunoscuta inca de pe vremea romanilor. Ulterior, chiar
Napoleon al III-lea, imparatul Frantei folosea apa imbuteliata
de aici, pe care diligente speciale o duceau la Paris. Climatul de dealuri, lipsit de
contraste termice, fac ca temperatura medie anuala sa fie de
aproximativ 100C (in iulie media fiind sub 200C, iar in ianuarie -20C). Prin
asezarea sa (intr-o depresiune subcarpatica) statiunea este
ferita de vanturi puternice. Baza de agrement cuprinde instalatii
moderne pentru bai, electroterapie, hidroterapie, kinetoterapie, instalatii
pentru aerosoli si inhalatii, buvete pentru cura interna cu
ape minerale, sali de gimnastica. La Caciulata
functioneaza un sanatoriu profilat pe tratamentul sechelelor de
hepatita epidemica si un sanatoriu pentru bolnavii de
silicoza. Caile de acces
sunt: feroviare - gara Calimanesti pe linia Piatra Olt - Podu
Olt, rutiere - E 15A (DN 7) de la Bucuresti, Pitesti,
Ramnicu Valcea sau Sibiu.
Baile Olanesti (la
18 km de Ramnicu Valcea, la 475 m altitudine, in nord-estul Olteniei, la
poalele Muntilor Capatanii, de o parte si de alta a
paraului Olanesti). Climat de coline cu ierni blande si veri
racoroase (media temperaturii lunii iulie este 210C, iar a lunii
ianuarie este -2,50C). O briza placuta de munte
improspateaza continuu aerul statiunii. Prima atestare
documentara a asezarii dateaza din 1579. In prima carte de
balneologie romaneasca (1837) se precizeaza ca la
Olanesti se afla cele mai multe izvoare minerale din tara. In 1837, la Expozitia
Internationala de la Viena, apelor minerale de aici li se atribuie
medalia de aur, comparandu-se (din punct de vedere al eficientei
curative) cu vestitele ape de la Baden
Baden, Karlsbab si Aix-les-Bains.
Dintre instalatiile de tratament cu care este inzestrata
statiunea amintim: cele pentru bai calde cu apa minerala
la cada, pentru hidro-termoterapie, electro-fizioterapie, buvete pentru
cura interna. Caile de
acces sunt: feroviare - gara Ramnicu Valcea pe linia Piatra Olt - Podu
Olt, apoi cu mijloace auto pana in statiune, rutiere - E 15 A de la
Bucuresti sau de la Sibiu pana la Ramnicu Valcea, DN 64 de la
Caracal la Ramnicu Valcea, DN 64 B de la Ramnicu Valcea. Baile Govora (la 12 km de gara Govora la 20 km sud-vest de
Ramnicu Valcea), statiune balneoclimaterica permanenta (la 360
m altitudine), intr-o depresiune subcarpatica din nord-estul Olteniei.
Beneficiaza de un climat de coline, moderat de umed, cu veri prelungite
si racoroase (media lunii iulie fiind de 190C) si cu ierni
usoare (media lunii ianuarie: 00C). Temperatura medie anuala este
de 90C, statiunea fiind lipsita de curenti de aer puternici. Apele
minerale de la Govora au fost folosite prima oara in scopuri terapeutice
in 1879, primul stabiliment balnear construindu-se in 1887. Bazele de
tratament din statiune sunt inzestrate cu instalatii pentru
bai calde cu ape minerale, pentru impachetari cu namol, pentru
electroterapie, terapie respiratorie, buvete pentru cura interna,
sali de gimnastica medicala. Statiunea are un plus de
farmec prin parcul sau deosebit de frumos unde cresc specii de plante
specifice climatului mediteranean. Caile
de acces sunt: feroviare - garile Govora sau Ramnicu Valcea pe linia
Piatra Olt - Podu Olt, apoi cu mijloace auto pana in statiune,
rutiere - E 15 A de la Bucuresti sau Sibiu pana la Ramnicu Valcea,
apoi DN 67 cu abatere 3 km, DN 67 de la Drobeta Turnu-Severin. Voineasa (la 80 km de Ramnicu
Valcea), statiune balneoclimaterica permanenta pe valea raului
Lotru, (la 580 - 640 m altitudine).
Vestigii istorice
Ruinele Castrului roman
Arutela de la Bivolari,
langa Calimanesti, aflat in apropierea unor izvoare cu
ape termale, folosite in termele castrului. Important obiectiv militar roman
care avea menirea sa pazeasca sistemul de fortificatii al
limesului alutan si drumul roman sapat in stanca pe Valea
Oltului. Bogatul material arheologic descoperit aici atesta construirea
castrului in timpul domniei imparatului Hadrian. Alte vestigii istorice:
Ruinele castrului roman Rusidava de la
Dragasani, pe drumul antic ce ducea de la Romula la
Apullum, Vestigiile castrului roman
Radacinesti (138 d.Hr.), Ruinele termelor romane de la Stolniceni (la 5 km de Ramnicu Valcea).
Edificii religioase
Manastirea Horezu
din Romanii de Jos (la 6 km de Horezu), cel mai
important ansamblu de arhitectura religioasa din epoca
brancoveneasca, un punct culminant al artelor din Tara
Romaneasca in sec. XVII. A fost ridicata de Constantin Brancoveanu
intre 1690 - 1697. Biserica mare este decorata in exterior cu scuplturi
in piatra (cu motive florale), iar pictura interioara are o mare
valoare deoarece, pe langa scenele religioase, pictorii au realizat
si o galerie de portrete ale Brancovenilor, Basarabilor si
Cantacuzinilor. Legenda spune ca, pentru a nu fi surprinsi de
turci, constructorii au zidit biserica numai noaptea cand cantau huhurezii
(de aici si numele). In jurul bisericii, au fost ridicate chiliile, casa
domneasca, turnul-clopotnita. Manastirea Cozia
(la 2 km de Calimanesti la 20 km de Ramnicu Valcea), unul
dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura din sec. XIV si un
punct de plecare pentru arhitectura de influenta bizantina in Tara Romaneasca. Biserica mare a fost
zidita intre 1386 - 1388 de Mircea cel Batran si atrage
atentia prin eleganta si armonia proportiilor,
bogatia de ornamentatii si exceptionala valoare
a picturii. Aici se afla mormantul lui
Mircea cel Batran, unul dintre cei mai gloriosi voievozi din
istoria poporului roman, precum si mormantul
Teofanei, mama lui Mihai Viteazul. Bisericuta
bolnitei (in stanga soselei), denumita si "giuvaier
al veacului XVI" (datorita personalitatii si finetei
executiei) a fost ridicata de Radu Paisie in 1543. Detine un
valoros muzeu de arta religioasa, ce include si vechi
tiparituri si manuscrise, obiecte de podoaba. Manastirea Govora (la 3 km
de Baile Govora si la 20 km de Ramnicu Valcea),
mentionata intr-un document inca din 1488. A fost rezidita
de Vlad Calugarul si de Radu cel Mare, iar in sec. XVII, Matei
Basarab o restaureaza si aduce aici o tiparnita la care
s-a imprimat (in 1640) "Pravila de la Govora", cea mai veche culegere de legi
tiparita in Tara Romaneasca. In timpul lui Constantin Brancoveanu
complexul monastic a fost amplificat si s-a construit biserica
actuala care pastreaza o pictura interioara de mare
valoare (1711). Are un mic muzeu unde se afla expuse obiecte de arta
feudala, vechi manuscrise si tiparituri, obiecte de cult. Manastirea Bistrita
(la 6 km nord de Costesti), construita intre 1491 - 1492 de boierii
Craiovesti, a fost avariata in 1508 de Mihnea cel Rau,
deoarece ctitorii ei se ridicasera impotriva acestui domnitor. Ulterior,
Craiovestii au refacut biserica. Din vechiul complex s-a
pastrat doar biserica bolnitei, construita de banul Barbu
Craiovescu intre 1520-1521. Actuala biserica este o constructie din
1856, pictata in interior de Gh. Tattarescu. Manastirea Arnota (la 15 km
de Horezu si la 54 km de Ramnicu Valcea), ctitorie a lui Matei Basarab
din 1633 - 1636, domnitor al carui mormant se afla aici. Picturile
murale interioare au fost executate in 1644 de Stroe Zugravu si au o
mare valoare artistica si documentara. Manastirea a
fost un focar de cultura romaneasca, in prezent detinand un
mic muzeu de arta religioasa. Manastirea
"Dintr-un lemn" de la Francesti (la 10 km de Baile Govora
si la 27 km de Ramnicu Valcea), intemeiata la sfarsitul sec.
XVI si inceputul sec. XVII. Conform legendei, biserica a fost
realizata dintr-un singur trunchi de stejar, de Preda Brancoveanu intre
1634 - 1635. Peretii interiori ai bisericii au fost pictati intre
1714 - 1716, picturi care se pastreaza si astazi. Schitul
Ostrov de la Calimanesti, construit pe o insula, in
mijlocul raului Olt (langa Calimanesti) de domnitorul
Neagoe Basarab si sotia sa, Despina. A fost terminata in 1522
dupa moartea lui Neagoe Basarab. O veche legenda spune ca aici
s-a adapostit Teofana, mama lui Mihai Viteazul, ca sa scape de
turci, dupa moartea fiului sau. Biserica Cetatuia din Ramnicu Valcea (sec. XV),
starneste interesul vizitatorilor prin faptul ca aici au fost
ucisi, in 1529, voievodul Radu de la Afumati si fiul sau
Vlad de boierii razvratiti in urma incercarilor
domnitorului de a schimba politica de supunere fata de imperiul
ottoman. Schitul Turnu (la 3 km de
Calimanesti), din 1676, interesante sunt chiliile sapate
se sihastri chiar in gresia muntelui. Schitul Iezer de la Baile
Olanesti, biserica ridicata in 1559 de domnitorul Mircea
Ciobanu si sotia sa, Doamna Chiajna. Biserica actuala a fost
zidita in sec. XVIII. Episcopia
Ramnicului din Ramnicu Valcea,
cladirile initiale, ridicate in sec. XVI, nu se mai
pastreaza. Actuala biserica mare, construita in 1856, a
fost pictata de Gh. Tattarescu. Biserica de lemn de la Baile Olanesti, denumita si "Biserica lui Horea", dateaza
din 1746 si are o turla de 21 m inaltime. Biserica "Sf. Nicolae" din Caineni
(1733 - 1769), pastreaza picturile murale initiale, de o mare
valoare, atat in interior cat si pe fatade. Alte edificii
religioase: Biserica "Vovidenia" de la
Dobrusa, comuna Stefanesti (sec. XV), Biserica "Sfanta Paraschiva" din Ramnicu
Valcea (1557 - 1587), Manastirea
Cornetu de la Racovita (la 9 km de Brezoi si la 58 km de
Ramnicu Valcea), din 1666.
Edificii culturale
Muzeul memorial "Nicolae
Balcescu" din Nicolae Balcescu, comuna Milcoiu, unde s-a
nascut marele democrat revolutionar roman, despre care Nicolae
Iorga scria: "aceasta figura palida si trista, in
care se leaga la un loc energia patriotului, caldura de inima
si frumusetea de stil a poetului, alaturea cu rabdarea
si constiinta istoricului". Muzeul evoca principalele
momente ale revolutiei de la 1848 si din viata lui N.
Balcescu. Casa memoriala
"Anton Pann" din Ramnicu Valcea, amenajata in cladirea in care
a locuit o perioada autorul "Povestei vorbei" (casa construita la
sfarsitul sec. XVIII in stil romanesc). Expune obiecte care au
apartinut lui Anton Pann, "cel istet ca un proverb". Alte edificii
culturale: Muzeul viei si vinului de la Dragasani,
Muzeul satului valcean de la Bujoreni, muzeu etnografic in aer liber (la
6 km nord de Ramnicu Valcea).
Etnografie
Principalul centru etnografic al judetului este Horezu (la 35 km de Ramnicu Valcea),
cunoscut ca unul dintre cele mai reprezentative centre de ceramica din
Romania, cu expozitie etnografica permanenta si targuri
traditionale. Mesterii locali produc ceramica de calitate
superioara, cu o frumoasa decoratie. Ei lucreaza in
special strachini si farfurii si folosesc o gama larga de
culori si de motive decorative. Alte centre: Vaideeni (renumit pentru tesaturi si port
traditional popular), Barbatesti
(cusut, tesut, cojocarit).
|
