QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente transporturi

Repere costiere de navigatie



Repere costiere de navigatie


Semnalizarea maritima costiera cuprinde complexul de mijloace destinate sigurantei navigatiei maritime, in diferite conditii de navigatie, in apropierea coastei:

mijloace pentru balizarea paselor, intrarilor in porturi, canalelor si raurilor deschise traficului maritim;



mijloace pentru avertizarea navigatorilor de existenta pericolelor de navigatie;

repere de navigatie costiera folosite pentru determinarea pozitiei navei prin observatii de la larg.

Reperele costiere de navigatie folosite in scopul mai sus enuntat sunt: farurile, geamandurile, navele far si orice obiect vizibil de la larg, de pozitie cunoscuta si de dimensiuni astfel incat pe harta sa apara punctiform sau pe o suprafata restransa.

Obiectele vizibile pe coasta a caror pozitie este trecuta in harta prezinta o mare utilitate in practica navigatiei costiere. Asemenea repere sunt: turnurile si turlele bisericilor, cosurile fabricilor, diferite constructii izolate sau care se detaseaza usor prin formele lor de cele din jur, varfurile evidente ale movilelor sau ale altor forme topografice, stanci, insule mici, capuri inalte si detasate.

O problema de o importanta deosebita in observarea reperelor costiere de navigatie este identificarea precisa a acestora. De regula intai se identifica cu atentie si precizie reperul de navigatie si dupa aceea se executa observatia pentru determinarea pozitiei navei.

Mijloacele de semnalizare maritima costiere si plutitoare au determinate culoarea, forma, caracteristica luminii si semnalul sonor in functie de rolul pe care il indeplinesc.

Toate mijloacele de semnalizare maritima expun un semn de zi, de un anumit tip, folosit pentru identificarea lor :

in cazul farurilor acestea sunt culoarea si tipul constructiei;

in cazul structurilor mici semnele de zi constau din forme geometrice colorate, denumite panouri de zi.

Pe timpul noptii mijloacele de semnalizare maritima sunt identificate cu ajutorul caracteristicilor luminii (trecute in harti).

Clasificarea luminilor se face :

a) dupa secventele intervalelor lumina/intuneric aratate:

lumini fixe - luminile care sunt expuse fara intreruperi sau schimbari ale caracteristicilor ;

lumini ritmice - toate celelalte lumini, in afara celor fixe, care expun o secventa a intervalelor de lumina si intuneric, intreaga secventa fiind repetata identic la intervale regulate ;

lumini alternative - luminile care expun diferite culori in timpul fiecarei secvente .

b) dupa intensitate:

lumina mare - este o lumina foarte intensa emisa dintr-o constructie fixa sau dintr-un amplasament maritim. Luminile mari cuprind luminile principale de pe coasta maritima si luminile secundare. Luminile principale de pe coasta sunt acele lumini mari stabilite pentru aterizarea la coasta dinspre mare si pentru a marca pasajele de-a lungul coastei de la un promontoriu la altul. Luminile secundare sunt acele lumini mari plasate la intrarile portului si alte puncte unde este ceruta intensitate mare si un coeficient de siguranta in functionare mare.

lumina mica - de obicei expune o lumina de intensitate joasa pana la moderat. Luminile mici sunt stabilite in porturi, de-a lungul canalelor si raurilor, in puncte izolate. De obicei sunt numerotate, colorate si au caracteristici luminoase si sonore care sunt parte a sistemului de balizaj lateral.

Caracteristicile luminii sunt redate in tabelul urmator :


Clasa

luminii

Caracterul

Descriere

Abrev

Ilustrare

A) Fixa

(fixed)


Lumina fixa

Lumina expusa continuu si ferm.

F

B) Ritmica

(rhythmic)

Lumina ritmica este o lumina expusa intermitent, la intervale regulate. Caracterul ritmic al luminii este ritmul periodic, regulat, expus de far.

1.ocultatii si grup de ocultatii

Lumina in cazul careia durata totala a luminii, intr-o perioada, este mai lunga decat durata totala a intunericului si intervalele de intuneric (eclipsele) sunt de durata egala.

a)lumina intrerupta

(occulting)

Lumina continua intrerupta brusc de o eclipsa, la intervale regulate. Durata eclipsei este mai mica decat cea a luminii.


Intr.

(Occ.)





b) lumina cu grupuri de intreruperi

(Group occulting)

Lumina continua intrerupta de un grup de doua sau mai multe eclipse, la intervale regulate.


Intr. Gr.

(Gp. Occ.

Oc (2))



c) lumina cu grupuri de intreruperi compusa

(Composite Group Occulting )

Lumina similara cu lumina cu grupuri de intreruperi cu exceptia ca grupurile succesive,  intr-o perioada, au numere diferite de eclipse.




(Oc (3+4))



2.izofazica

( isophase )

Lumina izofazica

Lumina la care toate intervalele de lumina si intuneric sunt egale.


Iso.

3. stralucire si grupuri de straluciri

(flashing and group flashing )

Lumina la care durata totala a luminii, intr-o perioada, este mai scurta decat durata totala a intunericului si aparitiile luminii (stralucirile) sunt de durata egala.

a) stralucire

(flashing)

Lumina la care o stralucire este repetata la intervale regulate.

Str.

(Fl.)





b) straluciri lungi

(long flashing)

Lumina cu straluciri la care o aparitie a luminii, de cel putin 2 secunde  (stralucire lunga), este repetata la intervale regulate.



(LFl. w)



c) lumina intermitenta cu grupuri de straluciri

(group flashing)

Lumina cu straluciri la care un grup de straluciri, de numar dat, este repetat la intervale regulate.



Str. Gr.

(Fl. ( 3))



d)lumina intermitenta cu grupuri de straluciri compuse

(composite group flashing)


Lumina similara cu lumina intermitenta cu grupuri de straluciri, cu exceptia ca grupurile succesive intr-o perioada au numar diferit de straluciri.




(Fl.(3+2) w)






4. lumini rapide

(quick lights)

Lumina la care stralucirile sunt repetate de cel putin 50 de ori pe minut dar nu mai mult de 80 straluciri pe minut.

a) sclipiri

(quick)

Lumina la care o stralucire este repetata la intervale regulate.


(Q w)

b) lumina intermitenta cu grupuri de sclipiri

(group quick)

Lumina cu sclipiri la care un grup dat de sclipiri este repetat la intervale regulate.



(Q ( 3 ))


c) lumina intrerupta cu sclipiri

(interrupted quick)

Lumina cu sclipiri la care secventa stralucirilor este intrerupta de eclipse, repetate la intervale egale de timp, de durata constanta.




(IQ w)



5. lumini foarte rapide

( very quick lights )


Lumina la care stralucirile sunt repetate de cel putin 80 de ori si cel mult 160 straluciri intr-un minut.

a) sclipiri foarte rapide

(very quick)

Lumina cu sclipiri foarte rapide este lumina la care o stralucire este repetata la intervale regulate.

Scl.


(VQ (w))


b) lumina intermitenta cu grupuri de sclipiri foarte rapide

(group very quick)

Lumina la care un grup dat de straluciri este repetat la intervale regulate.



(VQ (3) w)


c) lumina interupta cu sclipiri foarte rapide   

(Interrupted very quick)

Lumna la care secventa sclipirilor este intrerupta de intervale regulate de eclipse cu durata constanta.


( IVQ w )


6. codul Morse

( Morse code)

Literele codului Morse

Lumina la care aparitiile luminii, la doua intervale complet diferite, sunt grupate cu scopul de a reprezenta o litera a codului Morse.


Mo ( k ) w




Mo (Ar) w





7.lumina fixa si straluciri

Lumina la care o lumina fixa este combinata cu o sclipire de intensitate luminoasa mai mare.


a) lumina fixa si straluciri

(fixed and flashing)

Lumina fixa care variaza, la intervale regulate, cu o singura sclipire de intensitate luminoasa mai mare.



(F. Fl. w)


b) lumina fixa cu grupuri de straluciri

(Fixed and group flashing)

Lumina fixa care variaza, la intervale regulate, cu un grup de doua sau mai multe sclipiri de intensitate luminoasa mai mare.



(F. Fl. (2) W)




C) lumina alternativa

Lumina care arata alternativ culori diferite, in acelasi sector, la intervale regulate.

(Al. WGR)


1.straluciri si grupuri de straluciri

( flashing and group flashing )

a) lumina alternativa cu sclipiri

(alternating flashing)

Lumina alternativa cu o sclipire la intervale regulate.

Alt. Scl.


(Al. Fl. W R)




b) lumina alternativa cu grupuri de sclipiri

Lumina alternativa cu grupuri de sclipiri la intervale regulate.

Al.Gp.Fl.RW


2. lumina intrerupta si lumina cu grupuri de intreruperi

(occulting and group occulting )


a) lumina intrerupta alternativa

(alternating occulting)




b) lumina alternativa cu grupuri de intreruperi

(Al. Oc.WR)




(Al. F. Oc.WGR)


3. lumina fixa cu straluciri si lumina fixa cu grupuri de straluciri

a) lumina alternativa fixa si sclipiri


b) lumina alternativa fixa si grupuri de sclipiri


c) lumina alternativa fixa si grupuri compuse de sclipiri 

(Al. F.W

Fl. R)


(Al. F. W

Fl.(3) G)


(Al. F. Gp.

Fl. WRR)




Farurile sunt constructii speciale la coasta, vizibile la mare distanta, de forme si culori diferite astfel ca sa poata fi recunoscute usor pe timpul zilei si prevazute cu mijloace de semnalizare luminoasa, pentru observarea si identificarea lor pe timpul noptii. Lumina farurilor poate fi alba, rosie sau verde.

Farurile constau din:

sursa de energie, aflata in vecinatatea turnului ;

turnul, care sustine o lumina cu intermitenta pentru determinarea caracteristicilor acestuia ;

un dispozitiv de schimbare a lampilor arse ;

lentila, pentru focalizare.

Intreg sistemul de iluminare este proiectat cu grija pentru a furniza cantitatea maxima de lumina folosind cat mai putina energie.

Filamentele folosite sunt confectionate din materiale speciale pentru a rezista conditiilor severe ale mediului marin. Filamentele lampilor trebuie sa fie amplasate pe aceeasi dreapta cu planul lentilei sau oglinzii pentru a obtine randamentul maxim al luminii.

Lentilele de tip Fresnel constau dintr-o piesa de sticla, structurata intr-un mod complicat, prinsa intr-o rama grea de alama. Lentilele moderne de tip Fresnel sunt modelate dintr-un material plastic special, sunt mai mici si mai usoare decat echivalentele lor din sticla. Lentilele folosite in cazul farurilor mici sunt alese din cateva tipuri existente; cele mai des folosite sunt lentilele omnidirectionale de 155mm, 250mm, 300mm. Marimea lentilei este aleasa in functie de tipul platformei, sursa de alimentare si caracteristicile lampii. In plus trebuie luate in consideratie si caracteristicile mediului zonei in care sunt amplasate farurile. Anumite faruri, mai importante, folosesc lumini rotative sau flash-uri (solutii constructive de data mai recenta) insa majoritatea farurilor vechi sunt dotate cu lentile de tip "Fresnel".

Aspectul exterior al constructiilor ce sustin lumina farului este diferit; farurile din zonele joase, de obicei, au constructii inalte in timp ce constructiile farurilor amplasate pe stanci inalte sunt relativ joase. In ambele cazuri turnurile de suport sunt zidite in forma cilindrica, paralelipipedica sau alte forme constructive; luminile sunt generate, colorate, focalizate si caracterizate dupa metode asemanatoare.

Lumina cu intermitenta determina electronic caracteristica farului prin intreruperea, in mod selectiv, a sursei de alimentare a luminii conform unui ciclu impus. Caracteristicile fazei de iluminare a farurilor sunt secvente distincte ale intervalelor de lumina si intuneric sau secvente in variatia intensitatii luminoase a farului. Caracteristicile fazei de iluminare a farurilor care schimba culoarea nu difera de acelea ale farurilor care nu isi schimba culoarea.

Scopul principal al farurilor este sa emita continuu o lumina la o inaltime considerabila deasupra nivelului apei, prin aceasta marindu-si bataia geografica.

Caracteristica unui far este constituita din: culoarea luminii, felul semnalului luminos sau al eclipsei (intervalul de intuneric dintre semnalele luminoase) si perioada lui. Perioada caracteristicii unui far este intervalul de timp, exprimat in secunde, in care se transmite semnalul luminos dupa care se repeta in serie.


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }