Navigatia in zone cu furtuni tropicale

Navigatia in zone cu furtuni tropicale

Cicloanele tropicale sunt formatiuni depresionare mobile care iau nastere deasupra suprafetei oceanice, in zonele cuprinse intre paralelele de latitudine 5˚÷15˚ N si S si in deosebi in regiunile in care actioneaza musonii si alizeele.

Un ciclon se formeaza atunci cand in zona mentionata exista o depresiune de aproximativ 1000 mb, care se formeaza datorita mentinerii temperaturii apei marii la peste 26˚÷27˚C pe suprafete intinse, o mare perioada de timp. In jurul acestei depresiuni se instaleaza o circulatie ciclonica caracterizata prin vanturi circulare; statisticile arata ca numai aproximativ 10% din aceste depresiuni se transforma in cicloni prin coborarea presiunii atmosferice pana in jurul a 980 mb, intensificarea vantului si extinderea ariei de actiune a acestora.

Intr-un ciclon tropical, vantul are sensul catre centrul ciclonului si gireaza in sens trigonometric in emisfera nordica si invers trigonometric in emisfera sudica.

Zona cuprinsa de un ciclon tropical are forma de cerc al carui diametru variaza intre 50÷600 Mm. Cele mai frecvente au diametrul intre 300÷600 Mm. Acest diametru creste odata cu latitudinea.

Viteza vantului in ciclon este in medie de 50÷60 m/s si creste de la periferie catre centru, atingand valoarea maxima la 30÷50 Mm de centru ciclonului, loc in care directia vantului este tangenta la izobare, acestea din urma avand forma aproape circulara. In aceasta zona vizibilitatea este aproape nula datorita apei spulberate. Aceste vanturi determina in centrul ciclonului valuri foarte mari sub forma de hula, care vin din toate directiile, fiind deosebit de periculoase pentru nave. In aceasta zona, care se numeste ochiul furtunii, inima ciclonului sau vortex, nebulozitatea este redusa sau de cele mai multe ori cerul este senin.

Cicloanele fiind formatiuni depresionare mobile, se deplaseaza pe distante cuprinse intre 2500÷5000 Mm pe traiectorii sub forma de parabola, in general cu concavitatea catre E.

Traiectoria unui ciclon este diferita in functie de emisfera:

- In emisfera nordica are initial traiectoria indreptata pe directia 275˚÷350˚, apoi se intoarce in directia NE;

- In emisfera sudica are initial traiectoria indreptata pe directia 200˚÷250˚, apoi se intoarce in directia SE.

Viteza pe traiectorie variaza intre 7÷15 Nd initial, apoi intre 2÷10 Nd si in cele din urma intre 20÷60 Nd.

Se cunosc 8 regiuni oceanice principale in care se intalnesc cicloane tropicale:

- Regiunea I: Huricane; zona este vestul Oc. Atlantic de N, M. Caraibelor si Golful Mexic; zonele de formare sun Ins. Capului Verde si M. Caraibelor. Perioada de formare iunie÷noiembrie cu varf in luna septembrie;

- Regiunea II: Uragane in Pacificul de NE, coastele de vest ale Americii Centrale. Perioada de formare iunie÷sfarsitul lui octombrie cu varf tot in septembrie; ultima saptamana a lunii mai si a doua saptamana a lunii iunie; coincide cu perioada in care musonul de SW nu a devenit stabil; ultima saptamana a lunii septembrie si saptamana a treia a lunii noiembrie;

Uneori este posibil ca nava sa se afle intr-o zona nesupravegheata de serviciile specializate si sa intalneasca o furtuna tropicala, sau desi zona este supravegheata, din cauza conditiilor meteo sa nu poata fi receptionat mesajul de pericol. Este posibil ca mesajul sa fie primit cand nava este deja in prezenta ciclonului, sau traiectoriile uneori capricioase ale furtunilor sa se schimbe instantaneu. Din aceste motive, orice comandant are obligatia de a efectua observatii proprii pe baza carora sa determine la bordul navei elementele ciclonului, pe care le poate compara cu datele primite de la serviciile de specialitate.

Estimarea directiei de deplasare a unui ciclon tropical, cu mijloacele pe care le are la bordul ei o nava obisnuita, presupune de fapt a aproxima directia de deplasare a acestuia pe un mic segment al traiectoriei lui, cand furtuna tropicala evolueaza in imediata apropiere a navei si atunci se impune executarea unor manevre care sa permita indepartarea navei in cel mai scurt timp posibil si la o distanta cat mai mare de zona periculoasa.

Traiectoria poate fi cu aproximatie determinata, luandu-se la un interval de 2÷3 ore, 2 relevmente succesive la centrul ciclonului. Pentru o determinare mai precisa a directiei pe care se deplaseaza centrul ciclonului, se va lua in considere si deplasarea navei in intervalul de timp scurs intre cele 2 relevari.

Intr-un ciclon tropical, deplasarea maselor de aer este caracterizata de 2 miscari:

. o miscare de giratie a vantului, care descrie spirale din ce in ce mai stranse si cu viteze din ce in ce mai mari, pe masura ce se apropie de ochiul ciclonului;

. o miscare de translatie pe traiectorie.

Cele 2 miscari au loc simultan, rezulta ca efectele produse de o furtuna tropicala nu sunt aceleasi pe intreaga suprafata circulara a acesteia.

Elementele care intereseaza siguranta navigatiei intr-un ciclon sunt viteza vantului si valurile. Dupa cum s-a vazut, intensitatea vantului si deci si marimea valurilor cresc pe masura apropierii de centrul ciclonului.

Din analiza miscarii maselor de aer intr-un ciclon, mai rezulta ca aria circulara a ciclonului poate fi impartita in 2 semicercuri de traiectoria ciclonului, in care intensitatea vantului si inaltimea valurilor nu este aceeasi.

In functie de gradul de periculozitate pe care-l reprezinta cele 2 semicercuri, ele au fost denumite unul semicercul periculos iar celalalt semicercul manevrabil.

Sarcina comandantului, cand naviga in zone cu cicloni, este de a le evita, sau daca nu este posibil, sa traca la peste 50 Mm distanta de centrul lor. Navele care au o viteza mai mare decat a ciclonului, reusesc evitarea cu mai multa usurinta.

Evitarea ciclonului se realizeaza utilizand procedee de cinematica navala. Daca nava este surprinsa de ciclon pana la stabilirea cu precizie a punctului navei, comandantul va lua alura de capa, procedand in mod diferit in functie de emisfera:

In emisfera N:

- In S.P. se ia drum de capa cu vantul din PvTb intre 10˚÷45˚; dupa ce vantul gireaza bine la Tb, nava intoarce la Tb;

- Cand nava este in S.M. se ia alura cu vantul din PpTb; cand vantul gireaza bine la stanga navei, aceasta intoarce la Bb mentinand aceeasi alura;

- Daca nava este in fata ciclonului pe traiectorie, alura este cu vantul din PpTb, 20˚÷25˚;

In emisfera S:

- In S.P. alura care se va lua este cu vantul din PvBb 10˚÷45˚;

- Cand nava este in S.M. se ia alura cu vantul din PpBb;

- Daca nava este in fata ciclonului pe traiectoria acestuia, alura ce se va lua este cu vant de PpBb 20˚÷25˚.

Regulamentul serviciului la bordul navelor

RSBN cuprinde prevederi ce se refera in principal la urmatoarele:

L. Organizarea activitatilor la bordul navei;

2. Organizarea si executarea serviciului de cart si de garda;

3. Actele ce se intocmesc la bordul navei;

4. Buna stare de navigabilitate, vitalitatea navei si prevenirea incendiilor si accidentelor de navigatie;

Daca unei persoane, calificata potrivit normelor in domeniul navigatiei, i s-au facut mentiunile necesare in rolul de echipaj si in foaia matricola, aceasta este obligata sa se supuna si sa actioneze potrivit unui regulament de serviciu de la bordul navelor, in caz contrar ea poate fi sanctionata si trebuie sa suporte consecintele faptelor sale