Principii ce guverneaza raporturile interinstitutionale

PRINCIPII CE GUVERNEAZA RAPORTURILE INTERINSTITUTIONALE

Comunitatile Europene au fost dotate, inca de la constituirea lor, cu un sistem institutional mult mai complex si mai evoluat decat al altor organizatii internationale. Acest sistem institutional, desi a suferit de-a lungul timpului o serie de modificari, a ramas, in linii generale, acelasi cu cel de la constituirea Comunitatilor si dupa infiintarea Uniunii Europene, care le-a inglobat.

Astfel, Uniunea europeana este dotata cu cinci institutii fundamentale:

Comisia Europeana - organul executiv al Uniunii;

Consiliul UE - organ legislativ dar si titular al puterii executive, care actioneaza pe baza propunerilor Comisiei;

Parlamentul European - initial cu rol consultativ, insa in ultimul timp rolul acestuia a crescut simtitor, devenind un partener egal Consiliului in luarea deciziilor;

Curtea Europeana de Justitie - organ jurisdictional investit cu atributii de interpretare a actelor comunitare si a tratatelor institutive, in caz de conflict juridic;

Curtea de Conturi - institutie cu rol de control financiar.

Aceasta structura institutionala este completata cu o serie de alte organe comunitare precum Comitetul economic si social, Comitetul regiunilor etc. Fiecare dintre aceste institutii si organe actioneaza in limitele atributiilor ce le-au fost conferite prin tratate. Pornind de la jurisprudenta Curtii de Justitie, doctrina a identificat patru principii referitoare la structura institutionala: principiul reprezentarii intereselor, principiul echilibrului institutional, principiul autonomiei institutiilor si principiul colaborarii loiale dintre institutii.

a) Principiul reprezentarii intereselor. Sistemul de organizare a celor trei Comunitati Europene a fost conceput nu prin raportare la principiul separatiei puterilor (ca in cazul celor mai multe organizatii internationale), ci dupa principiul reprezentarii intereselor, in sensul ca fiecare institutie comunitara este purtatoarea unui interes specific in limitele caruia actioneaza in cadrul procesului decizional. Astfel, Curtea de Justitie asigura respectarea dreptului, Consiliul este institutia prin care statele membre intervin in functionare Uniunii Europene, Comisia reprezinta interesul general, iar Parlamentul European este reprezentantul popoarelor statelor membre.

Procesul decizional este astfel conditionat de o serie de interese, ceea ce face ca in fiecare domeniu in care intervine reglementarea comunitara sa existe o procedura proprie de decizie, in functie de interesele implicate.

Fiecareia dintre institutiile Uniunii ii revine in exclusivitate sau numai in parte una dintre functiile procesului decizional: initiativa, decizie, consultare sau control.

b) Principiul echilibrului institutional. Acest principiu este strans legat de principiul reprezentarii intereselor si presupune exercitarea de catre fiecare institutie a competentelor proprii cu respectarea competentelor celorlalte institutii.

Pentru asigurarea acestui echilibru este necesara pastrarea si consolidarea conceptiei din tratatele institutive cu privire la locul si rolul fiecarei institutii, aceasta fiind garantia functionarii eficiente a fiecarei institutii si a intregii Uniuni in ansamblu. Principiul interzice orice transfer sau delegare de atributii de la o institutie la un organism extern sau catre o alta institutie comunitara, pentru a nu se modifica echilibrul interinstitutional.

c) Principiul autonomiei institutiilor. In cadrul atributiilor ce le-au fost conferite, institutiile Uniunii Europene au posibilitatea de a se organiza intern in mod liber. Prin consacrarea acestui principiu este protejata aceasta libertate de organizare interna impotriva atingerilor pe care i le-ar putea aduce statele membre.

Curtea de Justitie i-a stabilit insa acestui principiu si anumite limite, pentru a se evita ca, prin folosirea autonomiei, o institutie sa perturbe functionarea altor institutii comunitare. Astfel, in aplicarea acestui principiu nu se poate aduce atingere echilibrului institutional sau repartizarii competentelor intre Uniune si statele membre si nici nu se poate deroga de la regulile prevazute in Tratate cu privire la functionarea unei institutii.

d) Principiul colaborarii loiale intre institutii. Nici Tratatele institutive ale Comunitatilor Europene si nici Tratatele asupra Uniunii Europene nu consacra principiul colaborarii loiale dintre institutii, insa Curtea de Justitie a interpretat articolul 5 din Tratatul CEE (preluat si in tratatele ulterioare) , in sensul ca acesta creeaza o obligatie de colaborare loiala intre statele membre si institutiile comunitare. Tratatele reglementeaza o serie de cazuri de colaborare interinstitutionala, mai ales in domeniul decizional, si, in completarea tratatelor, pentru a acoperi situatiile nereglementate de ele, institutiile comunitare pot, in baza principiului colaborarii loiale, sa incheie o serie de acorduri. In virtutea acestui principiu, institutiile sunt obligate sa-si respecte reciproc competentele si sa stabileasca proceduri menite sa asigure buna desfasurare a procesului decizional.