UNIVERSITATEA "OVIDIUS" CONSTANTA

FACULTATEA DE DREPT SI STIINTE ADMINISTRATIVE

Master: Managementul Institutiilor Publice

POLITICA SOCIALA EUROPEANA DE OCUPARE A FORTEI DE MUNCA

CAPITOLUL 1. SCURT ISTORIC

1.1 O ISTORIE A DREPTULUI LA MUNCA

De multa vreme cautam piatra filosofala. Am gasit-o: este munca."

Pentru a putea aborda o tema precum cea aleasa de mine, consider ca este necesar sa amintesc si de inceputurile acestei idei. Voi incepe prin a aminti de anul 1789 cand s-a discutat proiectul Declaratiei drepturilor omului si ale cetateanului si s-a admis in unanimitate faptul ca societatea trebuie sa-i ajute pe membrii sai aflati in nevoie. S-a spus atunci ca "ajutoarele publice corespund unei «datorii sacre»"[2].

Ideea asupra careia aproape toti constituantii au cazut de acord a fost aceea ca orice cetatean trebuie sa-si poata procura mijloacele de trai prin propria munca; ajutoarele publice nefiind decat un paliativ.

Grija de a raspunde saraciei asigurand locuri de munca si nu oferind sprijin material, nu este o noutate. Aceasta preocupare, spune Pierre Rosanvallon, "isi face aparitia inca de la inceputul secolului al XVI-lea, fiind legata de insasi definitia statului modern ca stat protector" . Modernitatea politica este o consecinta logica a unei receptari a statului ca diminuant al incertitudinii si garant al securitatii. Atunci a aparut si ideea confom careia regele trebuie sa ofere poporului mijloacele de trai de care are nevoie. Aceasta necesitate de a oferi de lucru celor saraci nu e vazuta ca o simpla datorie morala a societatii ci ramane cuprinsa intr-o viziune arhaica a socialului. Astfel este inteleasa si punerea la munca a celor potential periculosi, spre a-i controla si moraliza. A oferi de lucru celor aflati in nevoie si a-i pune la munca cvasi-fortata au fost doua aspecte confundate in acea perioada.

Un secol mai tarziu, primii economisti insista asupra sprijiniri cresterii utilitatii sociale generale - implicarea in munca a persoanelor neangajate. In aceasta epoca ia sfarsit problema muncilor pentru ajutoare, asa cum spune Pierre Rosanvallon, inteleasa ca o abordare globala a socialului, ea urmand sa fie tratata in termenii drepturilor omului: "Orice om care nu are nimic pe lume si caruia i se interzice sa cerseasca are dreptul de a cere sa traiasca din munca." ("Articolul «Munca» din Enciclopedie"[4] ).

Astazi, in Declaratia Drepturilor Omului adoptata si proclamata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 10 decembrie 1948, regasim acest drept precizat in Articolul 23[5]:

Orice persoana are dreptul la munca, la libera alegere a muncii sale, la conditii echitabile si satisfacatoare de munca, precum si la ocrotirea impotriva somajului.

Toti oamenii, fara nici o discriminare, au dreptul la salariu egal pentru munca egala.

Orice om care munceste are dreptul la o retribuire echitabila si satisfacatoare care sa-i asigure atat lui, cat si familiei sale, o existenta conforma cu demnitatea umana si completata, la nevoie, prin alte mijloace de protectie sociala.

Orice persoana are dreptul de a intemeia sindicate si de a se afilia la sindicate pentru apararea intereselor sale.

1.2. INCEPUTURILE POLITICII SOCIALE EUROPENE

Integrarea europeana s-a axat initial pe chestiunile economice, chestiunile sociale avand clar mai putina importanta. De la infiintarea Pietei Unice si de cand Uniunea Europeana s-a dedicat crearii unei uniuni economice si monetare, importanta chestiunilor sociale din cadrul politicilor Uniunii Europene a crescut. Responsabilitatile socio-politice ale edificiului european au fost extinse consderabil in Actul Unic European si in Protocolul privind Poltica Sociala care, ca anexa la Tratatul de la Mäastricht (7 februarie 1992), a fost si este valabil pentru toate statele membre.

In Tratatul de la Roma (25 martie 1957), referitor la politicile sociale, se vorbeste despre salarii egale pentru barbati si femei (Art.119 : Fiecare stat membru asigura in prima etapa si mentine ulterior aplicarea principiului remunerarii egale a lucratorilor de sex masculin si a celor de sex feminin pentru aceeasi munca prestata." ), libertatea de miscare (Art. 48 -52) si realizarea pietei commune (Art.100). De asemenea, Actul Unic European abordeaza problema protectiei locurilor de munca dand un nou impuls domeniului politicilor sociale.

Este necesar sa spunem ca Uniunea Europeana promoveaza politica sociala din ratiuni sociale, economice si politice. Constientizarea responsabilitatii ce le revine de catre toate statele membre ale Uniunii Europene pentru nevoile sociale ale cetatenilor lor este una de o foarte mare importanta (ratiunea sociala), evitarea denaturarilor intr-o competitie aparuta datorita nivelurilor sociale diferite si promovarea competitivitatii reprezinta ratiunea economica iar faptul ca cetatenii europeni nu ar accepta integrarea politica si economica fara o politica sociala activa reprezinta ratiunea politica.

O societate este definita prin prosperitatea tarii, lucru ce influenteaza profund modul de viata si cultura cotidiana ale cetatenilor sai. Politica sociala la nivel european va respecta diversitatea de traditii, evolutii si metode. Orice politica sociala elaborata si implementata are anumite consecinte asupra populatiei si asupra fenomenelor socio-economice ale unei tari.

Actorii implicati in politicile sociale europene sunt statele membre (ce au un rol principal) si institutiile comunitare (cu rol de coordonare).

Politica sociala a Uniunii Europene este formata dintr-un set de politici complementare care, de a lungul timpului s-au dezvoltat si multiplicat si actioneaza in acele sectoare de activitate care afecteaza sau genereaza gradul de bunastare individuala si sociala. Trebuie sa spunem ca politica sociala debuteaza odata cu adoptarea, in 1989, a Cartei comunitare a drepturilor sociale fundamentale ale lucratorilor (Carta Sociala), desi instrumentele de politica sociala au fost infiintate mai devreme (creearea Fondului Social European in 1958).

Documentul care lanseaza procesul de dezbatere asupra viitorului politicilor sociale la nivel comunitar (1993) este Cartea Verde. Acest document prevede: imbunatatirea situatiei ocuparii fortei de munca, accelerarea progresului in crearea unui sistem de productie bazat pe calitate, stimularea solidaritatii si integrarii sociale, lupta impotriva saraciei si excluderii sociale, piata unica si libera circulatie a persoanelor, promovarea egalitatii de sanse pentru barbati si femei, coeziunea economica si sociala si prioritatile comune tuturor statelor membre in domeniile pietei muncii, formarii profesionale si protectiei sociale.

Cartea Alba este cea care stabileste liniile de actiune ale politicii sociale comunitare pana in anul 2000. Conform acestui document, crearea de noi locuri de munca a fost principala prioritate, corelata cu formarea unei forte de munca educate, incurajarea unor standarde de munca ridicate si crearea unei piete europene a muncii" . Alte prevederi ale acesteia sunt: crearea de oportunitati egale pentru femei si barbati, politica si protectia sociala, sanatatea publica, parteneriatele sociale, cooperarea internationala si eficacitatea implementarii legislatiei europene.

Agenda Politicii Sociale (Social Policy Agenda) traseaza cadrul si prioritatile de dezvoltare ale politicii sociale pana in anul 2005. Asa-zisele provocari la care trebuie sa raspunda aceasta Agenda Sociala sunt date de rata de ocupare a fortei de munca, cresterea importantei tehnologiilor informatiei si numarul redus al celor ce au abilitati in domeniu, dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere, situatia sociala, procesul de extindere al Uniunii Europene si internationalizarea politicii sociale.

Asta putem spune, consider eu, referitor la inceputurile politicii sociale europene.

CAPITOLUL 2. POLITICA SOCIALA EUROPEANA DE OCUPARE A FORTEI DE MUNCA

2.1. REGLEMENTARI COMUNITARE

Dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Amsterdam (1 mai 1999), promovarea ocuparii fortei de munca a fost adaugata pe lista obiectivelor Comunitatii, devenind o problema de interes comun.

Tratatul cuprinde prevederi referitoare la politica de asigurare a locurilor de munca si de protectie sociala, statele membre trebuie sa promoveze o politica de coordonare a crearii de locuri de munca in vederea dezvoltarii capacitatii de elaborare a unei strategii comune privind nivelul ocuparii fortei de munca. Obiectivul stabilit prin acest tratat era de a atinge un nivel ridicat al ocuparii fara a se afecta competitivitatea. Astfel, pentru a reusi acet lucru, Comunitatii ii este conferita inca o responsabilitate - elaborarea unei strategii coordonate pentru ocupare.

Tratatul mai prevede, de asemenea, ca "unele domenii trebuie reglementate prin legislatie speciala, la nivel de directive, elaborate cu consultarea partenerilor sociali reuniti in Consiliul Economic si Social si aprobate cu unanimitate prin procedura co-deciziei (Consiliu-Parlament)" . Printre aceste domenii se numara si: sanatatea si securitatea la locul de munca, conditiile de munca, informarea si consultarea lucratorilor, egalitatea intre barbati si femei in ceea ce priveste oportunitatile pe piata muncii si tratamentul la locul de munca. Consiliul are, de asemenea, sarcina de a aproba (cu unanimitate) reglementari in urmatoarele domenii: securitatea sociala si protectia sociala a lucratorilor, protectia lucratorilor ale caror contracte individuale de munca inceteaza, reprezentarea si apararea colectiva a intereselor lucratorilor si angajatorilor, conditiile de angajare a cetatenilor statelor terte si contributiilor financiare pentru promovarea ocuparii si crearii de locuri de munca.

Articolul 2 al Tratatului Comunitatii Europene arata ca scopul edificiului European este atingerea unui nivel ridicat al fortei de munca si de protectie sociala, egalitatea intre barbati si femei (art. 141), cresterea nivelului si calitatii vietii, coeziunea economica si sociala si solidaritatea intre statele membre, promovarea egalitatii privind persoanele cu deficiente (art. 95).

Statele membre au misiunea, avand in vedere ca promovarea ocuparii fortei de munca este considerata o problema de interes comun, ca prin intermediul politicilor lor nationale de ocupare a fortei de munca sa contribuie la realizarea obiectivelor mentionate intr-un "mod compatibil cu liniile directoare generale ale politicilor economice ale statelor membre si ale Comunitatii" .

2.2. STRATEGIA DE LA LISABONA

Un moment foarte important in evolutia Strategiei Europene pentru Ocupare il reprezinta intalnirea la nivel inalt de la Lisabona (martie 2000). In cadrul acestei intalniri s-a stabilit un obiectiv strategic pentru Uniunea Europeana si anume: Uniunea Europeana sa devina cel mai dinamic si competitive spatiu economic, bazat pe cunoastere, din lume in stare sa realizeze o crestere economica durabila cu locuri de munca mai bune si mai multe si o coeziune sociala sporita.

Aceasta strategie a fost elaborata cu scopul capacitarii Uniunii Europene in vederea crearii conditiilor necesare unei ocupari depline, in contextul unei reale si mai stranse coeziuni sociale pana in anul 2010. S-au stabilit, de asemenea, ca obiective globale la nivel de Europa, atingerea unei medii a ratei generale de ocupare de 70% si a ratei de ocupare in randul femeilor de 60%, pana in 2010.

Strategia de la Lisabona urmareste si sa ii stimuleze pe cetateni astfel incat acestia sa devina activi si sa ramana mai mult timp in campul muncii, proportional cu cresterea sperantei de viata, sa amelioreze gradul adaptabilitate a lucratorilor si intreprinderilor, sa ofere o educatie mai buna si competente sporite si sa adapteze sistemele de protectie sociala la provocarile associate inovarii, globalizarii si mobilitatii.

Aceasta Strategie de la Lisabona a capatat noi valente in 2008 cand a izbucnit criza economica in Europa. Ea va ajuta statele membre sa se redreseze stimuland cererea si restabilind increderea in economia europeana. De altfel, Uniunea Europeana a "stabilit masuri pentru atenuarea impactului imediat al crizei economice asupra fortei de munca si pentru imbunatatirea perspectivelor pe termen lung prin corelarea cererii si a ofertei de locuri de munca si prin anticiparea nevoilor pietei muncii."

Prin Strategia de la Lisabona, Uniunea Europeana contribuie la reducerea somajului iar in 'contextul actualei crize economice s-au luat masuri aditionale pentru protejarea joburilor existente si creearea de noi oportunitati' .

In fiecare an, mai mult de 10 miliarde de Euro sunt investite prin Fondul Social European pentru imbunatatirea perspectivelor in domeniul ocuparii. Proiecte co-finantate de statele membre sprijina companiile pentru ca acestea sa se adapteze mai usor la situatia sociala si economica actuala.

2.3. STRATEGIA DE LA LISABONA (COMMUNITY LISBON PROGRAMME)

Propuneri pentru perioada 2008- 2010

Comisia Europeana intentioneaza sa intareasca acest Program de la Lisabona si propune zece obiective pentru perioada 2008-2010. Pentru a se asigura implementarea corecta Comisia se bazeaza pe colaborarea institutiilor europene.

S-a dovedit ca Strategia de la Lisabona 'merita efortul deoarece de la relansarea ei din 2005 mai mult de 6,5 milioane de joburi au fost create in Europa iar rata somajului a scazut ajungand la cel mai mic nivel din ultimii 25 de ani' .

Avand in vedere faptul ca Europa se confrunta acum cu o perioada mai grea din punct de vedere economic si trebuie sa faca fata unor provocari fara precedent (imbatranirea populatiei, globalizarea, schimbarile de clima, dependenta de importurile de energie etc.), a doua parte a Strategiei de la Lisabona (CLP) este cruciala.

Cele zece obiective ale acestei 'noi', daca ii putem spune asa, Strategii de la Lisabona are la baza patru directii: investitiile in oameni si modernizarea pietelor muncii; energia si schimbarile de clima; consolidarea competitivitatii economice si promovarea inovatiei si stiintei.

Referitor la investitiile in oameni si modernizarea pietelor muncii trebuie sa spunem ca 'resursele umane, care sunt mai bine adaptate la nevoile pietelor muncii, reprezinta atat cheia catre o competitivitate europeana la nivel mondial cat si baza unui trai mai independent' .

Este bineinteles nevoie ca si la nivel national sa se ia diferite masuri. Statele membre trebuie sa se supuna cerintelor Uniunii Europene si sa continue modernizarea administratiilor publice, sa investeasca mai mult in inovatie si stiinta, sa lupte impotriva schimbarilor climatice etc..

CAPITOLUL 3. CEA DE A 2980-A REUNIUNE A CONSILIULUI OCUPAREA FORTEI DE MUNCA, POLITICA SOCIALA, SANATATE SI CONSUMATORI

30 noiembrie - 1 decembrie 2009

Conform Comunicatului de Presa din urma Consiliului Ocuparea Fortei de Munca, Politica Sociala, Sanatate si Consmatori de la Bruxelles (30 noiembrie - 1 decembrie 2009), referitor la ocuparea fortei de munca 'ministrii au convenit asupra faptului ca trebuie mentinuta o politica activa a ocuparii fortei de munca, insotita de masuri pe termen scurt: masuri de reducere a timpului de lucru, imbunatatirea capacitatii de insertie profesionala prin intermediul formarii, precum si masuri menite sa includa pe piata muncii persoane care sunt in pericol de a fi excluse permanent' . In ceea ce priveste perspectiva pe termen lung, ministrii au solicitat continuarea reformelor structurale. Numerosi ministri au militat pentru continuarea reformelor structurale (o reforma a sistemelor de securitate sociala) cu scopul de a face fata tendintei de evolutie a populatiei, de a asigura o sustenabilitate financiara si de a crea stimulente pentru obtinerea unui loc de munca. Ministrii au considerat ca trebuie evitate greselile care s-au facut in timpul crizelor anterioare, cum ar fi retragerea pretimpurie de pe piata muncii.

Referitor la Strategia de la Lisabona post - 2010, ministrii au convenit asupra faptului ca in centrul acesteia ar trebui sa ramana crearea de locuri de munca iar multi ministri si-au manifestat dorinta de a include noi provocari precum evolutia demografica, schimbarile climatice, egalitatea de gen si concurenta sporita datorita globalizarii.

Tot la aceasta a 2980-a reuniune a acestui Consiliu s-a discutat despre egalitatea de sanse intre femei si barbati. Ministrii au fost de acord ca 'integrarea egalitatii de gen si chestiunile specifice aferente ar trebui sa se reflecte cat mai vizibil in Strategia de la Lisabona post-2010 si in viitoarele politici sociale si de ocupare a fortei de munca, deoarece considera egalitatea de gen drept conforma cu obiectivele cresterii economice si ale ocuparii fortei de munca' . Egalitatea de gen este importanta avand in vedere imbatranirea populatiei si importanta acesteia ( a egalitatii de gen) pentru competitivitate si pentru finantarea sistemelor sociale ale statelor membre. Ministrii au atras atentia cu privire la utilizarea actualei crize economice drept pretext pentru neglijarea egalitatii de sanse dintre femei si barbati. Se considera ca 'inlesnind accesul femeilor la forta de munca, la activitati antreprenoriale UE si-ar putea utiliza capitalul uman in mod optim' . Impartasesc opinia ministrilor participanti si consider ca ar trebui combatute stereotipurile referitoare la gen, iar recrutarea angajatilor ar trebui sa se bazeze pe competente si calificare si nu pe sexul acestora.

CAPITOLUL 4. ORGANISME SI INSTRUMENTE ALE POLITICII DE OCUPARE A FORTEI DE MUNCA

4.1. DIRECTIA GENERALA OCUPAREA FORTEI DE MUNCA, AFACERI SOCIALE SI EGALITATE DE SANSE

Directia Generala Ocuparea Fortei de Munca, Afaceri Sociale si Egalitate de Sanse din cadrul Comisiei Europene are ca obiectiv contribuirea la crearea de locuri de munca mai multe si mai bune si la dezvoltarea unei societati incluzive, cu sanse egale pentru toti.

Politicile comunitare privind ocuparea fortei de munca si afacerile sociale ofera avantaje practice cetatenilor: sprijin pentru gasirea unui loc de munca, pentru mutarea intr-un alt stat membru din motive profesionale sau de alta natura, pentru imbunatatirea competentelor etc.

Printre domeniile de activitate ale acestei directii se numara (conform https://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=ro&catId=656) crearea de locuri de munca, libera circulatie a lucratorilor si coordonarea sistemelor de securitate sociala (ce garanteaza faptul ca totti cetatenii Uniunii Europene au dreptul de a lucra si de a locui in orice stat membru), imbunatatirea conditiilor de munca prin stabilirea unor standarde minime comune la locul de munca, prin sprijinirea si dezvoltarea dialogului social la nivel european, precum si prin modernizarea relatiilor de munca si prin incurajarea mobilitatii lucratorilor europeni; promovarea incluziunii sociale si a nediscriminarii, promovarea egalitatii intre femei si barbati (prin intermediul legislatiei, al programelor destinate sa asigure egalitatea de sanse si prin integrarea acestei teme in toate domeniile de actiune comunitara)

4.2. EURES (EUROPEAN EMPLOYMENT AND JOB MOBILITY NETWORK)

EURES este o retea de cooperare intre Comisia Europeana, serviciile publice de ocupare a fortei de munca din statele membre ale Spatiului Economic European (SEE) si alte organizatii partenere.

Scopul EURES este 'de a oferi informatii, recomandari si servicii de recrutare-plasare in beneficiul lucratorilor si angajatorilor, precum si al oricarui cetatean care doreste sa beneficieze de principiul liberei circulatii a persoanelor' .

Reteaua EURES informeaza in legatura cu posturile vacante din 31 de tari europene, CV-urile candidatilor interesati, multe alte lucruri pe care cei interesati trebuie sa le stie daca doresc sa locuiasca si sa munceasca in strainatate.

Activitatea membrilor si partenerilor EURES include servicii de recrutare si plasare a eventualelor parti interesate (angajatori sau cetateni in cautare de joburi), dezvoltarea cooperarii intre forta de munca si serviciile sociale , partenerii sociali si alte institutii de la nivelul statelor membre.

4.3. PROGRESS

Programul PROGRESS este destinat sa 'sprijine dezvoltarea politicilor comunitare in domenii precum: ocuparea fortei de munca, conditiile de munca, egalitatea intre barbati si femei, protectia sociala si incluziunea sociala, diversitatea si lupta impotriva discriminarii' . Astfel, va contribui la implinirea obiectivelor Strategiei de la Lisabona.

PROGRESS, al carui buget este de 743,25 milioane de Euro pentru o perioada de sapte ani (2007-2013) va finanta 'schimbarea' daca pot spune asa si modernizarea in domenii precum cele amintite mai sus. Conform site-ului europa.eu bugetul este administrat astfel: 30% revenind ocuparii fortei de munca, 30% protectiei si incluziunii sociale, 10% conditiilor de munca, 23% combaterii discriminarii si 12% egalitatii de gen.

CAPITOLUL 5. ROLUL UNIUNII EUROPENE

Economiile moderne se bazeaza pe cunoastere mai mult decat pe materii prime sau munca fizica. Pentru a face fata concurentei reprezentata de noile economii emergente, Uniunea Europeana trebuie sa creeze locurile de munca de care are nevoie o societate dinamica, bazata pe cunoastere. Este deci necesar sa 'se investeasca in educatie si stiinta precum si in politicile privind ocuparea fortei de munca, astfel incat sa se tina pasul cu schimbarile si Uniunea Europeana sa traverseze cu bine criza economica si mondiala' . Statele membre ale Uniunii coopereaza pentru a face fata provocarilor, avand aceleasi obiective si politici.

Consider necesar sa mentionez ca intre anii 1977 si 2002, Uniunea a creat 30 milioane de joburi; in fiecare an 10% dintre firmele europene sunt create si distruse; intre 5 000 si 15 000 de joburi sunt create si distruse in fiecare zi in fiecare dintre statele membre iar ocuparea fortei de munca in domeniul afacerilor a crescut cu 25 % in ultimii 5 ani.

Exercitarea dreptului la munca, 'ocuparea unui loc de munca de catre toate persoanele apte si obtinerea, pe aceasta baza, a unui castig ce permite satisfacerea nevoilor de trai, calitatea conditiilor de munca si satisfactia individului in viata de munca sunt aspecte deosebit de importante ale bunastarii' care, zic eu, Uniunea Europeana si-o doreste pentru fiecare dintre statele ei membre si astfel incearca, prin politicile ei sociale (si nu numai) sa o atinga.

BIBLIOGRAFIE

POENARU, Maria, Politica sociala si indicatori sociali, Editura ALL, Bucuresti, 1998.

ROSANVALLON, Pierre, Noua problema sociala, Editura Institutul European, Iasi, 1998.

https://www.onuinfo.ro/documente_fundamentale/declaratia_drepturilor_omului/

https://www.europeana.ro/comunitar/tratate/tratatul%20cee%20partea%203.htm

https://www.cnfpa.ro/Files/onofp/LEGISLATIE%20EUROPEANA%20PRIVIND%20OCUPAREA%20SI%20FORMAREA.pdf

https://europa.eu/pol/socio/index_ro.htm

https://europa.eu/legislation_summaries/employment_and_social_policy/community_employment_policies/index_en.htm

https://europa.eu./legislation_summaries/employment_and_social_policy/community_employment_policies/c11804_en.htm

https://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/lsa/112565.pdf

https://ec.europa.eu/eures/main.jsp?catId=27&acro=eures&lang=ro

https://europa.eu/legislation_summaries/employment_and_social_policy/community_employment_policies/c11332_en.htm

https://europa.eu/pol/socio/index_ro.htm