Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE)

Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE)

Consideratii generale

OSCE este o organizatie de securitate, avand 56 de state participante cu statut deplin, precum si parteneri de cooperare (mediteraneeni si asiatici).

Datorita mecanismului adoptarii deciziilor prin consens, toate statele participante OSCE au un statut egal.

OSCE nu are un statut juridic, conform dreptului international, iar deciziile adoptate sunt obligatorii politic, dar nu juridic.

OSCE este singura institutie sau organizatie de securitate in Europa care este considerata drept aranjament regional de securitate in sensul Capitolului VIII al Cartei ONU, fiind, in consecinta, primul instrument de alerta timpurie, prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor si reconstructia post conflict in regiune

Abordarea comprehensiva a securitatii se reflecta in fundamentarea activitatii Organizatiei pe trei dimensiuni (baskets / dimensions): politico-militara economica si de mediu umana

Scurt istoric

OSCE isi are originile la inceputul anilor 1970, cand a fost initiata Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa (CSCE), ca for multilateral de dialog si negociere intre Est si Vest. 

Actul Final, elaborat de reprezentantii statelor participante in decurs de peste doi ani de negocieri, a fost semnat la nivel inalt la 1 August 1975, la Helsinki. Actul Final de la Helsinki consfinteste cele zece principii de baza (Decalogul de la Helsinki) care guverneaza relatiile dintre state si comportamentul acestora fata de proprii cetateni, stabilind, totodata, modalitatile de continuare a procesului multilateral initiat.

Pana in 1990, CSCE a functionat sub forma unor reuniuni si conferinte consacrate schimbului de pareri pe diferite probleme, elaborarii normelor, angajamentelor, precum si evaluarii periodice a implementarii acestora. Summit-ul de la Paris din noiembrie 1990 a imprimat procesului un curs nou, institutionalizat. Carta de la Paris pentru o Noua Europa adoptata cu acest prilej a reprezentat primul instrument multilateral care consfinteste sfarsitul Razboiului Rece si inceputul unei ere noi, a edificarii unei Europe reintregite, libere si democratice. Ea pus bazele institutionalizarii CSCE printr-un mecanism de consultari politice regulate si crearea unor institutii permanente.

Summit-ul de la Budapesta (1994) a decis transformarea CSCE in Organizatie pentru Securitate si Cooperare in Europa - OSCE

Obiectivele principale ale OSCE

Consolidarea valorilor comune ale statelor participante si acordarea asistentei in edificarea unor societati civile, democratice, bazate pe suprematia legii;

Prevenirea conflictelor locale, reinstaurarea stabilitatii si pacii in zonele de conflict;

Depasirea deficitului real si perceput de securitate si evitarea crearii unor noi diviziuni politice, economice si sociale, promovand un sistem de securitate prin cooperare.

Procesul de luare a deciziei

In cadrul organismelor OSCE, decizia este luata prin consens (care se defineste prin absenta unei obiectii din partea unui stat participant fata de adoptarea deciziei respective). Acest mod de luare a deciziei reflecta egalitatea intre statele membre.

Deciziile OSCE sunt politice, nefiind obligatorii din punct de vedere juridic pentru statele participante. OSCE se bazeaza in special pe vointa si angajarea politica a statelor si nu pe un tratat international.

Luarea deciziei are loc la 3 niveluri:

a) Summit-urile reprezinta cel mai inalt nivel de luare a deciziei si de orientare politica a organizatiei;

b) in perioada dintre Summit-uri, puterea de decizie apartine Consiliului Ministerial, care ia deciziile necesare astfel incat activitatea organizatiei sa corespunda scopurilor sale politice;

c) Consiliul Permanent reprezinta cadrul de consultari si de luare a deciziei, referitor la activitatile si actiunile curente ale organizatiei.

Aceasta structura pe trei paliere de luare a deciziei este completata de reuniuni specializate (Forumul Economic, Reuniunile de evaluare etc).

Procesul de luare a deciziei este coordonat de Presedintele in exercitiu (PiE) care este responsabil pentru intocmirea agendei si organizarea activitatii organismelor de decizie.

Mecanisme si structuri ale OSCE

1. Consiliul Ministerial (CM)

In anii in care nu se organizeaza Summit, Consiliul Ministerial este organismul decizional al OSCE. El reuneste ministrii afacerilor externe din statele participante OSCE. In cadrul acestor reuniuni sunt discutate problemele specifice OSCE, revizuirea si evaluarea activitatilor OSCE pentru a se asigura ca sunt respectate obiectivele politice centrale ale Organizatiei si sunt adoptate deciziile necesare implementarii obiectivelor si functionarii organizatiei.

Reuniunea Consiliului Ministerial este, de obicei, organizata de tara care detine Presedintia in exercitiu a OSCE, la sfarsitul mandatului sau. Precedenta reuniune a Consiliului Ministerial a avut loc la Bruxelles (4-5 decembrie 2006), sub presedintia belgiana.

2. Presedintia in exercitiu (PiE)

Coordoneaza activitatile curente ale OSCE. Postul de PiE este detinut, in fiecare an, de ministrul afacerilor externe al unui stat participant (decizie luata prin consens). PiE este asistat de fostul si de viitorul PiE, formand impreuna Troica OSCE.

Romania a detinut functia de PiE pe parcursul anului 2001.

In anul 2009 PiE este detinuta de catre Grecia - ministrul de externe Dora Bakoyanis. Din Troica fac parte Finlanda si Kazahstan.

3. Secretarul General al OSCE (SG)

Actioneaza ca reprezentant al PiE, mandatul fiind de 3 ani si poate fi prelungit cu aceeasi durata. Actualul SG este ambasadorul francez Marc Perrin de Brichambaut, reconfirmat pe acest post din 2008.

Printre functiile sale se numara: gestionarea structurilor si operatiunilor OSCE, inclusiv a Secretariatului; implementarea deciziilor OSCE; mentinerea contactului cu organizatiile internationale; evaluarea implicatiilor financiare ale propunerilor politice; raportarea periodica in fata organismelor politice asupra activitatii Secretariatului si a Misiunilor in teren; pregatirea unor rapoarte anuale privind activitatile organizatiei.

4. Biroul OSCE pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului (ODIHR)

Activitatea ODIHR se concentreaza pe dimensiunea umana a Organizatiei. Obiectivele principale ale ODIHR sunt: promovarea alegerilor democratice (in special prin observarea alegerilor in statele participante); furnizarea sprijinului practic in consolidarea institutiilor democratice si a drepturilor omului, intarirea societatii civile si a statului de drept; contributia la alerta timpurie si prevenirea conflictelor, in particular prin monitorizarea angajamentelor in domeniul dimensiunii umane.

In ultima perioada, ODIHR se confrunta cu dificultati in indeplinirea mandatului, fiindu-i contestata independenta, in particular metodologia de observare a alegerilor, durata misiunilor de observare si modul de selectare a observatorilor.

Actualul director al ODIHR este ambasadorul Janez Lenarcic (Slovenia).

In cadrul ODIHR functioneaza Punctul de contact pentru Roma si Sinti, creat in anul 1999 (functie detinuta de Andrjei Mirga - Polonia). Pentru o perioada de doua mandate si jumatate aceasta functie a fost detinuta de Romania, prin persoana domnului Nicolae Gheorghe.

5. Inaltul Comisar pentru Minoritati Nationale (ICMN)

Functia ICMN a fost creata in 1992 pentru a raspunde, cat mai prompt posibil, la tensiunile etnice cu potential de a evolua intr-un conflict in cadrul spatiului OSCE.

Obiectivele sale sunt de identifica posibilele tensiuni etnice care ar putea sa puna in pericol pacea, stabilitatea sau relatiilor intre statele participante OSCE si a promova solutionarea acestora.

In prezent functia fiind detinuta de norvegianul Knut Vollebaeck, care a preluat mandatul in luna iulie 2007. Biroul ICMN se afla la Haga.

6. Reprezentantul OSCE pentru Libertatea Presei (RLP)

Principala sarcina a RLP este de a asista guvernele in procesul de promovare a unor mass-media libere, independente. In acest scop, RLP este autorizat sa monitorizeze evolutiile legate de mass-media in toate statele participante si sa militeze pentru respectarea in totalitate a principiilor si angajamentelor OSCE relevante.

Reprezentantul OSCE pentru Libertatea Presei este Miklos Harazsti (Ungaria); in martie 2007 mandatul sau a fost reinnoit pentru inca 3 ani.

7. Biroul Coordonatorului Economic

Gestioneaza activitatile din "cosul" dimensiunii economice si de protectie a mediului a OSCE.  Principala activitate este Forumul economic (Praga), care este pregatit de o serie de seminarii (trei - patru) si urmat de un seminar de follow-up.

Functia de coordonator economic, cu un mandat de 3 ani, a fost creata in 1997. In prezent postul este detinut de Goran Svilanovic (Serbia).

8. Adunarea Parlamentara a OSCE (AP OSCE)

Obiectivele Presedintelui AP OSCE sunt facilitarea dialogului interparlamentar, evaluarea implementarii obiectivelor OSCE de catre statele participante, contributia la intarirea si consolidarea institutiilor democratice in statele participante OSCE, observarea alegerilor.

AP OSCE se reuneste in doua reuniuni anuale - sesiunea de vara (gazduita de unul dintre statele participante) si cea de iarna (la Viena). Cu aceasta ocazie, sunt adoptate diverse recomandari pe teme de actualitate de pa agenda OSCE.

Mandatul de Presedinte al AP OSCE este de un an, reinnoibil o singura data. Functia a fost detinuta timp de 2 mandate de catre dl. Adrian Severin. In prezent, Presedintele AP OSCE este Joao Soares (al doilea mandat)

9. Misiunile OSCE in teren

Misiunile OSCE in teren sunt unul dintre principalele instrumente OSCE pentru prevenire a conflictelor, gestionare a crizelor, solutionare a conflictelor si reconstructia post-conflict in regiunea OSCE. Mandatul, marimea si activitatile misiunilor variaza, reflectand flexibilitatea acestui instrument. Misiunile sunt stabilite printr-o decizie Consiliului Permanent, avand acordul statelor primitoare. Misiunea este creata in general pentru o perioada de 6 luni, putand fi prelungita.

Principalele scopuri ale misiunilor OSCE sunt: facilitarea proceselor politice ce vizeaza prevenirea sau solutionarea conflictelor si informarea comunitatii OSCE asupra evolutiilor din tarile respective.