Izvoarele civilizatiei europene

IZVOARELE CIVILIZATIEI EUROPENE

Grecia antica

Aportul Greciei la civilizatia europeana a fost decisiv deoarece a marcat imaginea culturala si artistica a spatiului. Doua modele politice grecesti vor influenta evolutia ulterioara a Europei. In Grecia antica alterneaza modelul oligarhic care presupune guvernarea printr-o minoritate, cu cel democratic, care presupune guvernarea prin cei multi. Cele doua modele au corespuns polisului spartan si respectiv celui atenian si au anuntat disputa din Europa moderna intre autoritarism si democratie.

Modelul atenian a fost primul model din spatiul european ce a exprimat ideea ca omul este cel care trebuie sa participe la dezbaterea legilor, sa isi exprime opinia prin vot liber: "Cand poporul este stapan pe conducere". La Atena, cetateanul se simtea legat de problemele cetatii; astfel, apare pentru prima oara o identitate, o constiinta a apartenentei la o comunitate. In adunarea poporului (eclesia) toti membrii sunt egali, cu drept la opinie (isegoria), caci oricine voteaza poate sa ia si cuvantul in adunare. Astfel se dezvolta oratoria si elocinta care se vor regasi prin intermediul romanilor in spatiul european.

Cetateanul atenian are aceleasi obligatii si drepturi, reprezinta un corp civic, ceea ce se va regasi in epoca moderna prin formarea opiniei publice si apoi a societatii civile.

Incercarile lui Solon si Clistene de a perfectiona sistemul politic democratic atenian au fost desavarsite de Pericle (443-429 i.Hr.). El a introdus principiul conform caruia functiile erau ocupate prin tragere la sorti, iar cetatenii erau prezenti in mod direct la luarea deciziilor. Democratia ateniana in forma ei pura avea si unele limite, legate de faptul ca femeile, metecii si sclavii erau exclusi de la viata politica. Cu toate acestea, polisul atenian a transmis ideea libertatii cuvantului si egalitatii in fata legii, preluare in documentele moderne.

Spre deosebire de Atena, polisul spartan a fost un stat aristocratic, unde cetateanul nu era implicat in discutarea si aplicarea legilor. Modelul spartan a transmis Europei sistemul guvernarii printr-o minoritate sociala: era vorba de colegiul celor cinci efori, care impreuna cu gerusia (sfatul batranilor) detinea exclusiv puterea. Hotararile erau luate prin aclamatii si batai din picior, iar legile nu erau discutate. Sistemele politice diferite au generat in planul educatiei modele opuse. Spartanii puneau accentul pe calitatile fizice, in timp ce atenienii urmareau formarea tinerilor ca membri ai comunitatii. Atena a transmis astfel Europei o trasatura pe care o va dezvolta Renasterea, aceea ca cetateanul sa fie implicat activ si dinamic in viata cetatii. In ajunul majoratului, inainte de a fi inscris in registrul care ii garanta apartenenta la cetate, tanarul atenian depunea un juramant prin care se angaja sa lupte "pentru zei si pentru vatra mea sacra" si sa se supuna legilor.

In plan cultural-religios, grecii au lasat o bogata mostenire europenilor. Cultura greaca a constituit prima forma de clasicism european, fixand un nou ideal de viata ce punea accent pe ratiune si umanism. Prin teoria sa, conform careia totul are la baza un numar, Pitagora a contribuit la formarea rationalismului modern european, in timp ce Democrit a deschis linia atomismului modern (el considera ca natura este compusa din particule eterne si indivizibile numite atomi).

Socrate considera ca omul trebuie sa se cunoasca pe sine, fapt ce va duce la formarea, in epoca renascentista, a unui curent umanist critic. Grecii au fost, prin Herodot si Tucidide si primii autori de lucrari istorice, deschizand astfel calea istoriografiei moderne. Arta greaca a idealizat corpul uman, fapt preluat de marii artisti ai renasterii. Elementul central al artei grecesti - templul - de origine orientala, axat pe armonia si echilibrul formelor, va fi preluat de romani si apoi, sub forma manastirilor si catedralelor crestine, se va raspandi in spatiul european.

In jurul marilor sanctuare, ca cele de la Delphi sau Delos se organizau serbarile panelenice. Pe langa ceremonialul religios se organizau si intreceri sportive. Acestea erau concepute ca niste manifestari pacifiste, pentru ca pe timpul organizarii lor orice conflict armat era automat suspendat. Pentru prima oara au fost organizate astfel de intreceri in anul 776 i.Hr., fiind reluate la initiativa baronului Pierre de Coubertin in anul 1896 la Atena. Astfel, olimpismul contemporan isi are originea in Grecia.

Aportul Greciei la civilizatia europeana s-a identificat si prin intermediul elenismului. Acesta a reprezentat prima mare sinteza intre valorile unei civilizatii de sorginte europeana si valorile civilizatiei asiatice. Aceste valori vor fi preluate de catre romani si apoi de catre arabi si transmise in Europa. Prin faptele sale, Alexandru Macedon (336-323 i.Hr.) a realizat poate, pentru prima oara, ideea imperiala combinata cu necesitatea omogenizarii supusilor, continuata de catre romani. Acest fapt starneste si in epocile medievale si moderne puternice nostalgii, de vreme ce suveranii Carol cel Marea, Carol Quintul si Napoleon au luat in considerare aceasta idee.

Roma antica

Intr-un timp relativ scurt, Roma a devenit o mare putere si centrul unei civilizatii care a influentat durabil si benefic istoria europeana. Preluand valorile si creatiile spirituale grecesti, Roma va aduce nu numai in spatiul european, dar si in cel extra-european, o perioada de stabilitate numita Pax Romana. Spre deosebire de greci, care acordau cu greu drept de cetatenie strainilor, romanii au fost mult mai permisivi in aceasta privinta. Astfel, in anul 212 d.Hr., imparatul Caracalla a dispus prin Constitutio Antoniana ca toti oamenii liberi din imperiu sa capete statutul de cives romanus (cetatean roman), chiar daca ea nu implica drepturi esentiale. In acest fel se crea un cadru favorabil pentru procesul de romanizare, in cadrul caruia limba latina devenea limba oficiala in imperiul roman. Actiunea de romanizare isi va pune amprenta in formarea popoarelor neolatine (francez, spaniol, portughez, roman). Asimilarea politica a populatiilor cucerite a fost insotita de o asimilare culturala. Limba latina patrunde mai intai la nivelul elitelor locale urbane, apoi si la populatia de rand. Civilizatie esentialmente urbana, Roma a influentat prin orasele sale istoria Europei. Ele erau construite dupa planuri arhitectonice, cu amfiteatre, bai publice, depozite, instalatii de incalzire. Aceasta urbanizare prezenta avantajul ca trezea admiratie in randul autohtonilor, care erau astfel atrasi spre civilizatia romana. Contributia Romei la fundamentarea civilizatiei s-a desfasurat si in domeniul normelor juridice. Dreptul roman, avand la baza principiul bunei credinte si al echitatii, a fost preluat de catre imparatul bizantin Iustinian (527-565). Acesta a ordonat unei comisii de juristi sa realizeze o sinteza selectiva a ansamblului de norme juridice romane. Astfel a aparut Codul lui Iustinian, pe care europenii, mai ales cei din partea de rasarit, l-au folosit pana spre finele Evului Mediu.

Cand romanitatea se va desparti in cea occidentala si cea orientala, cu precadere dupa 476 d.Hr. odata cu prabusirea Imperiului Roman de Apus, limba latina va ramane limba oficiala a Europei occidentale, in timp ce in Europa orientala se va impune limba greaca. Acest fenomen de paralelism lingvistic se va regasi in geneza popoarelor medievale si in dualitatea religioasa de dupa Schisma din anul 1054 intre catolici si ortodocsi.

Romanii au fost primii care au vorbit de dreptul privat si dreptul public, sau despre dreptul penal si cel civil. In acest ultim domeniu exista si astazi foarte multe legi inspirate total din dreptul roman, ceea ce da o imagine despre aportul Romei.

Sub aspect politic, Roma este cea care va da nastere ideii de stat universal, precum si idealul monarhic prin cultul imperial. Pentru prima oara in istoria universala apare ideea unei lumi dominate de o forta ce se impune prin realizarea lui Orbis Romanus (lumea romana, caracterizata prin uniformizare teritoriala si lingvistica). In acest fel, Roma cunoaste o perioada unica in evolutia ei prin patrunderea in cadrul unui imperiu unificat a valorilor greco-romane. Ideea imperiala, reluata in Europa medievala, cunoaste o evolutie importanta. Fascinatia modelului politic roman a fost atat de puternica, incat si dupa prabusirea Imperiului Roman de Apus, unii conducatori politici vor incerca sa restaureze, desi nu la aceeasi scara teritoriala, ideea de orbis romanus. Cea mai trainica si vizibila mostenire a Romei in istoria Europei contemporane este nasterea popoarelor neolatine, sau ceea ce Nicolae Iorga numea "Sigiliul Romei". Daca la greci exista o perceptie geografica a Europei, la romani, prin unitatea imperiala, predomina ideea de Europa politica unitara.