Desemnarea organelor reprezentative in Romania

Desemnarea organelor reprezentative in Romania

Pentru o buna intelegere a procesului complex de desemnare a organelor reprezentative in Romania, apreciem ca acesta trebuie abordat sub urmatoarele aspecte si in urmatoarea ordine : functiile reprezentative potrivit Constitutiei revizuite si modurile de scrutin utilizate ; drepturile electorale ale cetatenilor romani ; regimul partidelor politice in Romania, rolul presei si a grupurilor de presiune in competitia pentru putere.

1. Functiile reprezentative si modurile de scrutin utilizate

Functiile reprezentative se pot clasifica, dupa nivelul la care se exercita in functii de nivel national, functii de nivel judetean si functii de nivel local. Potrivit Constitutiei revizuite durata mandatului reprezentativ este de 4 ani pentru Camera Deputatilor si Senat, si de 5 ani pentru Presedintele Romaniei. Mandatul reprezentativ poate fi reinoit fara restrictii, cu exceptia mandatului de Presedinte al Romaniei care poate fi reinoit o singura data

I. Functiile reprezentative fundamentale[1] de nivel national sunt :

Presedinte al Romaniei

senator

deputat

Potrivit art.81 din Constitutie Presedintele Romaniei se alege prin scrutin majoritar uninominal cu doua tururi. Este ales in primul tur candidatul care obtine majoritatea voturilor alegatorilor inscrisi in liste. Daca nici unul dintre candidati nu intruneste aceasta majoritate se organizeaza, dupa doua saptamani, (potrivit art. 26 din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Presedintelui Romaniei[2]) un al doilea tur de scrutin, la care participa primii doi clasati in primul tur. Este ales candidatul care obtine cel mai mare numar de voturi.

Conform art. 5 din Legea nr. 35/2008 prin care s-a abrogat Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului, deputatii si senatorii se aleg in colegii uninominale, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentarii proportionale. Aceste colegii uninominale se constituie in cadrul fiecareia din cele 43 de circumscriptii electorale (constituite al nivelul fiecarui judet, o circumscriptie in municipiul Bucuresti si o circumscriptie separata pentru romanii cu domiciliul in afara Romaniei).

Numarul deputatilor si al senatorilor se stabileste, ca principiu, in raport cu populatia tarii, norma de reprezentare fiind de un deputat la 70.000 de locuitori si un senator la 160.000 de locuitori conform art. 5 alin. 2, 3 din lege.

Atribuirea mandatelor se face avandu-se in vedere numai partidele, aliantele politice si aliantele electorale care indeplinesc pragul electoral, in mod in mod distinct pentru Camera Deputatilor si Senat si anume 5%, s,i din organizatiile legal constituita de cetatenii minoritari reprezentati in Cosiliul Minoritatilor Nationale

Potrivit dispozitiilor Legii nr. 35/2008 pragul electoral reprezinta numarul minim de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentara, exprimat in procente dupa cum urmeaza:

a) 5% din voturile valabil exprimate pe intreaga tara, pentru partidele politice, aliantele politice si aliantele electorale si organizatiile cetatenilor minoritari;

b) in cazul aliantelor politice si al aliantelor electorale, la pragul de 5 %se adauga pentru al doilea partid membru al aliantei politice 3% si, incepand cu al treilea partid, cate un singur procent (1%) din voturile valabil exprimate pe intreaga tara, dar nu mai mult de 10% din aceste voturi.

Repartizarea si atribuirea mandatelor de deputat si de senator se fac in doua etape: la nivelul fiecarei circumscriptii electorale(judet si la nivel de tara (art. 48 alin. 5 din lege). La nivel de circumscriptie, se atribuie mandatele pe competitor electoral ,utilizandu-se reprezentarea proportionala integrala

In cazul candidatilor independenti, se atribuie fiecaruia cate un mandat, daca a obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate in colegiul uninominal in care a candidat.. Voturile neutilizate (resturile) obtinute de competitorii electoralii, mandatele care n-au putut fi atribuite la nivel de circumscriptie se comunica la Biroul Electoral Central pentru a fi repartizate centralizat.

Repartizarea centralizata consta in insumarea voturilor neutilizate si a celor inferioare coeficientului electoral al circumscriptiei electorale din toate circumscriptiile electorale pentru fiecare partid, formatiune politice sau aliante, mandatele ramase fiind atribuite dupa metoda Hondt. In continuare, alocarea mandatelor pe circumscriptii electorale se face dupa un algoritm care cauta ca mandatele obtinute de partide, aliante politice sau aliante electorale, sa fie atribuite in ordinea partidelor politice,aliantelor electorale din lista ordonata pe tara. Dar acest procedeu poate sa nu dea rezultate si atunci se recurge la acordul partidelor, sau in lipsa unui acord, la tragere la sorti condorm art. 47 alin. 7 lit. c) din lege.

II. Functiile reprezentative de nivel judetean sunt :

consilier judetean (membru al Consiliului judetean)

Presedinte al Consiliului judetean

vicepresedinte al Consiliului judetean

Potrivit art.10 din Legea nr.67/2004, modificata, pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale[3], pentru alegerea consiliilor judetene fiecare judet constituie o circumscriptie electorala. Alegerile se fac pe baza de scrutin de lista si de candidaturi independente, potrivit principiului reprezentarii proportionale, potrivit art. 1 alin. 3 din lege.

Numarul de consilieri judeteni din fiecare judet se stabileste prin ordin al prefectului in raport cu populatia judetului respectiv, potrivit Legii administratiei publice locale nr. 215/2001.[4] Alegerile sunt valabile indiferent de numarul alegatorilor care au participat la vot, potrivit art. 88 din Legea nr. 67/2004 modificata prin Legea nr. 35/2008.

Repartizarea mandatelor candidatilor de pe liste se face dupa metoda resturilor. In cazul candidatilor independenti, se atribuie fiecaruia cate un mandat, daca a obtinut un numar de voturi cel putin egal cu coeficientul electoral. sedintele si vicepresedintele Consiliului judetean se alege, in mod indirect, prin intermediul consilierilor judeteni, dintre acestia, utlizandu-se scrutinul majoritar uninominal, respectiv plurinominal.

Presedintele consiliului judetean se alege prin vot direct pe circumscriptii electorale prin scrutin uninominal potrivit noilor reglementari (art. 1 alin. (4) din lege asa cum a fost modificat prin Legea nr. 35/2008). Potrivit art. 97 alin (1) si (2) din legea modificata, este declarat ales presedinte al consiliului judetean candidatul care a intrunit cel mai mare numar de voturi valabil exprimate in primul tur. Doar in caz de balotaj se va organiza un al doilea tur de scrutin, la care vor participa mai multi candidati care se afla in aceasta situatie.

III. Functiile reprezentative de nivel local sunt :

consilier local(membru al Consiliului local)

primar

viceprimar

Consilierii locali si primarul se aleg prin vot direct, iar viceprimarul prin vot indirect, prin intermediul consilierilor locali. Potrivit art.10 alin.1 din Legea nr.67/2004 privind alegerile locale, pentru alegerea consiliilor locale si a primarilor, fiecare comuna, oras si municipiu constituie o circumscriptie electorala

Numarul de consilieri locali din fiecare circumscriptie se stabileste prin ordin al prefectului( ca si in cazul consilierilor judeteni) in raport cu populatia circumscriptiei respective(raportata de Institutul National de Statistica si Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului in curs) si este cuprins intre 9 si 31 de consilieri locali. Alegerile de consilieri se fac pe baza de scrutin de lista si de candidaturi independente, potrivit principiului reprezentarii proportionale. Alegerile sunt valabile in aceleasi conditii de participare la vot, ca si alegerile pentru functiile reprezentative de la nivel de judet

Repartizarea mandatelor candidatilor de pe liste se face dupa metoda resturilor. In cazul candidatilor independenti, se atribuie fiecaruia cate un mandat, daca a obtinut un numar de voturi cel putin egal cu coeficientul electoral.

Primarul se alege prin scrutin majoritar uninominal cu doua tururi, potrivit art. 1 alin. 4 coroborat cu art. 93 alin. 3 din Legea nr. 67/2004 este declarat primar candidatul care a obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate. Daca nici unul dintre   candidati nu a obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate se organiizeaza un al doilea tur de scrutin in termen de doua saptamani. Este declarat primar candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi. Viceprimarul se alege dintre consilierii locali, de catre acestia, prin scrutin majoritar, cu majoritate absoluta

2. Drepturile electorale ale cetatenilor romani

2.1.Aspecte generale privind cetatenia romana

Notiunea de cetatenie desemneaza statutul juridic specific persoanelor care au calitatea de cetateni ai unui stat. Cetatenia romana este calitatea persoanei fizice ce exprima relatiile permanente social-economice, politice si juridice dintre aceasta si statul roman, care ii confera titulatura tuturor drepturilor si indatoririlor prevazute de Constitutia si legile Romaniei.

Notiunea de cetatenie are doua acceptiuni:

institutie juridica - adica totalitatea regulilor de drept ce au ca obiect de reglementare modul de dobandire si de pierdere a cetateniei;

statut juridic - situatie rezultata din raporturile juridice statornicite intre o persoana fizica si stat, exprimand apartenenta acestuia la statul al carui cetatean este.

In prima acceptie, cetatenia constituie o categorie legata de dreptul obiectiv, pe cand in ce-a de-a doua, ea se axeaza in jurul ideii de subiect de drept.

Un concept important legat de notiunea de cetatenie este nationalitatea care reprezinta atributul persoanei de a apartine unui grup ce se delimiteaza de altele prin unitatea de limba, cultura, obiceiuri, religie, etnie, etc.

Din acest punct de vedere nu trebuie confundat conceptul de nationalitate cu cel de natiune, aceasta din urma reprezentand un element de baza al statului alaturi de suveranitate si teritoriu. O natiune este alcatuita din persoane ce pot fi de diferite nationalitati dar care au o istorie comuna traita pe un teritoriu comun[6].

Normele privitoare la cetatenie se gasesc in Constitutie si in Legea cetateniei romane (Legea nr.21/1991 republicata ). Analiza acestor norme permite formularea unor principii care stau la baza cetateniei romane:

1. Numai cetatenii romani sunt titularii tuturor drepturilor prevazute de Constitutie si legi. Astfel, drepturile care pot fi exercitate numai de cetatenii romani sunt:

a) dreptul de a alege si de a fi ales in organele reprezentative la nivel central;

b) dreptul neingradit de a domicilia pe teritoriul Romaniei si de a se deplasa nestanjenit pe acest teritoriu;

c) dreptul de a nu fi extradat sau expulzat din Romania;

d) dreptul de a fi protejat diplomatic, atunci cand se afla in strainatate.

2. Numai cetatenii sunt tinuti a indeplini toate obligatiile stabilite prin constitutie si legile tarii. Obligatiile ce revin exclusiv cetatenilor romani sunt:

a) obligatia de fidelitate fata de tara;

b) indatorirea de aparare a patriei.

3. Cetatenii romani sunt egali in drepturi si indatoriri, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, apartenenta politica, de avere sau origine sociala si indiferent de modul in care au dobandit cetatenia.

4. Casatoria nu produce nici un efect asupra cetateniei sotilor.

5. Schimbarea cetateniei unuia din soti nu produce nici un efect asupra cetateniei romane a celuilalt sot.

Referitor la dobandirea cetateniei romane, legea prescrie urmatoarele modalitati:

1) Dobandirea cetateniei romane prin nastere - modul originar de dobandire:

a) copiii nascuti pe teritoriul romanesc din parinti cetateni romani sunt cetateni romani.

b) copiii nascuti pe teritoriul statului roman, chiar daca numai unul dintre parinti este cetatean roman;

c) copiii nascuti in strainatate daca ambii parinti sau numai unul dintre ei are cetatenia romana.

Copilul gasit pe teritoriul statului roman este cetatean roman, daca nici unul dintre parinti nu este cunoscut.

2) Dobandirea cetateniei romane prin repatriere. Prin acest mod, persoana care a pierdut cetatenia romana o redobandeste ca efect al repatrierii. Cererile de repatriere se depun la Ministerul Justitiei, iar aprobarea acestora revine Guvernului.

3) Dobandirea cetateniei romane prin adoptie.

Cetatenia romana se dobandeste de catre copilul cetatean strain sau fara cetatenie prin adoptie, daca adoptatorii sunt cetateni romani, iar adoptatul nu a implinit varsta de 18 ani.

In cazul in care numai unul dintre adoptatori este cetatean roman, cetatenia adoptatului minor va fi hotarata, de comun acord, de catre adoptatori. In situatia in care adoptatorii nu cad de acord, instanta judecatoreasca competenta sa incuviinteze adoptia va decide asupra cetateniei minorului, tinand seama de interesele acestuia. In cazul copilului care a implinit varsta de 14 ani este necesar consimtamantul acestuia.

4) Dobandirea cetateniei romane la cerere in conditiile cerute de lege.

Pierderea cetateniei romane se produce in urmatoarele situatii:

1) Retragerea cetateniei romane, care apare ca o sanctiune. Precizam ca potrivit art.5(2) din Constitutie, cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobandit-o prin nastere.

2) Aprobarea renuntarii la cetatenia romana pentru motive temeince, care se deosebeste de retragere, fiind un mod amiabil de rezolvare a problemei statutului juridic al persoanei, cetatean roman, care de exemplu, doreste sa se stabileasca in strainatate si sa obtina cetatenia unui alt stat.

2.2. Drepturile exclusiv politice

Drepturile electorale, clasificate de doctrina in categoria drepturilor exclusiv politice, sunt: dreptul de vot si dreptul de a fi ales.

Dreptul de vot este un drept fundamental, intrucat prin intermediul lui cetatenii participa in mod direct la guvernare[9].

Dreptul de vot ii are ca titulari doar pe cetatenii romani (art.36 alin.1 din Constitutie), numai acestia putand sa participe nemijlocit la exercitarea puterii statale si la desemnarea autoritatilor reprezentative ale statului. Precizam ca, desi s-a facut posibila exercitarea dreptului de a alege si de catre cetatenii Uniunii Europene, rezidenti in Romania, exercitiul dreptului lor se limiteaza doar la alegerile pentru desemnarea autoritatilor administratiei publice locale, alegeri prin care nu se exprima suvernitatea de stat[10].

Potrivit Constitutiei actuale, dreptul de vot este universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

Universalitatea votului inseamna ca toti cetatenii romani se bucura de dreptul de vot, fara discriminari de avere, pregatire scolara, nationalitate, rasa, sex sau profesiune[11]. Singurele restrictii tin de o anumita varsta minima, de aptitudinea intelectuala si de aptitudinea morala . Varsta legala pentru a putea vota este de 18 ani impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv. La aceasta varsta, persoana capata capacitatea electorala care este un aspect al capacitatii de drept constitutional. Aptitudinea intelectuala reglementata de art.36 din Constitutie, consta in conditia minima ca cetateanul sa nu fie debil sau alienat mintal pus sub interdictie.In acest mod se realizeaza o dubla protectie, atat a persoanelor in cauza, cat si a intregii societati, actul votarii implicand responsabilitatea alegerii facute[13]. Aptitudinea morala exclude de la vot categoria nedemnilor , adica persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale printr-o hotarare judecatoreasca definitiva

Egalitatea votului semnifica faptul ca fiecare alegator dispune de un singur vot pentru fiecare alegere la care participa, iar voturile au aceeasi valoare[14].

Caracterul direct al votului inseamna ca alegatorii isi voteaza personal reprezentantii, fara nici un intermediar. In Romania se mai practica insa si votul indirect, pentru desemnarea unor autoritati locale (presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene si viceprimarii). In acest sistem, cetatenii voteaza direct un colegiu elector , iar acesta desemneaza, tot prin vot, persoana care va fi investita intr-o anumita functie publica eligibila

Votul este secret atunci cand este organizat in asa fel incat nimeni sa nu poata cunoaste optiunea exprimata de alegator.[15] Ratiunea votului secret este protejarea alegatorului de orice presiuni care i-ar putea denatura optiunea.

Votul liber exprimat este expresia conceptiei potrivit careia votul este un drept subiectiv. Aceasta inseamna nu numai ca alegatorul poate vota pentru cine doreste, ci si faptul ca el are libertatea de a participa sau nu la vot. Mentionam ca a existat si exista inca si votul obligator. La noi in tara votul obligator era prevazut de Constitutia din 1923 si de Legea electorala din 1926. Si in prezent se practica votul obligator in unele tari. Exemple : Belgia, Grecia, Brazilia, Australia si Venezuela. La baza votului obligator sta ideea ca electoratul nu este numai un drept, ci si o indatorire. Alegatorul are nu numai dreptul ci si obligatia de a exprima vointa natiunii, pentru ca altfel, in situatia absenteismului masiv, democratia ramane o simpla teorie, in fapt functionand o oligarhie.

In aceasta conceptie, alegatorul exercita o functie sociala pe care este dator sa o indeplineasca In conditiile actuale, cand se manifesta un absenteism important de la vot, in numeroase tari, optiunea pentru votul obligator poate sa para tentanta In realitate, acesata solutie este greu de pus in practica, deoarece implica stabilirea unor sanctiuni care sa poata fi aplicate unui numar mare de cetateni. Daca sanctiunea este blanda, ea nu-si va atinge scopul ; daca sanctiunea este drastica, dat fiind numarul mare al celor sanctionati, ea va genera mari nemultumiri sau chiar dezordini sociale. De altfel, cetateanul care nu vrea sa si desemneze un reprezentat si este obligat sa se prezinte la vot, poate foarte bine, in conditiile votului secret, sa voteze impotriva tutror candidatilor sau sa si anuleze votul neexprimand nici o optiune.[16]

Dreptul de a fi ales (eligibilitatea) presupune indeplinirea urmatoarelor conditii:

I. In primul rand, o conditie generala, existenta dreptului de vot

II. Avand in vedere ca exercitiul unei functii reprezentative implica o mare responsabilitate, deoarece presupune decizii importante privind interesele publice, eligibilitatea este supusa unor conditii suplimentare.

O prima asemenea conditie, ceruta pentru toate functiile eligibile, este aceea ca persoana: sa aiba cetatenia romana si domiciliul in tara ( art.16 alin. 3 din Constitutie). Este interesant de observat ca s-a renuntat la conditia referitoare la exclusivitatea cetateniei romane, existenta in Constitutie inainte de revizuire, avandu-se in vedere perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Prin urmare si cetatenii care au dubla cetatenie pot fi alesi in cadrul autoritatilor publice reprezentative romane.Conditia de domiciliere pe teritoriul tarii este o conditie fireasca fiind o garantie a atasamentului persoanei fata de tara la guvernarea careia participa ca demnitar sau functionar public.

. O a doua conditie are in vedere varsta ceruta de lege pentru a putea fi ales, care difera in functie de mandat. Asfel, pentru a fi ales in Camera Deputatilor, in consiliile locale sau judetene, sau in functia de primar, varsta candidatului trebuie sa fie de cel putin 23 de ani impliniti ( art.16 si 37 din Constitutie). Pentru a fi ales in Senat varsta ceruta este de cel putin 33 de ani impliniti, iar pentru functia de Presedinte al Romaniei varsta necesara este de cel putin 35 de ani impliniti.

O completare cu profunde implicatii juridice s-a adus cu prilejul revizuirii articolului 16 la alin. 3 teza a doua prin care statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre barbati si femei pentru ocuparea acestor functii si demnitati.

Alineatul 4 al aceluiasi articol stabileste ca in conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care indeplinesc conditiile legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale, aceasta fiind una dintre modificarile de esenta ale constitutiei revizuite. In acelasi spirit, si cetatenii romani au dreptul de a alege si de a fi alesi in Parlamentul European potrivit art. 38 nou introdus. Acesta este un alt drept electoral care nu se incadreaza insa in categoria celor exclusiv politice in sens traditional, deoarece nu implica o participare la exercitarea suveranitatii de stat, ci un proces electoral menit sa desemneze un organ reprezentativ la nivel continental.

III. In afara acestor conditii cu caracter general, legislatia romana prevede si cateva restrictii specifice

O prima categorie de restrictii are in vedere candidatii la organele centrale : Presedintele Romaniei, Camera Deputatilor si Senatul.

a) Astfel, potrivit art.81 alin.4 din Constitutie, Nici o persoana nu poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei decat pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi si succesive. La aceasta, se adauga conditia prevazuta de art.3 al.2 din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, care prevede ca nu pot fi primite decat candidaturile sustinute de cel putin 200.000 de alegatori.

b) In ceea ce priveste Camera Deputatilor si Senatul , art. 29 din Legea nr. 35/2008 prevede ca un candidat poate reprezenta un singur competitor electoral (partid, alinata, etc,), intr-un singur colegiu uninominal.

A doua categorie de restrictii vizeaza functiile reprezentative locale

Astfel, pentru functiile de consilier judetean, consilier local, presedinte al consiliului judetean si primar pot candida doar persoanele care au domiciliul pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale in care urmeaza sa fie alese( art.4 alin.2 din Legea nr.67/2004 privind alegerile locale), ceea ce implica faptul ca o persoana poate candida numai pentru un singur consiliu local, numai pentru o singura functie de primar si numai pentru un singur consiliu judetean si un singur post de presedinte al consiliului judetean(art.6 alin.5 din aceeasi lege).

IV. La toate conditiile mentionate se adauga incompatibilitatile opozabile actului de candidatura , sau intr-o formulare mai succinta, incompatibilitatile la candidatura

Prin incompatibilitate la candidatura se intelege interdictia prevazuta de Constitutie sau de lege ca o persoana care detine o anumita functie publica sau practica o anumita indeletnicire sa si depuna candidatura pentru o functie reprezentativa

A. Incompatibilitatea opozabila candidaturii cu caracter general care se aplica pentru toate functiile reprezentative, indiferent de nivel, se refera, potrivit art.40 alin.3 din Constitutie, la persoanele carora le este interzisa asocierea in partide politice. Nu pot face patre din partide politice:

- judecatorii Curtii Constitutionale

- avocatii poporului

- magistratii

- membrii activi ai armatei

- politistii

- alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica

B. Mai exista si o incompatibilitate speciala, prevazuta de art.29 pct. 16 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, potrivit careia, prefectii, subprefectii si conducatorii serviciilor publice ale ministerelor si ale celorlalte autoritati guvernamentale deconcentrate intr-o unitate administrativ teritoriala nu pot candida individual in circumscriptia electorala constituita in unit tatea administrativa teritoriala in care isi exercita sau si-au exercitat functiile in ultimele 60 de zile anterioare datei alegerilor.

V. In afara de incompatibilitatea la candidatura, mai exista o incompatibilitate care se refera la cumulul unei functii eligibile cu alte functii indeletniciri sau calitati.

Diferenta dintre cele doua incompatibilitati consta in faptul ca incompatibilitatea de cumul permite sa candideze persoanei ce detine o functie, are o ocupatie sau o calitate incompatibila cu mandatul reprezentativ, insa, daca este aleasa trebuie sa renunte la functia, indeletnicirea sau calitatea incompatibila pentru a putea dobandi exercitiul mandatului reprezentativ, in timp ce incompatibilitatile la candidatura interzic unei persoane care ocupa o anumita functie publica sa-si depuna candidatura pentru o functie reprezentativa.

Incompatibilitatile de cumul difera in functie de mandatul reprezentativ:

in timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata( art.84 alin.1 din Constitutie).

Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate cu exceptia celei de membru al Guvernului.

La nivel local[19], calitatea de consilier local este incompatibila cu cea de consilier judetean. Candiatul declarat ales in ambele calitati este obligat sa opteze pentru una dintre ele, in termen de 10 zile de la data ultimei validari(art.98 din Legea nr.67/2004 privind alegerile locale).

In ceea ce priveste constitutionalitatea candidaturii Presedintelui in functie ca independent pe listele unui partid politic,aliante politice sau aliante electorale, Curtea Constitutionala s-a pronuntat deja prin Decizia nr. 339/17 septembrie 2004 asupra sesizarii de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. 7 din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului . Argumentele aduse de autorii sesizarii de neconstitutionalitate a dispozitiilor mentionate au fost:

- in aceste conditii Presedintele nu isi poate pastra neutralitatea si echidistanta necesare exercitarii misiunii sale de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate;

- candidat pe listele unui partid politic Presedintele va fi implicat partinic, va fi identificat cu partidul pe listele caruia candideaza, cu doctrina, programul politic si electoral;

-intrucat presedintele nu se poate asocia in timpul mandatului intr-un partid politic ii este restrans - in virtutea acestei functii - dreptul de a fi ales pe listele unui partid politic;

Argumentele aduse in favoarea constitutionalitatii unei asemenea prevederi au fost:

- faptul ca Presedintele candideaza pe listele unui partid politic are doar semnificatia insusirii doctrinei acelui partid, fara a fi membru al acestuia;

- presedintele nu este inclus expres in sfera celor care nu pot candida, asa cum se intampla pentru alte categorii mentionate in art. 40 din Constitutie, iar acceptarea tezei initiatorilor sesizarii ar insemna ca Presedintele este decazut din exercitiul unui drept funadamental prevazut de Constitutie, dreptul de a fi ales.

Curtea Constitutionala constata, pe de o parte ca normele constitutionale nu il priveaza pe Presedintele Romaniei de dreptul electoral de a fi ales, iar pe de alta parte ca neutralitatea politica a mandatului prezidential nu este afectata de candidatura acestuia pe listele electorale ale unui partid politic[22].

In final, dorim sa atragem atentia ca, atat conditiile cat si incompatibilitatile referitoare la eligibilitate sau la exercitiul mandatelor reprezentative au doua motivatii fundamentale : instituirea unor garantii privind corectitudinea si seriozitatea alegerilor, si instituirea unor garantii privind exercitiul corespunzator al functiilor reprezentative.

3. Actorii competitiei pentru putere

Si in cazul Romaniei intalnim cele doua categorii de actori ai competitiei pentru putere specifice democratiilor occidentale, si anume : partidele politice, care sunt principalii concurenti ; mass-media si grupurile de presiune, ca mijloace de influentare a electoratului.

Partidele politice sunt principalii competitori, dar nu singurii, deoarece legislatia romana admite si candidati independenti

In afara conditiilor comune de eligibilitate, acestia trebuie sa fie sustinuti de un anumit numar de alegatori, dupa cum urmeaza

- pentru functia de Presedinte al Romaniei - 200.000 ;

- pentru un mandat de deputat sau de senator - minim 4% din numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente din colegiul uninominal in care candideaza, dar nu mai putin de 2000 de alegatori pentru Camera Deputatilor si 4000 de alegatori pentru Senat, conform art. 30 alin. 1 din Legea nr. 35/2008 ;

- pentru un mandat de consilier judetean sau local - 1% din numarul de alegatori impartit la numarul de consilieri din circumscriptia respectiva, dar nu mai putin de 50 ;

- pentru functia de primar - 2% din numarul alegatorilor din cirumscriptie, dar nu mai putin de 200 in cazul comunelor, 300 in cazul oraselor, 1000 pentru municipii si sectoarele din Bucuresti si 5000 pentru municipiul Bucuresti.

Practica politica de dupa intrarea in vigoare a Constitutiei din 1991 a demonstrat ca sansele candidatilor independenti sunt minime, obtinerea vreunui mandat de catre acestia fiind cu totul exceptionala

In ceea ce priveste regimul partidelor politice in Romania, anul 1990 a marcat o trecere abrupta de la sistemul monopartid la pluralismul politic. Daca pana in decembrie 1989, potrivit Constitutiei din 1965, exista un singur partid politic, Partidul Comunist Roman, Decretul-Lege nr.8 din 31 decembrie 1989 privind inregistrarea si functionarea partidelor politice asigura libertatea constituirii acestora, sub rezerva indeplinirii unor conditii minime : prezentarea statutului de organizare si functionare si a programului politic, declararea sediului si a mijloacelor financiare, dovada existentei a cel putin 251 de aderenti.

Sub aspect politic, s-au impus un minimum de restrictii, si anume : scopurile partidelor politice trebuiau sa se intemeieze pe respectul suveranitatii, independentei si integritatii nationale si al democratiei ; se interzicea constituirea partidelor fasciste si a celor care propaga conceptii contrare ordinii de stat si de drept. Rezultatul acestei reglementari permisive a fost hiperpluralismul politic , ajungandu-se in anul 1993 la nu mai putin de 159 de partide si formatiuni politice[24].

Pentru combaterea acestui fenomen, dar si pentru precizarea regimului juridic al partidelor politice, a fost adoptata Legea nr. 27/1996 privind partidele politice[25]. Aceasta stabileste restrictii rezonabile pentru infiintarea partidelor politice. Astfel, potrivit art. 17 alin. 2 din aceasta lege, pentru constituirea unui partid politic este necesar un numar de cel putin 10.000 membrii fondatori, domiciliati in cel putin 15 dintre judetele tarii, dar nu mai putin de 300 in fiecare din aceste judete. Partidul trebuie sa aiba un statut si un program politic propriu.

In prezent, regimul partidelor politice este reglementat de Legea nr.14/2003 privind partidele politice[26]. In conformitate cu art. 1 din lege, partidele politice sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor romani cu drept de vot

In ceea ce priveste scopul, prin activitatea lor, partidele politice promoveaza valorile si interesele nationale, precum si pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participa cu candidati in alegeri si la constituirea unor autoritati publice si stimuleaza participarea cetatenilor la scrutinuri potrivit legii.[27]

Potrivit art.19 alin.3 din legea mentionata, pentru constituirea unui partid politic este necesar un numar de cel putin 25.000 de membri fondatori, domiciliati in cel putin 18 dintre judetele tarii, dar nu mai putin de 700 in fiecare judet. Partidul trebuie sa aiba un statut si un program politic propriu[28].

Un partid politic isi inceteaza activitatea prin:

a) dizolvare prin hotarare pronuntata de Curtea Constitutionala urmata de radierea din registrul de evidenta al partidelor politice (pentru incalcarea art. 37 alin (2)si (4) din Constitutie);

b) dizolvare prin hotarare pronuntata de Tribunalul Bucuresti;

c) autodizolvare hotarata de organele abilitate prin statut;

d) reorganizare.

Conform art.3 alin.2 si 3 din Legea nr.14/2003, sunt interzise:

partidele politice care prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activitati, incalca prevederile art.30 alin.(7)[29], art.37 alin.(2) sau alin.(4) din Constitutie.

partidele politice afiliate la organizatii din strainatate, daca aceasta afiliere incalca valorile prevazute la alin. 1 ale carui dispozitii sunt imperative[32].

Partidelor politice le este interzisa organizarea de activitati militare sau paramilitare.

Precizam ca, un cetatean roman nu poate face parte in acelasi timp din doua sau mai multe partide politice.

Referitor la finantarea partidelor politice, s-a considerat a fi necesara adoptarea unei legi distincte, Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale[33]. Aceasta contine reglementari riguroase, in scopul moralizarii acesteia.

Astfel, sunt stabilite limitativ urmatoarele surse[34] de finantare ale partidelor politice:

cotizatii ale membrilor - suma totala a cotizatiilor platite intr-un an de o persoana nu poate depasi 48 de salarii de baza minime brute pe tara .Salariul de baza minim brut pe tara luat ca referinta este cel existent la data de 1 ianuarie a anului respectiv.

donatii si legate - Donatiile primite de un partid politic intr-un an nu pot depasi 0,025% din veniturile bugetului de stat pe anul respectiv, cu exceptia anului in care au loc alegeri parlamentare, cand plafonul este dublu.

Donatia primita de la o persoana fizica nu poate depasi intr-un an 200 de salarii brute minime brute pe tara, iar donatia primita de la o persoana juridica nu poate depasi intr-un an 500 de asemenea salarii. Persoanele juridice sunt obligate ca la data efectuarii donatiei sa aiba achitate integral toate datoriile fata de bugetul de stat si de bugetul asigurarilor sociale de stat.

Partidele care primesc donatii trebuie sa verifice si sa inregistreze identitatea donatorului. La solicitarea acestuia, identitatea sa poate sa ramana confidentiala, dar nu si pentru donatiile mai mari de 10 salarii de baza brute minime pe tara

Suma totala primita de un partid politic ca donatii confidentiale nu poate depasi 0,006% din veniturile prevazute in bugetul de stat in anul respectiv. Lista donatorilor cu sume mai mari decat 10 salarii minime pe tara, precum si suma totala a donatiilor confidentale trebuie publicata in Monitorul Oficial, Partea a -III-a pana la 31 martie a anului urmator.

Sunt interzise:

acceptarea sub orice forma, directa sau indirecta de catre partidele politice a donatiilor de bunuri materiale sau sume de bani, ori prestarea de servicii gratuite facute cu scopul evident de a obtine un avantaj economic sau politic.

donatiile sau serviciile prestate cu titlu gratuit de la o autoritate sau institutie publica, de la o regie autonoma, de la o companie nationala, societate comerciala sau societate bancara cu capital integral sau majoritar de stat;

donatiile in bani din parte unui sindicat sau din partea unui cult religios.

donatiile din partea altor state ori a organizatiilor din strainatate, precum si din partea persoanelor fizice si juridice straine sunt interzise. Fac exceptie donatiile constand in bunuri materiale necesare activitatii politice, dar care nu sunt materiale electorale de propaganda, primite de la organizatii internationale la care partidul respectiv este afiliat sau de la partide ori formatiuni politice cu care este in relatii de colaborare politica

venituri provenite din activitati proprii[36] - Partidele politice nu pot desfasura activitati specifice societatilor comerciale. Fac exceptie

editarea si difuzarea publicatiilor ori altor materiale de propaganda si cultura politica proprii ;

organizarea de intruniri si seminarii cu tematica politica, economica sau sociala;

actiunile culturale, sportive si distractive ;

serviciile interne ;

inchirierea spatiilor proprii pentru conferinte si actiuni social-culturale ;

instrainarea bunurilor din patrimoniu, dar numai dupa cel putin 5 ani de la inregistrarea in patrimoniu

subventii de la bugetul de stat, potrivit legii se varsa in contul fiecarui partid politic prin bugetul Autoritatii electorale permanente . In ceea ce priveste subventiile anuale de la bugetul de stat, acestea se acorda potrivit unor criterii si in cuantumuri stabilite in mod detaliat si exact de lege. De asemenea, destinatiile subventiilor sunt riguros regelementate.

In ceea ce priveste finantarea campaniilor electorale sediul materiei este tot Legea nr. 334/2006. Astfel se prevede ca partidele care participa la campania electorala pot primi, prin lege speciala, o subventie de la bugetul de stat.

Aceeasi lege speciala stabileste si categoriile de cheltuieli pentru campania electorala care pot fi finantate din aceasta subventie. Subventiile primite dupa deschiderea campaniei electorale de la persoane fizice si juridice din tara pot fi folosite numai daca au fost, in prealabil, declarate Autoritatii Electorale Premanentede catre mandatarul financiar.

Este interzisa subventionarea campaniei electorale, in mod direct sau indirect, de catre persoane fizice sau juridice din strainatate, precum si de catre o autoritate publica, institutie publica, regie autonoma, companie nationala, societate comerciala sau societate bancara cu capital integral sau majoritar de stat, de catre un sindicat, o asociatie sau o fundatie.

Controlul respectarii reglementarilor legale privind finantarea partidelor politice se face de catre Autoritatea Electorala permanenta . Controlul privind subventiile de stat se efectueaza simultan si de catre Curtea de Conturi. Incalcarea acestor prevederi se sanctioneaza contraventional sau penal, dupa caz, iar sumele ce au contsituit obiectul contraventiei se varsa la bugetul de stat pe baza hotararii Autoritatii Electorale Permanente[38].

Din cele prezentate, rezulta ca prevederile legii romane cu privire la finantarea partidelor politice sunt foarte stricte. Faptul ca la noi nu a izbucnit nici un scandal legat de finantarea partidelor politice inseamna, fie ca partidele noastre respecta cu scrupulozitate legea, fie ca, din diferite motive, finantarea partidelor nu a fost riguros controlata, iar abaterile fie nu au fost sanctionate, fie nu au fost facute publice.

Dupa cum am aratat, si in Romania, cea de-a doua categorie de actori ai competitiei pentru putere, si anume actorii de influenta, sunt mass-media si grupurile de presiune. Mass-media joaca un rol deosebit pentru influentarea electoratului, mai ales in cadrul campaniei electorale. Cel mai mare impact asupra opiniei publice il au mijloacele audio-vizuale. Infiintarea si functionarea posturilor de radio si televiziune sunt reglementate prin Legea audiovizualului nr.504/2002[39].

Potrivit art.43 din aceasta lege, in Romania coexista posturile audiovizuale publice pentru care cetatenii sunt obligati sa plateasca taxe de abonament, cu cele private. Posturile publice sunt persoane juridice de drept public, iar posturile private sunt societati comerciale.

Controlul activitatii din domeniul audiovizualului se realizeaza de Consiliul National al Audiovizualului (C. N. A.), autoritate publica autonoma aflata sub controlul Parlamentului. C. N. A . este alcatuit din 11 membri, numiti pentru un mandat de 6 ani, dupa cum urmeaza: 2 de presedintele Romaniei; 3 de Camera Deputatilor; 3 de Senat; 3 de Guvernul Romaniei.

Membrii Consiliului sunt garanti ai interesului public in domeniul audiovizualului si nu reprezinta autoritatea care i-a numit. Ei nu pot face parte din partide sau formatiuni politice si sunt incompatibili cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia celor de cadre didactice in invatamantul superior.

C.N.A. elibereaza licentele audiovizuale, care au in vedere continutul emisiunilor, acorda autorizatii de retransmisie audiovizuala, care se refera la conditiile tehnice de emisie si adopta decizii de autorizare audiovizuala.

In cazul constatarii incalcarii prevederilor acestei legi C.N.A. poate aplica sanctiuni dupa cum urmeaza: amenda, reducerea cu pana la jumatate a termenului de valabilitate a licentei audiovizuale sau retragerea licentei audiovizuale.

Raspunderea pentru continutul serviciilor de programe difuzate revine radiodifuzorului,realizatorului sau autorului, dupa caz.

Referitor la campaniile electorale, exista reglemetari speciale, in vederea asigurarii accesului egal al competitorilor la propaganda audiovizuala. La randul ei, Legea nr.35/2008 privind alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului prevede la art.37 ca partidele, aliantele politice si aliantele electorale reprezentate in parlament, precum si candidatii independenti care fac parte din parlament, au acces gratuit(subventionat de la bugetul de stat) la serviciile publice de radio si televiziune in conditiile prevazute de lege.

Celelalte partide si formatiuni politice si ceilalti candidati independenti vor avea acces la aceste servicii, pe baza unor tarife unice.

In ceea ce priveste presa scrisa, dupa abrogarea legii nr. 3/1974 nu a fost adoptata o lege noua, astfel incat presa se bucura de o deosebita libertate, in baza art. 30 din Constitutie care reglementeaza libertate de exrimare. Aceasta este una din cele mai vechi libertati cetatenesti, de traditie, cunoscuta si sub denumirea de libertatea cuvantului sau libertatea presei.

Potrivit textului constitutional, libertatea de exprimare prin presa este inviolabila iar cenzura de orice fel este interzisa. De asemenea este interzisa suprimarea publicatiilor. Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii. Acestea sunt prevederi constitutionale decisive pentru libertatea de exprimare.

Existenta unor coordonate juridice in cadrul carora trebuie sa se exercite libertatea de exprimare implica si raspunderea juridica pentru depasirea acestor limite, asadar pentru abuzul in exercitarea acestei libertati.

Restrictiile in domeniu presei sunt aceleasi ca si in domeniul audiovizualului. Faptele prin care se incalca aceste restrictii sunt calificate ca infractiuni in Codul penal (calomnia, defaimarea tarii sau a natiunii, propaganda nationalist-sovina si pot face obiectul unor procese penale, si atunci cand sunt comise prin presa. Totodata, functioneaza si raspunderea civila pentru prejudicii aduse prin presa, care se poate stabili in sarcina editorului, autorului si a proprietarului mijlocului de multiplicare, dupa caz.

Ultima categorie de actori de influenta ai competitiei pentru putere o constituie grupurile de presiune. Dupa cum remarca prof. Tudor Draganu[40], in tara noastra s-au format, dupa 1989, numeroase si diverse grupuri de presiune, pe care le clasifica, dupa cum urmeaza

Grupuri de presiune care urmaresc scopuri de interes obstesc(interes public), cum sunt : ligile antialcoolice, atidrog, impotriva fumatului sau pentru apararea drepturilor omului ; fundatiile si asociatiile culturale, caritabile si cele pentru protectia drepturilor copilului. Aceste grupuri de presiune trebuie privite insa cu prudenta, pentru ca, uneori, urmaresc in realitate alte scopuri decat scopul declarat. Ex. : scandalurile privind adoptiile internationale.

Grupuri de presiune cu caracter exclusiv politic, formate insa in afara structurilor organizatorice ale partidelor politice. Mentionam in acest sens : Alianta Poporului Asociatia 21 decembrie Asociatia 16-21 decembrie Grupul independent pentru democratie Grupul pentru dialog social , etc. Impactul acestor grupuri asupra vietii publice este greu de evaluat, insa ele au militat activ pentru influentarea atat a institutiilor publice si a partidelor politice, cat si a opiniei publice.

Grupurile de presiune cu caracter profesional, cultural sau chiar religios constituite in primul rand pentru promovarea intereselor materiale sau de alta natura a membrilor lor. Atunci cand mobilizeaza un numar mare de oameni, aceste grupuri poseda un potential important de interventie asupra organelor de stat si a partidelor politice. Asemenea grupuri de presiune sunt : sindicatele, asociatiile pensionarilor, ale veteranilor de razboi, ale fostilor detinuti politici, etc. Este interesant de observat ca unele dintre aceste grupuri s-au transformat in partide politice. A aparut, astfel, Partidul pensionarilor care a prezentat, la alegerile din 1996, chiar si un candidat pentru functia de Presedinte al Romaniei.

Un loc aparte, printre grupurile de presiune din Romania, ocupa, fara indoiala, sindicatele, unele dintre acestea ajungand foarte puternice. Constituite in vederea apararii si promovarii intereselor materiale, profesionale si sociale ale membrilor lor, sindicatele s-au angajat uneori si in lupta politica, ajungand chiar sa incheie diferite conventii cu Guvernul, sa dialogheze cu Presedintele si cu Parlamentul Romaniei.

Putem concluziona ca in cadrul competitiei pentru putere din Romania rolul grupurilor de presiune, in special al sindicatelor, este important. Aceasta, si datorita faptului ca legea[41] permite asocierea partidelor politice cu formatiuni nepartinice, legal constituite, cu scopul promovarii unor obiective comune.