Valoarea instructiv- educativa a basmelor

VALOAREA INSTRUCTIV- EDUCATIVA A BASMELOR

Contributia basmelor la procesul instructiv- educativ este deosebita si se manifesta in special la devoltarea proceselor de cunoastere, a proceselor afective, la formarea trasaturilor de voina si caracter- in general la dezvoltarea personalitatii copiilor. Exprimand intelepciunea si nazuintele poporului, necazurile si bucuriile sale, lupta cu fortele naturii, relatiile dintre oameni, basmele ii ajuta pe copii sa inteleaga complexitatea aspectelor vietii.

Intelegand conflictul dintre cele doua forte care apar in basm, Binele si Raul, micii cititoti isi formeaza reprezentari si notiuni despre dreptate, cinste, curaj, vitejie, hotarare, perseverenta, harnicie. Ascultand sau citind basme, ei sunt de partea dreptatii, a adevarului, cu alte cuvinte a Binelui si detesta nedreptatea, lacomia, inganfarea, rautatea si minciuna. Basmul devine astfel pretios, pentru copil pune intr-o lumina vie ce este bine si ce este rau, si il ajuta in acelasi timp pe copil sa-si insuseasca aceste reprezentari morale.

Lectura basmelor prezinta o importanta educativa si prin reliefarea calitatii eroilor (personaje pozitive), care constituie pentru copii modele demne de urmat. Prin liniaritatea evolutiei lor, personajele basmelor sunt accesibile varstei copilariei. Din faptele eroului pozitiv, ei invata sa fie curajosi si darji, perseverenta si hotarati, cinstiti si drepti, prieteni adevarati, aratand compasiune pentru cei mai slabi si admiratie fata de cei optimisti si increzatori in fortele lor.

De altfel, personajele pozitive ale basmelor impreuna cu exemplele parintilor, ale fratilor mai mari si ale invatatoarei reprezinta cele mai bune modele pe care le pot urma copiii. Intamplarile fetei mosneagului, ale Floritei, Liei, Cenusaresei sau ale oricarei fete sarace sau bogate dar buna la suflet, inteleapta, harnica si cuminte impresioneaza orice copil.

Fata mosneagului trezeste la inceput compasiune, iar apoi admiratia, iar apoi copiii se bucura pentru ca rasplata vine pe masura calitatilor ei. Profilul fizic si spiritual al personajului se contureaza treptat pe masura derularii firului epic printr-o gama larga de procedee artistice. Eroina este conceputa intr-o viziune clasica avand o trasatura de caracter distincta : bunatatea sufleteasca. Fata babei are ca trasatura dominanta rautatea.

Prin descrierea directa de catre autor, pe parcursul intregi actiuni se evidentiaza portretul fizic si spiritual al celor doua fete cu ajutorul antitezei (procedeu accesibil celor mici). Un alt procedeu de caracterizare este prin intermediul actiunilor si opiniilor lors au prin amanunte furnizate de autor sau de alte personaje din opera. Alba ca Zapada este intruchiparea unui vis de mama : "Ce n-as da sa am un copil alb ca zapada, rosu ca sangele si cu parul negru ca abanosul." Frumusetea neobisnuita a fetei ii impresioneaza si pe pitici si pe tanarul fiu de crai dar si pe copii:

"Si asa ramase Alba ca Zapada multa vreme in sicriul ei de clestar si nimic nu-i stirbea din negraita frumusete. Parea ca-i vie si doarme, ca era tot asa de alba ca zapada, de rosie ca sangele si cu parul negru ca abanosul."

Fata este insa si modesta, harnica, buna si iubitoare. Pentru ca piticii au adapostit-o in casuta lor, Alba ca Zapada le-a ingrijit gospodaria cu deosebit de multa dragoste si tragere de inima.

Influenta pozitiva pe care Florita a exercitat-o asupra hotilor pune in evidenta o insemnata idee etica si estetica, aceea a eficacitatii exemplului bun, a blandetii si a gingasiei in reeducarea unor oameni naraviti. Florita intruchipeaza virtutea si bunatatea feciorelnica, este un adevarat duh al binelui care moralizeaza prin frumusetea si puritatea ei pana si umanitatea cea mai de jos. Talhari infricosatori devin datorita ei induiosator de umani.

Intriga basmului "Cenusareasa" este foarte simpla, accesibila intelegerii copiilor de varsta scolara mic, chiar de varsta prescolara. Cunoscand nevinovatia Cenusaresei, pe care mama ei inainte de a muri o indeamna sa ramana intotdeauna buna si cu sufletul neintinat, ei sunt impresionate si revoltate de nedreptatea ce I se face orfanei. Pentru ca aceasta nedreptate sa fie si mai puternic subliniata, povestitorii folosesc procedeul antitezei, al contrastului. Cenusareasa este buna, harnixa, ascultatoare, modesta. Cu toate acestea ea este batjocorita, umilita si chinuita de mastera si de fiicele salecare sunt rele, orgolioase, mincinoase. Caracterizarea personajelor se face numai in introducere in mod direct. Pe parcursul basmului, trasaturile eroilor rezulta, cu pregnanta din vorbelse si din faptele lor.de exemplu, pe cand cele doua fiice ingamfate si fudule cer tatalui lor sp le aduca de la iarmaroc rochii scumpe si nestemate, modesta Cenasareasa cere o crenguta tanara pe care apoi o planteaza pe mormantul mamei sale.cele doua surori sunt vitrege si arogante, ceea ce rezulta din felul lor urat de a vorbi si de a cere servicii Cenusaresei. Aceasta, dimpotriva, este politicoasa, indatoritoare, vorbeste frumos si cu pasarile cerului. Mama vitrega este rea, sadica si incorecta. Ea amesteca lintea in cenusa si o obliga pe orfana sa o aleaga degraba, stiind foarte bine dinainte ca nu-si va tine promisiunea de a o lua la petrecere si pe fata orfana. Cenusareasa insa crede in cuvantul dat de mama ei vitrega si in cinstea acesteia deoarece ea insasi este cinstita.

Deducand in felul acesta trasaturile de caracter din faptele si comportarile eroilor copiii invata sa cunoasca oamenii asa cum sunt in realitate si sa ii aprecieze la justa lor valoare. Pentru calitatile ei, Cenusareasa este ajutata de fortele naturii sa invinga rautatea oamenilor: alunul cu insusiri miraculaose, pasarile cerului.

Mesajul basmului (victoria Binelui asupra Raului) ii indeamna pe copii sa semene personajului pozitiv si sa aprecieze calitatile lui. Cu alte cuvinte  basmele ii invata pe copii cm sa fie buni. Ei au o atitudine dezaprobatoare fata de rau. In acelasi timp basmul stimuleaza fantezia si intareste dragostea si increderea in viata si in frumusetile ei.

Cele mai agreate personaje feminine sunt bineinteles cele care simbolizeaza o calitate: zanele - frumusetea, fetele - harnicia si ambele categorii - tineretea. Portretele lor morale nu sunt greu de descifrat pentru micii cititori pentru ca sunt transmise direct de autor, de aceea textele literare in care apar astfel de portrete trebuie valorificate la maximum. Ele apar in manualele de limba si literatura romana in cadrul lectiilor propuse sau in cadrul lecturilor suplimentare.

Activitatea de caracterizare a personajelor , de subliniere a insusirilor alese, care in cele din urma sunt decisive in asigurarea victoriei acestora reprezinta o cale intuitiva concreta de educare moral civica a elevilor. Exemplul reprezinta una din metodele cela mai eficiente cu caracter demonstrativ , deoarece elevii (mai ales la varsta scolara mica) nu au criterii proprii de orientare, de apreciere a actului moral si cauta instinctiv in jurul lor modele sub a caror influenta isi regleaza propriul comportament.