Specificul receptarii textului epic in invatamantul primar

SPECIFICUL RECEPTARII TEXTULUI EPIC IN INVATAMANTUL PRIMAR

Literatura ca ramura a artei reprezinta obiectul investigarii didactico-metodice, o viziune moderna pentru procesul restructurarii insusirii de catre elev a specificului literaturii. In acest context problematic, apare firesc intrebarea: cu ce trebuie sa se ocupe metodica literaturii in scoala: cu predarea sau cu receptarea literaturii? Prin predare se intelege, in general, emiterea de informatii despre o anumita realitate, proces in care emitatorul detine un rol activ, iar cel ce asculta un rol pasiv. Or, cum s-ar vorbi de predare in cazul unei partituri muzicale, al unui tablou sau, in ceea ce ne intereseaza aici, al unui text literar care implica universuri imaginare, fictive, menite sa sensibilizeze cititorul, sa-i stimuleze imaginatia? In nici un fel. In cazul predarii unei opere literare, este vorba despre transmiterea unor impresii sau judecati critice ale emitatorului cu dorinta de a fi invatate de elevi ca unicele interpretari posibile, ceea ce este iarasi un nonsens. Prin limbajul ei conotativ, literatura favorizeaza lecturile multiple, in functie de gradul receptivitatii literar-artistice a cititorilor. O metodica moderna a insusirii limbajului specific al literaturii trebuie sa se ocupe de procesul receptarii artistice a operelor, de metodele, procedeele si mijloacele specifice ale acestui proces, de inlesnirea contactului direct al elevului cu opera literara.

Sustinand ideea introducerii elevilor din ciclul primar in analiza textelor de citire in functie de diversitatea lor, de apartenenta lor la un anume gen sau specie literara, nu se are in vedere renuntarea la metodele specifice lectiilor de citire in ciclul primar. Lectura explicativa ramane metoda care poate asigura atat dezvaluirea mesajului unui text, cat si familiarizarea elevilor cu instrumente ale muncii cu cartea. Componentele lecturii explicative ofera resurse multiple de valorificare deplina a continutului unui text de citire, indiferent de genul sau specia din care face parte. Ceea ce apare deosebit va fi ponderea pe care o va avea, in efectuarea analizei textului, fiecare din elementele componente ale lecturii explicative.

Inchegata si unitara, fiind rezultatul unui proces unic de creatie, opera literara in general, si cea epica in special are elementele componente intr-o legatura indestructibila, detaliul si partile fiind armonizate, esentiale, de neinlocuit. Inlocuindu-se semnificativ, partile unei opere literare se cheama si se leaga reciproc, luminand intregul. Receptarea textului epic cere evidentierea unor caracteristici ale operelor literare in functie de specie, dar si realizarea, in acelasi timp, a unora dintre obiectivele cognitive (a cunoaste, a aplica, a analiza, a sintetiza) si afective (a reactiona, a recepta, a valorifica, a interioriza valorile) ale educarii si instruirii in literatura romana. Textul trebuie adus in universul sensibil al elevilor, sa se foloseasca criterii de investigare si valorificare a operelor, de descoperire si apreciere a gandurilor si sentimentelor incorporate creatiei. Metodologia moderna a receptarii optime a unui text epic trebuie sa tina seama de principiul tratarii diferentiate a textelor, de principiul analizei simultane a relatiei dintre continut si expresie, de principiul participarii active, constiente si creatoare a elevului, toate acestea ducand la o viziune analitica si sintetica a operei literare.

Pornind de la aceste considerente teoretice si metodice in acelasi timp, in cercetarea intreprinsa am pornit de la urmatoarea ipoteza: daca in cadrul orei de Limba si literatura romana se vor lucra intensiv texte narative, aplicand ora de ora teste formative si utilizand in mod creator lectura explicativa, se va imbunatati in mod real capacitatea de receptare activa a textelor epice.

Faptul ca elevii mici pot descoperi diferite semnificatii ale situatiilor prezentate impune sa organizam , pornind de la alcatuirea planului de idei, momente de adancire a analizei textului, de interpretare a faptelor, de cunoastere a personajelor prin actiunile lor, de reliefare a plusului pe care il aduc mijloacele artistice pe linia realizarii si transmiterii mesajului. Toate acestea constituie sarcini de baza pentru receptarea eficienta a textului epic.

Pentru realizarea cercetarii am folosit urmatoarele metode: observatia, conversatia, metoda analizei produselor activitatii si cercetarii documentelor, metoda testelor.

Pentru a verifica eficacitatea demersului metodic folosit in munca instructiv-educativa cu scopul de a recepta optim textul epic la varsta scolara mica s-a procedat la o comparatie a rezultatelor obtinute de esantionul experimental cu cele obtinute de esantionul de control. Clasa experimentala este formata din 22 elevi, iar clasa de control este formata din 23 de elevi, cele doua colective fiind alcatuite din copii cu o dezvoltare intelectuala eterogena.

Experimentul s-a desfasurat in trei etape: etapa initiala, constatativa; etapa formativ-ameliorativa si etapa finala. Esantionul de control (clasa de control) s-a ales din aceeasi unitate de invatamant, cu elevi avand aproximativ acelasi nivel de pregatire intelectuala ca cel al elevilor din clasa experimentala. Se stie din practica educationala ca, de obicei, calificativele ce se regasesc in catalog cuprind o doza de subiectivism, fiind influentate de exigenta mai mare sau mai mica a invatatorului. Din acest motiv, aplicarea testelor la cele doua esantioane s-a desfasurat in aceeasi etapa a perioadei de studiu, au cuprins probe gradate ca dificultate prin care s-au verificat cunostintele si competentele elevilor in ceea ce priveste receptarea cu succes a unui text epic si au fost evaluate dupa aceiasi descriptori de performanta si de catre acelasi cadru didactic.

Etapa initiala, constatativa

In aceasta etapa am aplicat un test de evaluare initiala, elaborat in concordanta cu obiectivele de referinta ale clasei a III-a, pentru a se stabili nivelul de pregatire al elevilor.

Elevii de la cele doua clase au fost pusi in aceleasi conditii de lucru: au fost testati in aceeasi zi, la aceeasi ora, li s-a acordat acelasi timp necesar rezolvarii sarcinilor de lucru, nu li s-au dat indicatii.

In etapa initiala, constatativa a nivelului de cunostinte literare ale elevilor si aplicare a lor in situatii practice, de evaluare, rezultatele au indicat ca elevii ambelor clase au nivele asemanatoare de pregatire, fiind omogene din acest punct de vedere - conditie esentiala pentru dezvoltarea investigatiei propuse. Rezultatele initiale evidentiaza faptul ca doar un procent de 72,72% dintre elevi - pentru clasa experimentala si 74,48% dintre elevi - pentru clasa de control demonstrau un nivel ridicat al cunostintelor in ceea ce priveste textul epic si receptarea lui .

Etapa formativ-ameliorativa

In aceasta etapa , la clasa de control lectiile ce aveau ca subiect un text epic s-au desfasurat in mod obisnuit, iar la clasa experimentala s-a lucrat intens textul epic, s-a folosit in mod creator lectura explicativa si alte metode activ-participative, jocuri didactice, metode moderne, interactive care sa asigure o invatare eficienta si un progres real al nivelului cunostintelor.

La lectiile de literatura in care se studia un text epic, indiferent de specia careia ii apartinea, am aplicat teste de evaluare formativa in mod periodic, la majoritatea textelor studiate si la alte texte epice, din afara manualului, pe care le studiasem anterior cu elevii, folosind in mod creator lectura explicativa si alte metode activ-participative. Aceste texte si rezultatele lor mi-au permis cunoasterea imediata a greselilor, a dificultatilor de invatare ale elevilor, indreptarea si eliminarea lor din mers prin imbunatatirea demersului metodic si a calitatii metodologiei aplicate.

Etapa finala

In    aceasta etapa am propus celor doua esantioane (clasa de control si clasa experimentala) acelasi test de evaluare sumativa aplicat in conditii similare; am inregistrat si prelucrat rezultatele obtinute in vederea confirmarii sau infirmarii progresului prin raportarea la testul initial si la obiectivele stabilite in desfasurarea cercetarii.

Concluzii:

In etapa de evaluare finala a nivelului de dezvoltare a capacitatilor elevilor de receptare a textului epic, de lucru individual in analiza acestui tip de text, rezultatele au indicat o crestere semnificativa la clasa experimentala. Daca rezultatele initiale evidentiau doar un procent de 72,72% pentru clasa experimentala si 74,48% pentru clasa de control de realizare a sarcinilor de lucru pentru receptarea optima a textului epic, rezultatele finale indica o crestere la 82,72% pentru esantionul experimental si, respectiv, 80,00% pentru esantionul de control.

Comparand rezultatele la probele date, se constata ca performantele elevilor clasei experimentale sunt superioare celor ale elevilor clasei de control, care la inceputul perioadei aveau aproximativ acelasi nivel de pregatire in ceea ce priveste receptarea textului epic. Lucrul acesta dovedeste faptul ca aplicand in activitatea instructiv-educativa un demers metodic bazat pe folosirea in mod creator a lecturii explicative in ceea ce priveste receptarea textului epic in scoala primara, folosirea unui complex de metode activ-participative si interactive precum si aplicarea intensiva a unui set de teste formative specifice fiecarei specii a genului epic, se vor obtine progrese reale in ceea ce priveste capacitatea micilor scolari de a recepta eficient si corect mesajul fiecarui text in parte si le va fi un real ajutor in munca viitoare cu textul, la ciclul gimnazial si liceal.

Bibliografie:

Alexandru Gheorghe, Metodica predarii teoriei literare la ciclul primar, clasele a III-a si a IV-a , Craiova, Ed. Gh. Alexandru, 2004;

Gherghina Dumitru (coord.), Limba si literatura romana. Comunicare elabo­rata, Craiova, Ed. Didactica Nova, 2003, pag. 162-200;

Nicolescu Estera, Didactica limbii si literaturii romane pentru invatamantul primar, Bacau, Ed. Egal, . 2003, pag. 108-132;

Nuta Silvia, Metodica predarii limbii romane in clasele primare, vol. I, Ed. Aramis, 2000, pag. 120-164;

Rezumat:

La varsta scolara mica, contactul nemijlocit cu opera duce la formarea si consolidarea deprinderilor de citire corecta, constienta si nuantata, imbogatirea substantiala a vocabularului, activizarea si nuantarea fondului lexical al copilului, insusirea structurii gramaticale corecte a limbii, prin perfectionarea deprinderii de citire si lucrul cu manualul ca principal instrument de munca individuala.

Deci, receptarea operei literare solicita spiritul creator al cititorului, gustul si interesul acestuia pentru literatura. De aceea, incepand inca din ciclul primar, trebuie sa obisnuim elevii sa auda, sa vada, sa selecteze, sa se identifice cu textul, sa participe intelectual si sa traiasca afectiv, numai astfel putand sa decodeze mesajul operei literare.