Legatura (waṢl) - limba araba

LEGATURA (WA L) - LIMBA ARABA

Am mentionat mai sus faptul ca in limba araba o silaba incepe intotdeauna cu o consoana si numai una . Un grup biconsonantic in pozitie initiala este evitat prin adaugarea unei vocale protetice cu hamza. La intalnirea a doua cuvinte, vocala finala a cuvantului anterior serveste la evitarea intalnirii a doua consoane. Daca insa cuvantul anterior se termina intr-o consoana, atunci se recurge la legatura (wa l

Cuvintele care constituie obiectul fenomenului wa l sunt marcate prin hamzat al-wa l "hamza de legatura" in pozitie initiala, notata uneori prin semnul ﺼ deasupra unui 'alif, dar de cele mai multe ori nenotata. Absenta acestui semn este suficienta pentru a o deosebi de hamzat al-qa "hamza de intrerupere", care se noteaza intotdeauna . Ex.: َﺐﺎﺗﻛﻟﺍ ﺖﺃﺭﻗ sau ﺐﺎﺗﻛﻟﺍ ﺖﺃﺭﻗ qar'tu-l-kitaba "am citit cartea" sau ﻪﻣﺳﺍ ﺖﻴﺳﻧ (nasītu-sma-hu) "am uitat numele lui".

La inceputul sirului vorbirii, aceasta hamza se poate nota si se rosteste ca o hamzat al-qa ('ismī Mu ammad) "numele meu este Muhammad".

Hamzat al-wa l se intalneste doar in pozitie initiala la cateva categorii de cuvinte:

a) La articolul al-, inaintea oricarui nume determinat prin articol: ﻙﻟﻤﻠﺍ ﻦﺒﺇ (ibnu-l-maliki) "fiul regelui"; wazīru l-hariğiyya) "ministrul de externe". Dupa prepozitia ل li (pentru), alif-ul cu hamza de legatura dispare si in grafie: للْولدِ (li-l-w ladi) "baiatul are".

b) La imperativul formei I de la verbele triconsonantice: 'uf'ul, 'if'il, 'if'al: ْﺏُﺗْﻛُﺍ 'uktub > ْﺏُﺗْﻛﺍ ﻝﺎﻗ (qala-ktub) "a spus: scrie!"; ْﺲِﻟْﺠِﺇ > ْﺲِﻠْﺠﺍ ﻞﺎﻘ (qala-ğlis) "a spus: sezi!", ْﺐَﻫْﺬِﺇ > ْﺐَﻫْﺬا ﻞﺎﻗ    (qala dhab) "a spus: pleaca!"

Aceasta hamzat al-wa l se mentine, de asemenea, la adjectivul de relatie si numele abstract de calitate derivate de la numele de actiune ale formelor mentionate prin adaugarea sufixelor -iyy si respectiv -iyyat:  ﻲﻛﺍﺮﺘﺷﺍ ﻮﻫ (huwa-stirakiyy) "el este socialist hal darasta-listirakiyyata "ai studiat socialismul?" al-ğawanibu-liqti adiyya) "laturile economice"; (al-in imam 'ila hadihi littifaqiyya) aderarea la acest tratat".

d)    La un numar restrans de nume, majoritatea cu o intrebuintare foarte frecventa:

(ibn) "fiu" si femininul ibna) "fiica"; imru') "barbat" si femininul ﺓﺃﺮﻤﺍ (imra'a) "femeie"; (ism) "nume"; ٌﺖﺴﺍ (ist) "posterior".

e) La numeralul (itnani) "doi" si forma lui de feminin ﻦﺎﺘﻨﺜﺍ (itnatani) "doua".

f) La relativele alladī) si allatī) "care" si seriile lor (fi-l mu'tamari u ufiyy-lladī 'uqida fi maqarri l-wizara) "in cadrul conferintei de presa care s-a tinut la sediul ministerului".

In rostire, o vocala lunga inainte de o hamzat al-wa l se scurteaza ('a' a-l-kitaba) "el a dat cartea"; yu' i-l-kitaba) "el da cartea"; (fi-l-kitab) "in carte"; 'a bu-l-waladi) "tatal baiatului (fi-l-mustaqbali) "in viitor"; (al-intiqal 'ila-llamarkaziyya" "trecerea la descentralizare".

Dupa indepartarea desinentelor -ni de dual si -na de plural, la nume si la verbe, vocala lunga care le precede are o valoare fonologica, servind drept marca pentru dual si plural, si, de aceea, mentinerea ei ca o vocala lunga este obligatorie, cel putin formal.

Pronumele afixe la persoana I singular -ī si -nī pot reveni inainte de hamzat al-wa l la forma veche -iya, -niya ﻱﺫﻠﺍ ﻲﺒﺎﺗﻜ rostit kitabiya-lladi ra'ayta-hu "cartea mea pe care ai vazut-o" rostit  araba-niya-l-waladu "m-a lovit baiatul".

La pronumele personale izolate si afixe de persoanele a II-a si a III-a plural, care conserva mai ales in poezie vocala lunga finala - are loc scurtarea acestei vocale lungi inainte de hamzat al-wa l. Pentru legatura, acest - se generalizeaza, aparand si in proza: ﺏﻼﻂﻠﺍ ﻮﻤﺘﻨﺃ > ﺏﻼﻂﻠﺍ ﻢﺘﻨﺃ ('antumu- ullabu) "voi studentii la'ana-humu-llah) "sa-i blesteme Allah!".

Dupa consoana ya' si dupa vocala i pronumele hum devine him. La legatura, in acest caz, poate sa apara fie u fie i 'arsala ilayhim-i/u-l-kitaba) "el le-a trimis cartea".

3. Un diftong inainte de hamzat al-wa l se descompune in doua vocale care trec la silabe diferite: fī ki-ta-ba-yi a-li-bi) "in cele doua carti ale studentului";    ﻡﺎﻬﺴﻠﺍ ﺍﻮﻤﺮ (rama-wis-si-ha-ma) "au lansat sagetile".

4. Cuvintele care se termina in consoana primesc la legatura o vocala, in general i. Se disting in acest sens urmatoarele situatii:

a) Nume care se termina in tanwīn: (Mu ammadun-i-nnabiyy) "Profetul Mu ammad".

b)    Persoana a III-a feminin singular indeplinit la verbe arabat-i-l-walada) "ea l-a lovit pe baiat".

c)   Apocopatul si imperativul la verbe: ﺲﺭﺪ ﺏﺘﻜﻳ ﻢﻟ (lam yaktub-i-d-darsa) "el nu a scris lectia".

Imperativul de tip uf'ul imprumuta pentru legatura vocala sa protetica: ﺝﺭﺧﺍ ﺖﻟﺎﻗ (qalat-u-hruğ) " A spus: iesi!". Este posibil insa si i: qalat-i-hruğ

d) Pronumele interogativ-relativ man "cine": man-i-z-zamīlu) "Cine este colegul?".

e)   Particulele ﻦﻋ 'an "despre", ﻥﺇ 'in "daca" ﻝﺒ bal "ci", ﻞﻫ hal "oare", ﻮﻠ law "daca", ﻮﺃ 'aw "sau", ﺪﻗ qad (particula verbala de intarire care apare, de obicei, inaintea indeplinitului): ﺲﺮﺪﻠﺍ ﻦﻋ ('an-i-d-darsi) "despre lectie"; ﻪﻟﺑﻗﺘﺴﺍ ﻞﺑ (bal-i-staqbala-hu) " ba l-a primit"; ﻡﻟﺴﺗﺴﺍ ﺩﻗ (qad-i-staslama) " s-a predat".

O situatie deosebita are particula min "din, de la" care imprumuta vocala de legatura a hamzat al-wa l. Aceasta vocala poate sa fie a, inaintea articolului, si i in celelalte cazuri: ﺔﻳﻠﻜﻟﺍ ﻥﻣ (min-a-l-kulliyya) "de la faculate"; ﻪﻧﺒﺍ ﻥﻤ (min-i-bni-hi) "de la fiul sau"; (al-'dīd min-a-l-ma arī') "numeroase proiecte".

5. 'Alif cu hamzat al-wa l din articol nu se noteaza atunci cand cuvantul articulat este precedat de particulele li- "pentru" si la- (particula de intarire a afirmatiei):

ﻞﺠﺭﻟﻵ* > ِﻝُﺟﺮَّﻟِﻠ   li-r-rağul "al omului";

ﻕﺣﻟﻷ* > ﱡﻕَﺣْﻟَﻟ   la- aqqu "acesta este adevarul";

لالمجمّع* > ِللْمُجَمَّعِ  li-l-muğamma'  "al complexului".

Daca prima litera a cuvantului este lam, aceasta se asimileaza cu lam din articol:

ﺔﻟﻳﻠﻠﻵ * > ﺔﻠﻳﻟﻟ li-l-laylati "pentru aceasta noapte".