Genul epic

GENUL EPIC

Genul epic cuprinde opere literare, in proza sau in versuri, in care autorul isi exprima in mod indirect, in ipostaza de narator, gandurile, sentimentele prin intermediul actiunii si al personajelor.

Instantele textului epic

Instantele universului real:

v    autorul concret - emitatorul propriu-zis al mesajului literar

- creatorul operei literare

v    cititorul concret - receptorul propriu-zis al operei literare

Instantele universului operei literare epice:

v    autor abstract - creatorul lumii operei

v    cititor abstract - receptorul ideal al operei literare

Instantele lumii narate:

v  narator - intermediar intre autor si opera literara, intre cititor si opera;

- vocea sau persoana care nareaza intamplarile;

autorul fictiv.

!!!Tipuri de narator:

obiectiv - narare obiectiva la persoana a III-a;

Narator

subiectiv - narare subiectiva la persoana I.

omniscient - stie totul, controleaza totul;

Narator  personaj - participa in mod direct la actiune ca protagonist;

martor - participa la actiune, dar nu ca protagonist, ci ca personaj secundar.

v    naratar - cel caruia i se adreseaza naratorul

- cititorul fictiv

!!!cititor abstract cititor fictiv

v    personaj - persoana, eroul care actioneaza in opera literara, participand la desfasurarea actiunii.

!!! Tipuri de personaj in functie de:

!!! Modalitati de caracterizare:

Subiectul operei literare - reprezinta sirul de evenimente preyentat in opera cu ajutorul personajelor, prin transpunere artistica.

Momentele subiectului:

expozitiunea (situatia initiala);

intriga (cauza actiunii);

desfasurarea actiunii;

punctul culminant (situatia dificila);

deznodamantul (situatia finala).

Procedee de legare a secventelor narative:

inlantuirea: povestirea povestirea

alternanta: povestirea povestirea

insertia: povestirea povestire in rama

povestirea

Moduri de expunere:

narator;

naratiunea - presupune  actiune;

personaje.

propriu-zisa;

descrierea

portret.

dialogul;

monolog.

Timpul

In textul epic se poate identifica:

timpul nararii (momentul cand sunt relatate faptele);

timpul evenimential(momentul cand se intampla actiunea);

timpul lecturii (momentul cand cititorul recepteaza opera).

Tipuri de discurs narativ:

Stilul direct

Stilul indirect

Stilul indirect liber

Specii literare ale genului epic

balada

in versuri

legenda

POPULAR(oral) legenda

basmul

in proza povestea

snoava

Genul epic balada

legenda

in versuri poemul

epopeea

fabula

schita

SCRIS(cult) nuvela

romanul

amintirea

in proza eseul

jurnalul

povestea

povestirea

basmul

reporajul

Basmul

Basmul - specie a genului epic, de mare intindere, prezenta atat in literatura populara, cat si in cea culta, de obicei in proza, in care personajele inzestrate cu puteri supranaturale, traverseaza intamplari fantastice si sunt antrenate in lupta dintre bine si rau, fortele binelui biruind in final.

Caracteristici

actiune lineara, cronologica;

actiunea este structurata pe momentele subiectului, conform unui sablon:

superioritatea mezinului, care va invinge in final raul;

calatoria;

probele;

ajutorul primit de la figuri arhetipale:Zana, Sf. Vineri;

biruirea binelui;

casatoria.

timpul este nedeterminat: "a fost odata . ";

spatiul este vast, nedefinit prin coordonate geografice, impartit pe doua taramuri:

real ("acest taram"

fantastic, fabulos ("taramul celalalt").

formule tipice:

initiale (capteaza atentia auditorului introducandu-l in lumea fantastica) "a fost odata ca niciodata";

mediane (mentine atentia auditorului) "inainte mult mai este", "si mersera ce mersera";

finale (marcheaza revenirea la realitate) "Am incalecat pe-o sa/Si v-am spus povestea asa

prezenta motivelor si simbolurilor tipice:

cifre fatidice: trei, sapte, noua, doisprezece;

apa vie;

apa moarta.

personaje:

pozitive negative;

protagonist antagonist;

reale/supra naturale/reale cu puteri supranaturale

individuale/colective;

ajutatoare: pasari, animale.

stilul se caracterizeaza prin oralitate, realizata prin:

proverbe;

zicatori;

repetitii;

interjectii;

diminutive;

cuvinte si expresii populare;

verbe la imperativ;

substantive in vocativ;

topica inversa.

titlul este sugestiv: de obicei, numele protagonistului.

Popular: Greuceanu;

Basmul

cult: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga.

fantastice (dominate de elementul miraculos): Greuceanu,

Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga;

Basme nuvelistice (mai apropiate de elementele realitatii concrete):

Povestea lui Stan Patitul de Ion Creanga;

animaliere (protagonistii sunt animale): Capra cu trei iezi,

Punguta cu doi bani de Ion Creanga.

"Basmul este o opera de creatie literara [ . ], o oglindire [ . ] a vietii in moduri fabuloase. [ . ] e un gen vast, depasind cu mult romanul, fiind mitologie, etica, stiinta, observatie, morala etc. Caracteristica lui este ca eroii nu sunt numai oameni, ci si anumite fiinte himerice, animale. Si fabulele vorbesc despre animale, dar acestea sunt simple masti, pentru felurite tipuri de indivizi. Fiintele neomenesti din basm au psihologia si sociologia lor misterioasa. Ele comunica cu omul, dar nu sunt oameni. Cand dintr-o naratiune lipsesc acesti eroi himerici, n-avem de a face cu un basm."

(G.Calinescu, Estetica basmului)

Povestirea

Povestirea - specie a genului epic, de dimensiuni relativ restranse, situandu-se ca o amploare intre schita si roman, cu o actiune limita, ce se desfasoara pe un singur fir epic.

Caracteristici:

naratiune subiectivizata, nararea facandu-se la persoana I;

relatarea unei singure intamplari;

actiune lineara;

naratorul este fie personaj, fie martor, fie observator;

evocarea trecutului, un trecut istoric, mitic;

accentul cade pe situatie, nu pe personaj;

relatia narator - receptor/auditoriu presupune:

oralitate - aparenta de dialog dintre narator si receptor;

- folosirea persoanei I;

- formule ale adresarii directe.

ceremonial - aparitia povestitorului;

- captarea atentiei auditorului;

- pretextul care declanseaza povestirea;

- cucerirea ascultatorilor.

atmosfera (intima, de sfat, de petrecere)

- suspans pe parcursul povestirii, mentinand atentia

ascultatorilor.

caracterul faptelor povestite este unul mitic, initiatic;

stilul: registrul familiar, expresii colocviale.

in versuri

dupa forma in proza

satirica

Povestirea fantastica

filozofica

dupa continut si destinatie magica

romantica

pentru copii

Povestirea in rama - tip de naratiune in care firul povestirii propriu-zise este intrerupt prin insertia altei povestiri, un personaj al povestirii propriu-zise devenind naratorul povestiriii incluse. (Hanu Ancutei, M.Sadoveanu)

Nuvela

Nuvela - specie a genului epic in proza, situata ca amploare intre schita, povestire si roman, cu un singur fir narativ, ce implica un numar restrans de personaje, accentul cazand nu pe actiune, ci pe caracterizarea complexa a personajelor.

Caracteristici:

naratiune lineara, cronologica;

tendinta de obiectivizare, naratiune la persoana a III-a;

actiunea este structurata pe momentele subiectului si organizata pe capitole sau parti;

intriga este riguros construita;

se manifesta un conflict exterior si un conflict interior;

accentul cade pe definirea personajului (elemente biografice, mediu ambiant, motivarea reactiilor psihohogice);

titlul este concentrat si sugestiv.

istorica: Alexandru Lapusneanu de C. Negruzzi

psihologica: Moara cu noroc de I. Slavici

dupa tema In vreme de razboi de I.L. Caragiale

filozofica: Sarmanul Dionis de M. Eminescu

fantastica: La tiganci de M.Eliade

Nuvela

romantica: Alexandru Lapusneanu de C. Negruzzi

Sarmanul Dionis de M. Eminescu

realista: Moara cu noroc de I. Slavici

dupa curentul literar

naturista: In vreme de razboi de I.L. Caragiale

modernista: La tiganci de M.Eliade

Inspiratie din trecutul istoric, (cronici, documente istorice, lucrari stiintifice), intamplarile prezentate avand ca punct de plecare evenimente ce sunt consemnate istoric;

Realitatea istorica este imbinata cu fictiunea si viziunea autorului;

Actiunea este lineara, cronologica;

Naratorul este preponderent omniprezent, nararea obiectiva la persoana a III-a;

Timpul si spatiul sunt precizate, evocandu-se artistic un Nuvela moment din istoria nationala;

istorica Personajele sunt personalitati istorice(dominitori, boieri, modele sau antimodele), insa sunt realizate prin transfigurare artistica, in conformitate cu viziunea autorului;

Ilustrarea unui destin, sfarsitul personajului de regaseste in sfarsitul operei;

Epoca, atmosfera locala este reconstituita, recurgandu-se la detalii referitoare la mentalitati, obiceiuri, comportamente, relatii sociale, vestimentatie, limbaj

Ilustrarea inadaptabilitatii individului in societate;

Teme precum: frica, exacerbarea perceptiei, alienarea, parvenirea, dezumanizarea;

Conflictul este declansat de raportul individ / societate;

Nuvela Conflictul exterior declanseaza conflictul interior;

psihologica Conflictul interior se manifesta in constiinta personajului;

Analiza starilor interioare ale personajelor;

Prezentarea transformarilor suferite de personaje in evolutia conflictului.

Tehnici narative utilizate: stilul indirect liber, monologul interior, analiza psihologica, intospectia.

Actiunea se desfasoara pe doua planuri: real /ireal;

Aparitia elementului misterios / ireal ambiguizeaza indicii spatio-temporali, astfel dispar limitele de timp si spatiu;

Actiune discontinua, timpul sufera dilatari si comprimari;

Teme si motive: pactul cu diavolul, dedublarea, calatoria Nuvela cosmica, identitatea incerta, metempsihoza, calatoria in fantastica timp, visul;

Indoiala, ezitarea eroului si a cititorului de a opta pentru o explicatie sau alta a evenimentului;

Stare de confuzie accentuata;

Naratorul este observator, rolul de a gasi o posibila explicatie revenindu-I personajului, cititorului;

Finalul ambiguu.

Fantastic - categorie estetica, invecinata cu miraculosul, fabulosul si straniul, ce se bazeaza pe contrastul dintre natural si supranatural.

Intr-o lume care este evident a noastra, cea pe care o cunoastem, fara diavoli si silfide si fara vampiri, are loc un eveniment ce nu poate fi explicat prin legile acestei lumi familiare. Cel care percepe evenimentul trebuie sa opteze pentru una din cele doua solutii posibile: ori este vorba de o inselaciune a simturilor, de un produs al imaginatiei, si atunci legile lumii raman ceea ce sunt, ori evenimentul s-a petrecut intr-adevar, face parte integranta din realitate, dar atuci realitatea este condusa de legi necunoscute.

Fantasticul ocupa intervalul acestei incertitudini; de indata ce optam pentru un raspuns sau pentru celalalt, parasim fantasticul patrunzand intr-un gen invecinat, fie straniul, fie miraculosul.

(Tzvetan Todorov, Introducere in literatura fantastica)

folcloric (are la baza superstitii, credinte populare);

Fantastic    simbolic, alegoric;

feeric (specific basmelor);

literatura S.F.

Romanul

Romanul - specie a genului epic, de mare intindere, dezvoltand mai multe conflicte, avand un numar mare de personaje si o actiune ampla, desfasurata in perioade variabile de timp, de la o zi pana la cateva generatii.

Romanul ia nastere in secolul al XVIII-lea si devine specie foarte utilizata in secolul al XIX-lea, odata cu realismul.

de aventuri

istoric

psihologic

dupa continut fantastic

politist

de dragoste

cronica de familie

traditional

dupa problematici si tehnici narative

obiectiv

modern

Roman subiectiv

Ciocoii vechi si noi de N.Filimon

sec. al XIX-lea

Mara de I. Slavici

Baltagul de M. Sadoveanu

Zodia Cancerului de M. Sadoveanu

dupa perioada Ion de L. Rebreanu

aparitiei Rascoala de L. Rebreanu

interbelic Padurea Spanzuratilor de L. Rebreanu

Ultima noapte de dragoste, intaia

noapte de razboi de C. Petrescu

Enigma Otiliei de G. Calinescu

Maitreyi de M. Eliade

postbelic Morometii de M. Preda

Romane traditionale: Mara de I. Slavici;

Fratii Jderi de M. Sadoveanu;

Baltagul de M. Sadoveanu;

Zodia Cancerului de M. Sadoveanu;

Ciocoii vechi si noi de N. Filimon;

Viata la tara de Duiliu Zamfirescu.

Romanul modern

Nicolae Manolescu in Arca lui Noe stabileste urmatoarele tipuri de roman:

doric

Roman ionic

corintic