Temperament romantic si aflat mereu in cautarea unor idealuri etice . Nicolae Labis vibreaza sensibil in fata fenomenelor , atribuindu - le intelesuri profunde .Poezia " Fulg " este o metafora a copilariei , expresia puritatii absolute . Profund lirica prin fluxul trairilor melancolice exprimand regret si incantare " Fulg " impleteste " dramatica " poveste a unui fulg de nea cu interventia afectiva a poetului .
Poezia se deschide cu descrierea unui cadru natural , ce ne aminteste de " Rapsodiile " lui George Toparceanu . O unda de umor invaluie imaginea gorunului personificat " desfrunzit " si " prea batran " , " tremurand de frig " . Sentimentul dezolarii generat de peisaj este intrerupt de uimirea poetului in fata fulgului de nea , prezentat precum o bijuterie a naturii , " o floare mica si rotunda " , "migalos lucrata-n fir" , prezenta gingasa si trecatoare . Sensibilitatea poetului sugestiv exprimata de epitetul "induiosat" este trezita de povestea fulgului de zapada iesit timpuriu din conditia sa primara . "M-am intors induiosat
Sa scriu trista ei poveste ;
Despre-un fulg care-a venit
Timpuriu si nu mai este" . Regretul poetului este exprimat
Prin cateva interogatii ce ofera solutii ce ar fi putut impiedica destinul "dramatic" al fulgului de nea . "Inaltul boltii" , spatiu securizant al puritatii este starea deplinei armonii cosmice , prin antiteza cu "valea" , locul unde are loc ruperea dureroasa de copilarie , atat de simbolic exprimata in "Moartea caprioarei" . In afara de motivul "vaii" , intalnim in poezia lui Nicolae Labis motivul "vantului" , ca stare de agitatie interioara , ce schimba conditia fulgului de nea "rasucindu-l cu ura" catre pamant . Interventia vantului este brutala , este declansatoare de energii necontrolate : "Care vant nelinistit ,
rasucindu-te cu ura ,
Ti-a manat catre pamant
Prea gingasa ta faptura ?"
Strofa urmatoare accentueaza regretul poetului : "Si , de vreme ce sosisi ,
Pentru ce-ai dat mortii vama ?
Nu puteai sa fii de argint
Ori de sticla ; ori de scama ?" . Reprosurile poetului nu vizeaza aspiratia fulgului de nea spre planul existential , care in mod paradoxal determina "a mortii vama" , ci aspiratia spre starile "de argint" Si "de scama" care i-ar fi conferit rezistenta in timp .
Momentul subiectiv patruns de umbra durerii este depasit prin descrierea ninsorii : "Dar in vreme ce-mi scriam
Intrebarea mea , nebuna ,
N-am vazut cum dupa geam
Ninge-ntruna si intruna . " . Starea de durere este alungata de epitetul cu nuanta sagalnica "nebuna" . Umbra regretului este inlocuita de lumina unei ninsori abundente , sugestiv exprimata de repetitia adverbului "intruna" , Zapada sterge urma dramaticei intamplari si invita la trairea bucuriei generate de frumusetea peisajului : "Iar cand ochii mi-am naltat ,
Am vazut cum prin ninsoare
Valea-ntreaga lumina
Minunat scaparatoare" . Substantivul "minune" ce desemnase metaforic fulgul de nea devine adverbul adjectivului "scaparatoare", subliniind , astfel , incantarea poetica in fata unui fermecator peisaj . Puritatea fulgului de nea , a daruit vietii o noua stralucire , tot asa cum Nicolae Labis a dat poeziei contemporane o noua prospetime prin nemuritoarele sale versuri create intr-o viata atat de scurta si de cosmica .
Poezia lui Nicolae Labis este muzicala si totodata picturala . Adjectivul cu valoare stilistica de epitet "scaparatoare" , substantivul "ninsoare" , verbul "lumina" transmit sugestiv culoarea alba a iernii . Fulgul de nea este personificat si capata semnificatia copilariei , poetul adresandu-i-se , il numeste cand "minune" , cand "faptura" . Masura versurilor de 7-8 silabe , rima incrucisata , in care al doilea vers rimeaza cu ultimul din catren , ritmul trohaic confera o placuta muzicalitate poeziei .
Descriind evolutia poeziei romanesti in lucrarea sa "Scriitori romani de azi" , academicianul si criticul literar Eugen Simion , cu deplin temei afirmase despre poet : "Labis e un poet adevarat , nu stiu daca atributul de "mare poet" nu l-ar stanjeni , n-ar distona cu tineretea lui cuceritoare , dar cu siguranta el e un liric exceptional" .
