1. Haimanale - satul unde s-a nascut
Satul in care s-a nascut Caragiale se numea Haimanale si el se gaseste la jumatatea distantei dintre Ploiesti si Targoviste langa manastirea Margineni . Satul Haimanale din judetul Prahova , era o adunatura de casute saracacioase , cu oameni pripasiti pe acele coclauri - de unde provine si numele ironic al catunului .
Caragiale s-a nascut la data de 30 ianuarie 1852 in casa lui Luca , gramaticul manastiri Margineni si Cati find numit Iancu si alintat Iancutu - viitorul scriitor Nenea Iancu .
Este botezat la data de 7 ferbruarie 1852 la biserica manastirii .
2. Parintii si rudele
Tarziu , I.L. Caragiale recunoaste ca este nepotul unui grec bucatar . Bunicii dinspre tata , Stefan si Maria , isi aveau radacinile in insula Indra , din golful Egina , aproape de Atena . Ei venisera in Tara Romaneasca in suita domnului fanariot Ion Caragea in anul 1812.
Dupa fuga lui Caragea in timpul faimoasei ciume , Stefan si Maria care purtau initial numele de Caragea devenit mai apoi Caragialii ,au ramas pe malurile Dambovitei unde meseria de bucatar este foarte cautata .
Stefan si Maria au avut cinci copii : Luca , Costache , Ecaterina , Anastasia si Iorgu . Venirea lor in Tara Romaneasca a fost cu noroc, cei trei frati Caragiale si-au inscris numele in istoria teatrului romanesc , I.L. Caragiale a devenit mare scriitor clasic roman , iar feciorii acestuia Mateiu Caragiale a devenit prozator si Luca Ion Caragiale a devenit poet simbolist .
Tatal lui I.L. Caragiale , Luca a fost actor dar fiindca familia saracise renunta . El se casatorise cu Caliopi , actrita la Societatea Filarmonica . Din cauza neantelegerilor se desparte de Caliopi , renunta la teatru si isi gaseste o slujba in administratia Manastirii Margineni , fiind copist devenind apoi secretar al sfintei manastiri .
Mama lui I.L. Caragiale este Ecaterina Chiriac Caraboa nascuta in 1815 la Brasov intr-o familie de aromani si care traia cu Luca Caragiali inca din anul 1848 desi nu erau casatoriti . Desi la nasterea lui Iancutu avea 37 de ani , isi pastrase frumusetea din vremea tineretii .
3. Iancutu, copilasul tatutului
Crescand, Ion Luca, are o copilarie asemanatoare cu cea a lui Mihai Eminescu. Cei doi viitori prieteni ascultau povesti, bateau clocaurile si faceau tot felul de nazdravanii impreuna.
Mama, Ecaterina, ii scria sotului ei care se afla la Bucuresti in interes de serviciu:
,, Iancutu, copilasul nostru cel scump, saruta mana tatutului si la toti si la toate rudele; el se afla sanatos, voinic impreuna cu mama lui . "
Ii placea foarte mult apa, iar la numai cativa anisori hoinarea ,, ca un salbatic, catre apusul soarelui". El asculta basmele spuse de mosnegi si de batrane.
Cand implinise sapte ani, tatal, se muta cu familia la Ploiesti, unde devenise avocat.
4. Scolar la Ploiesti
Este incredintat dascalui Haralambie si parintelui Marinache de la biserica Sf. Gheorghe unde invata slova chirilica unde excact ca strengarii din amintirile lui Creanga faceau tot felul de nazdravanii pentru care dascalul Haralambie le aplica cate o festila si doua palme .
Odata iesit de sub tutela popii Marinache ,elevul Iancu va urma Scoala Domneasca nr1 din Ploiesti intre anii 1859-1864 find inscris in clasa a II a unde scrie frumos si invata bine iesind al III lea in clasa .
In clasa a III a este profund impresionat de institutorul sau Basile Dragosescu , dascal deosebit , de la care a invatat cu litere strabune toata romaneasca pe care o stiu.Nuielusa acestuia era o adevarata bagheta magica , mai ales la insusirea ortografiei . Cand scoala a fost vizitata de domnitorul Cuza , institutorul a rostit un cordial cuvant de salut care a miscat asistenta . Urmeaza clasa a IV a cu invatatorul Mihail Georgescu . Se pare ca urmeaza clasa aVa in particular incheind ciclul gimnazial in anul 1867 la gimnaziul Sfintii Petru si Pavel avind note bune mai putin la purtare unde avea nota 6 , ceea ce dovedeste ca adolescentul era zbenguit ca in Haimanale . Se presupune ca urmeaza clasa a V a de liceu in Bucuresti unde se mutase cu mama si sora sa . Nu a facut multi purici la liceul bucurestean marturisind ca si-a facut studii la scoala lumii .
5. Unchii si lumea teatrului
Intre anii 1868-1870 urmeaza Conservatorul din Bucuresti la clasa de mimica si declamatie a unchiului sau Costache Caragiale . Este vremea cand il cunoaste pe Eminescu , tanar ratacitor cu trupele de teatru de care il va lega o mare prietenie .
Unchii sai se dedicasera teatrului avand patima scenei care il subjuga pentru totdeauna pe Iancu . Ucenicia ca actor i-a folosit mai apoi la scrierea comediilor si schitelor sale inegalabile . La dorinta tatalui sau este incadrat ca copist la tribunalul din Ploiesti unde va lucra doar cateva luni . Este anul 1870, cand tatal sau se stinge la varsta de 58 de ani .
Dupa inmormantarea tatalui sau renunta la postul de copist si se dedica teatrului , gazetariei si literaturii .
Ca si Eminescu calatoreste cu trupele de teatru ale unchiului sau Iorgu , iar in stagiunea 1871 - 1872 este sufler si copist la Teatrul National din Bucuresti . Din leafa mica trebuiau sustinute material mama Cati si sora Lenci.
6. Limba ascutita , O noapte furtunoasa , O scrisoare pierduta.
Alaturi de actori si gazetari traieste in lumea berariilor bucurestene , unde cunoaste fel de fel de tipuri de oameni , pe care apoi le va surprinde literar , ca nimeni altul . Inteligentul cu limba ascutita nu tace . Are umor , verva si sarcasm . Debuteaza in anul 1873 in revista umoristica Ghimpele , continuatoarea revistei Nichipercea unde semna cu numele Car si Palicar . Cu rubrica umoristica colaboreaza la ziarul Telegraful . Este girant responsabil la gazeta Alegatorul liber si redactor al Claponului. Colaboreaza la ziarul conservator Timpul , unde este coleg cu Slavici si Eminescu .
Toate aceste exercitii gazetaresti pregateau piesele de teatru comice , schitele si momentele umoristice care l-au consacrat . Nenea Iancu , cel cu limba ascutita , isi ascutea si pana .
La 21 mai 1878 Teatrul National din Bucuresti reprezinta cu succes piesa Roma invinsa a lui Alexandre Parodi tradusa de catre Caragiale . Este lucrarea care produce debutul lui Caragiale la Junimea , in revista careia Convorbiri literare isi va publica principalele opere .
In ziua de 12 noiembrie 1878 citeste la Junimea , O noapte furtunoasa , despre care Iacob Negrutzzi spunea : o piesa citita atat de bine ca ne-am tavalit de ras .
Premiera acestei piese are loc la 18 ianuarie 1879 in reprezentatia Teatrului National din Bucuresti , cu o sala aproape plina , care s-a bucurat de un succes complex si meritat . Ecoul piesei a fost diferit , unii au aplaudat sincer , altii au aplaudat cu noduri in gat . Cronicile teatrale liberale spun despre piesa ca este un atentat la morala cetateneasca .
A doua reprezentatie a piesei este un mare succes cu toate incercarile de a o compromite . Apoi piesa este scoasa din repertoriul teatrului . Cu toata impotrivirea adversarilor comedia este tiparita si publicata in revista Convorbiri literare , iar la invitatia lui Maiorescu , Caragiale pleaca intr-o calatorie la Viena intr-o vacanta de zece zile .
Scrie in continuare farsa Conu Leonida fata cu reactiunea publicata in numarul din februarie al Convorbirilor literare . Comedia a fost jucata de Teatrul de Vara din gradina Rasca . Cei de la putere se mai pacalisera odata cu piesele lui Caragiale .
