Discurs si argumentare - test grila

Discurs si argumentare - test grila

MULTIPLE CHOICE

1. Argumentarea este:

a. O forma de discurs, fara corespondenta cu schemele si formele valide sau nevalide

de rationament;

b. Un rationament riguros, care urmareste stabilirea stricta a adevarului unei

asertiuni;

c. O forma specifica de rationament, un exercitiu de rationalitate;

d. Un rationament care are drept scop clarificarea a ceea ce este neinteles;

e. Un rationament care utilizeaza toate resursele expresive ale limbajului.

2. Fie urmatoarea situatie discursiva: "De ce filmul western clasic se finalizeaza cu o lupta cu

arme, cand ticalosul este ucis? Un astfel de apogeu al actiunii reprezinta un fragment cerut si de problematica etica a filmului, unde momentul luptei se asociaza cu ideea ca binele trebuie sa triumfe asupra raului".

Alegeti varianta corecta. Situatia discursiva de mai sus este de tip:

a. Argumentativ;

b. Explicativ;

c. Demonstrativ;

d. Retoric.

3. Andrei si Petre in dialog.

Andrei: "De ce sunt radiatoarele asezate de obicei sub ferestre, cand ferestrele sunt cea maimare sursa de pierdere a caldurii?"

Petre: "Ferestrele sunt cele mai reci parti din camera si, de aceea, radiatoarele sunt asezate sub ele. Aerul care vine in contact cu ferestrele este racit si coboara spre podea. Aceasta creeaza un curent, deoarece miscarea aerului are ca rezultat un curent de conversie. Dacaradiatorul ar fi fost asezat langa un perete interior, atunci partea cea mai rece din camera,acolo unde sunt ferestrele, ar ramane mai rece, iar partea cea mai calda, spre interior, arramane mai calda. Acest amplasament nu ar fi un aranjament confortabil pentru locuireacamerei. Prin urmare, radiatoarele sunt asezate sub ferestrele din camera".

Alegeti varianta corecta. Raspunsul dat de Petre este:

a. Un argument bun;

b. O explicatie practica;

c. Un tip de demonstratie;

d. Un argument rau construit;

e. Un rationament retoric

4. Fie urmatoarea situatie, surprinsa in cadrul Bibliotecii facultatii: "(1)Numai studentii care au legitimatie de biblioteca pot imprumuta carti, iar (2)dumneavoastra neavand, (3)nu puteti imprumuta carti".

Alegeti varianta corecta. Cele trei enunturi de mai sus sunt:

a. Independente unele de altele, cu rolul de a informa;

b. Derivabile unele din altele, unele servind drept suport rational pentru un altul.

5. Se dau sapte enunturi: (1)Maestrul Corneliu Baba, pictor roman, Membru corespondent alAcademiei si Profesor universitar la Bucuresti, a implinit 90 de ani. (2)Elev al lui N.Tonitza. (3)Compozitii si portrete de o expresivitate grava, profund umane si puternic caracterizante. (4)Foloseste clarobscurul si o cromatica sobra. (5)Membru al unor academii

de arta straine. (6)Artist al poporului. (7)Premiul de stat".

Alegeti varianta corecta. Cele sapte enunturi de mai sus sunt:

a. Independente, cu rolul de a informa;

b. Derivabile unele din altele, unele servind drept suport rational pentru altul.

6. Fie celebrele enunturi apartinand astronomului francez Flammarion, prin care notiunea de "cer" primeste si o noua semnificatie: "(1)Intregul spatiu de deasupra orizontului este

cerul. (2)Stelele sunt in acest spatiu. (3)Soarele este o stea. (4)Planeta Pamant se roteste in jurul Soarelui. Deci, (5)Planeta Pamant este in cer".

Alegeti varianta corecta. Cele cinci enunturi formeaza:

a. Un argument bun;

b. O explicatie stiintifica;

c. Un tip de demonstratie;

d. Un argument rau construit;

e. Un rationament retoric.

7. Fie rationamentul: "Daca A nu este identic cu B, atunci A este identic cu ~ A, iar daca A

este identic cu ~ A, atunci el este identic cu B, cu ~ B si, mai departe, cu orice. Deci orice

obiect este identic cu orice obiect; obiectele nu mai pot fi astfel distinse, ceea ce este

absurd, deci A este identic cu A".

Alegeti varianta corecta. Rationamentul de mai sus este de tip:

a. Argumentativ, deoarece concluzia este asertata la modul posibil;

b. Demonstrativ, deoarece concluzia este asertata la modul necesar.

8. . Fie fragmentul argumentativ: "Parintii nostri s-au inselat odinioara, nepotii lor se inseala azi, ai nostri se vor insela si ei intr-o zi. Sa nu ne insusim, asadar, o opinie numai pentru ca multi tin la ea sau pentru ca a elaborat-o vreun filosof; ci numai pentru ca ne convingem ca asa trebuie sa fie si nu altfelDe aceea nu trebuie sa credem despre un om decat ceea ce e omenesc, adica posibil si obisnuit." (Cyrano de Bergerac)

Alegeti varianta corecta. Cuvantul si locutiunea subliniate in text sunt:

a. Indicatori de premisa;

b. Indicatori de concluzie;

c. Simple cuvinte cu rol decorativ.

9. Fie fragmentul argumentativ: "Materialele din natura (aerul, pamantul, apa) care raman

neatinse de efortul uman nu apartin nimanui si nu sunt in proprietate. Urmeaza ca un lucru poate deveni proprietate privata a cuiva numai daca acesta lucreaza asupra lui ca sa-i schimbe starea naturala. De aici trag concluzia ca tot ceea ce un om amelioreaza prin

munca mainilor sale si a creierului sau ii apartine lui si numai lui." (John Locke)

Alegeti varianta corecta. Locutiunile subliniate in text sunt:

a. Indicatori de premisa;

b. Indicatori de concluzie;

c. Simple cuvinte cu rol decorativ.

10. Fie urmatorul text: "(1)N-are rost sa-l mai asteptam. (2)Daca nu a sosit pana acum, nu are

nici o sansa sa mai vina".

Alegeti varianta corecta. In acest text nu figureaza nici un indicator argumentativ, de aceea

cele doua enunturi sunt:

a. Doar alaturate, nici un enunt nu este oferit drept ratiune pentru acceptarea sau

respingerea celuilalt;

b. Corelate, enuntul (2) este oferit ca temei pentru acceptarea enuntului (1);

11. Fie urmatorul text: "(1)N-are rost sa-l mai asteptam. (2)Imi pare rau ca am stat atat si ca

te-am tinut si pe tine, care aveai alte treburi urgente de rezolvat".

Alegeti varianta corecta. In acest text nu figureaza nici un indicator argumentativ, de aceea

cele doua enunturi sunt:

a. Doar alaturate, nici un enunt nu este oferit drept ratiune pentru acceptarea sau

respingerea celuilalt;

b. Corelate, enuntul (2) este oferit ca temei pentru acceptarea enuntului (1);

12. Cuvantul "daca" sau expresia "daca, atunci" sunt:

a. Indicatori de premisa;

b. Indicatori de concluzie;

c. Mijloace de corelare a doua propozitii in forma conditionala.

13. Fie fragmentul argumentativ: "Parintii nostri s-au inselat odinioara, nepotii lor se inseala

azi, ai nostri se vor insela si ei intr-o zi. Sa nu ne insusim, asadar, o opinie numai pentru ca

multi tin la ea sau pentru ca a elaborat-o vreun filosof; ci numai pentru ca ne convingem ca

asa trebuie sa fie si nu altfelDe aceea nu trebuie sa credem despre un om decat ceea ce

e omenesc, adica posibil si obisnuit." (Cyrano de Bergerac)

Alegeti varianta corecta. Locutiunea "pentru ca" (de trei ori subliniata in text) joaca rolul

de:

a. Indicator argumentativ de premisa;

b. Indicator argumentativ de concluzie;

c. Simpla relatie de la motiv la act.

14. Fie fragmentul de text: "Jurnalistul a folosit expresii violente pentru ca vroia sa provoace

reactii din partea celor vizati de articol".

Alegeti varianta corecta. Locutiunea "pentru ca" (subliniata in text) joaca rolul de:

a. Indicator argumentativ de premisa;

b. Indicator argumentativ de concluzie;

c. Simple cuvinte intr-o eventuala explicatie.

15. Fie urmatorul argument in forma entimematica: "(1)Statia de autobuz X este facultativa;

(2)ar trebui desfiintata".

Conform reprezentarii grafice a modelului analitic avansat de Stephen Toulmin, textului

argumentativ ii lipseste justificarea (fundamentul, garantia, norma sau principiul de

derivare). Presupunem, drept justificare a intemeierii, enuntul: "Toate statiile facultative de

autobuz ar trebui desfiintate". Alegeti varianta corecta. Argumentul nu este valabil,

deoarece:

a. Datul intemeietor (1) este incorect;

b. Regula de derivare (justificarea intemeierii) propusa este eronata;

c. Concluzia sau teza argumentatiei (2) este indoielnica.

16. Fie urmatorul argument in forma entimematica: "(1)Realizam monumente istorice pentru

ca (2)traim timpuri istorice".

Alegeti varianta corecta. Conform reprezentarii grafice a modelului analitic avansat de

Stephen Toulmin, in textul argumentativ este neexprimata:

a. Teza argumentatiei (concluzia);

b. Temeiul (datul intemeietor);

c. Justificarea (garantia, fundamentul) intemeierii.

17. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Andrei nu a savarsit crima.

(2)El era in strainatate cand s-a savarsit crima. (3)Este imposibil sa savarsesti o crima fara

sa fii prezent la locul respectiv in chiar momentul savarsirii ei".

Alegeti varianta corecta. Conform modelului analitic al argumentarii, avansat de catre

Stephen Toulmin, propozitiile de mai sus joaca urmatorul rol:

a. (3) teza argumentarii, (1) datul intemeietor, (2) fundamentul intemeierii;

b. (1) teza argumentarii, (2) datul intemeietor, (3) fundamentul intemeierii;

c. (2) teza argumentarii, (3) datul intemeietor, (1) fundamentul intemeierii;

18. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Andrei nu a savarsit crima.

(2)El era in strainatate cand s-a savarsit crima. (3)Este imposibil sa savarsesti o crima fara

sa fii prezent la locul respectiv in chiar momentul savarsirii ei".

Alegeti varianta corecta. In situatia de mai sus si in conformitate cu modelul argumentarii

substantiale propus de Stephen Toulmin, natura fundamentului intemeierii, adica

propozitia (3), asigura trecerea de la datul intemeietor (2) la teza argumentarii (1) in

modalitate:

a. Probabila;

b. Necesara;

c. Improbabila.

19. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Acuzatul ar trebui sa primeasca

o pedeapsa mult redusa, fiindca (2)are o familie numeroasa". Presupunem drept fundament

sau garant al intemeierii, deci al trecerii de la datul intemeietor (2) la teza argumentarii (1),

urmatorul enunt: "Toti acuzatii care au o familie numeroasa trebuie sa primeasca o

pedeapsa mult redusa".

Alegeti varianta corecta. Teza argumentarii (1) poate fi contestata, deoarece fundamentul

sau garantul intemeierii este o norma de drept:

a. Necesara;

b. Probabila;

c. Improbabila.

20. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Andrei este intotdeauna

ospitalier, fiindca (2)Andrei este un bun roman si (3)cei mai multi romani sunt ospitalieri".

Alegeti varianta corecta. Fundamentul (garantul) intemeierii, adica enuntul (3), asigura

trecerea de la datul intemeietor (2) la teza argumentarii (1) in modalitate:

a. Necesara;

b. Probabila;

c. Improbabila.

21. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Andrei a participat probabil la

alegerea primarului, deoarece (2)el este cetatean al orasului, iar (3)toti cetatenii au dreptul

sa participe la alegeri, conform (4)Legii electorale valabila astazi in Romania, bineinteles,

cu exceptia (5)celor care nu au implinit 18 ani".

Conform modelului substantial al argumentarii, avansat de catre Stephen Toulmin, enuntul

(1) este teza argumentarii, (2) este datul intemeietor, iar (3) este fundamentul (garantul,

norma) intemeierii.

Alegeti varianta corecta. In structura acestei argumentari, enuntul (4) si (5) au urmatoarele

roluri:

a. Enuntul (4) este fundamentul intemeierii, iar enuntul (5) este conditia restrictiva a

trecerii probabile de la enuntul (2) la (1);

b. Enuntul (4) este suportul in virtutea careia norma se aplica in cazul dat, iar

enuntul (5) este conditia restrictiva care arata de ce trecerea de la (2) la (1) este

posibila;

c. Enuntul (4) este datul intemeietor pentru teza (1), iar enuntul (5) este fundamentul

trecerii de la (2) la (1).

22. Prezentam pe scurt situatia unei anchete. S-a comis o crima, iar specialistii in balistica au

stabilit ca glontul a fost tras de la mare distanta de catre un tragator de elita. Lista

suspectilor se restrange treptat, dupa verificarea alibiurilor celor banuiti initial.

Anchetatorul rationeaza astfel: "(1)Sunt aproape sigur ca A este asasinul. (2)Verificand

suspectii, am aflat ca A a facut parte din trupele de elita ale Brigazii de Lupta Antiterorista.

(3)Or, militarii din fortele speciale sunt buni tragatori, (4)ceea ce se verifica statistic prin

numeroase cazuri observate si este explicabil prin faptul ca perfectiunea in manuirea

armamentului este de importanta vitala in lupta antiterorista. Deci, (5)probabil, A trebuie

sa fie fost asasinul, (6)afara de cazul in care mai apar pe lista suspectilor si alti indivizi

buni tragatori".

Alegeti varianta corecta. Conform modelului argumentativ al lui Stephen Toulmin,

argumentul de mai sus este de tip:

a. Analitic, deoarece relatiile dintre enunturi sunt logic necesare, oferind o concluzie

certa;

b. Substantial, deoarece relatiile dintre enunturi sunt logic contingente, oferind o

concluzie plauzibila.

23. Fie urmatoarea situatie discursiva: "(1)Vremea se va raci. (2)Presiunea atmosferica a

scazut mult. (3)Ori de cate ori presiunea scade, mase de aer rece se deplaseaza spre zonele

cu presiune redusa. (4)Numeroase observatii meteorologice constata o covarianta a

presiunii atmosferice si a deplasarilor maselor de aer dinspre zonele cu presiune ridicata

spre cele cu presiune scazuta".

Alegeti varianta corecta. Conform modelului argumentativ al lui Stephen Toulmin,

argumentul sustine adevarul unei asertiuni empirico-teoretice in varianta:

a. Analitica, deoarece relatiile dintre enunturi sunt logic necesare;

b. Substantiala, deoarece relatiile dintre enunturi sunt logic contingente.

24. Fie urmatoarea situatie discursiva: "(1)Tu trebuie sa restitui lui X, pana la sfarsitul lunii,

1000 de lei. (2)X ti-a imprumutat banii doar pentru o luna. (3)Orice imprumut trebuie

restituit pana la termenul convenit. (4)Imprumuturile fac posibila o utilizare flexibila a

unor resurse limitate".

Alegeti varianta corecta. Conform modelului argumentativ al lui Stephen Toulmin,

argumentul este de tip:

a. Analitic, deoarece se sustine adevarul unei asertiuni declarative;

b. Substantial, deoarece se sustine justetea unei asertiuni normative.

25. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Vitele bolnave pot transmite

boli fatale oamenilor care consuma produse din carne de vita. Prin urmare, (2)inspectia

sanitara pentru depistarea unor astfel de boli este esentiala pentru siguranta oamenilor".

Alegeti varianta corecta. Conform diagramelor Beardsley-Thomas, structura argumentativa

a textului este.

a. convergenta;

b. cuplata (legata);

c. simpla (cu argument unic).

26. Fie urmatorul decupaj dintr-un dialog despre bacsisuri, iar unul dintre interlocutori

argumenteaza astfel: "(1)Cred ca acordarea de bacsisuri este o practica gresita. Pe de o

parte, (2)face persoana care primeste bacsisul sa se simta jignita. Pe de alta parte, (3)duce

la dezvoltarea unei piete negre a economiei".

Alegeti varianta corecta. Conform diagramelor Beardsley-Thomas, structura argumentativa

a textului este:

a. simpla (cu argument unic);

b. legata (cuplata);

c. convergenta.

27. Fie urmatorul decupaj dintr-un dialog despre bacsisuri, iar unul dintre interlocutori

argumenteaza astfel: "(1)Sunt de parere ca acordarea de bacsisuri este buna pentru o

economie sanatoasa, pentru ca (2)rasplateste initiativa, si (3)orice rasplateste initiativa este

bun pentru o economie sanatoasa".

Alegeti varianta corecta. Conform diagramelor Beardsley-Thomas, structura argumentativa

a textului este:

a. divergenta;

b. legata (cuplata);

c. convergenta.

28. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)S-a dovedit ca fumatul

dauneaza grav sanatatii. Prin urmare, (2)reclamele la tigari ar trebui interzise. Si de

asemenea, (3)avertizari ca fumatul dauneaza grav sanatatii ar trebui tiparite pe toate

pachetele de tigari".

Alegeti varianta corecta. Conform diagramelor Beardsley-Thomas, structura argumentativa

contine:

a. O concluzie sustinuta de un argument cu doua propozitii cuplate;

b. O concluzie sustinuta de doua argumente convergente;

c. Doua concluzii sustinute de un argument divergent;

d. O concluzie sustinuta de un argument in serie.

29. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Psihologia este religia epocii

moderne. (2)Daca oamenii se simt nefericiti, vinovati sau confuzi cu privire la viata, merg

la psiholog. (3)Anul trecut, doua milioane de americani au mers la psiholog din cauza

problemelor personale si emotionale".

Alegeti varianta corecta. Conform diagramelor Beardsley-Thomas, in cadrul acestei

structuri argumentative, concluzia este sustinuta de:

a. Un argument cu doua propozitii-premise cuplate;

b. Doua argumente convergente, fiecare propozitie ca motiv separat;

c. Un argument in serie, in care una dintre propozitii este si concluzie intermediara si

premisa pentru concluzia finala.

30. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Toate lebedele sunt albe. Prin

urmare, (2)nicio lebada nu este altfel decat alba".

Alegeti varianta corecta. Conform diagramelor Beardsley-Thomas, structura argumentativa

a textului este:

a. Convergenta;

b. Cuplata (legata);

c. Simpla (cu argument unic).

31. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Stiloul meu este probabil pe

birou. (2)Un motiv ar fi ca acolo il tin de obicei. (3)Un alt motiv este ca tocmai am lucrat

la birou inainte sa plec".

Alegeti varianta corecta. Conform diagramelor Beardsley-Thomas, structura argumentativa

a textului este:

a. Simpla (cu argument unic);

b. Legata (cuplata);

c. Convergenta.

32. Fie urmatorul argument despre cheltuielile statului, care imbraca forma unei dileme:

"(1)Daca marim cheltuielile statului, deficitul crescut va slabi puterea leului. (2)Daca

micsoram cheltuielile statului, vor avea de suferit cei saraci si somerii. (3)Trebuie ori sa

marim, ori sa micsoram cheltuielile statului. Asadar, (4)ori deficitul crescut va slabi

puterea leului, ori saracii si somerii vor avea de suferit".

Alegeti varianta corecta. Conform diagramelor Beardsley-Thomas, structura argumentativa

a textului este:

a. Divergenta;

b. Legata (cuplata);

c. Convergenta.

33. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Clientii adesea acorda bacsis,

doar pentru ca asa se obisnuieste. Prin urmare, (2)bacsisul unui client nu este neaparat un

bun criteriu in stabilirea unor servicii excelente. Asadar, (3)nu poti argumenta ca acordarea

de bacsisuri este un lucru bun doar pe baza faptului ca rasplateste excelenta serviciilor".

Alegeti varianta corecta. Conform diagramelor Beardsley-Thomas, in cadrul acestei

structuri argumentative, concluzia este sustinuta de:

a. Un argument cu doua propozitii-premise cuplate;

b. Doua argumente convergente, fiecare propozitie ca motiv separat;

c. Un argument in serie, in care una dintre propozitii este si concluzie intermediara si

premisa pentru concluzia finala.

34. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Adolescentii devin din ce in ce

mai inclinati spre violenta extrema. Prin urmare, (2)ar trebui judecati mai multi infractori

tineri in tribunalele pentru adulti si, de asemenea, (3)ar trebui sa extindem Centrele de

tratament pentru infractorii tineri".

Alegeti varianta corecta. Conform diagramelor Beardsley-Thomas, structura argumentativa

contine:

a. O concluzie sustinuta de un argument cu doua propozitii cuplate;

b. O concluzie sustinuta de doua argumente convergente;

c. Doua concluzii sustinute de un argument divergent;

d. O concluzie sustinuta de un argument in serie.

35. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Obligarea studentilor sa

memoreze date istorice este o invatare mecanica. De asemenea, (2)inabusa spiritul creativ

al interogativitatii. Din aceste motive, (3)obligarea studentilor sa memoreze date istorice

nu este o metoda buna de predare".

Alegeti varianta corecta. Conform diagramelor Beardsley-Thomas, structura argumentatiei

este:

a. Simpla;

b. Convergenta;

c. Legata (cuplata).

36. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Culmile muntoase pustii

reprezinta locuri bune pentru a privi stelele. (2)Fiind inalte, sunt mai aproape de stele.

(3)Fiind uscate, sunt relativ ferite de opacitatea provocata adeseori de nori".

Alegeti varianta corecta. Conform diagramelor Beardsley-Thomas, structura argumentatiei

este:

a. Simpla;

b. Legata (cuplata);

c. Convergenta.

37. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Toate manualele sunt carti cu

rolul de a educa. (2)Unele carti de Teoria argumentarii sunt manuale. Prin urmare, (3)unele

carti de Teoria argumentarii au rolul de a educa".

Alegeti varianta corecta. Conform diagramelor Beardsley-Thomas, concluzia, adica

propozitia (3), este sustinuta de:

a. Doua argumente convergente, fiecare premisa ca motiv separat;

b. Un argument cu doua premise cuplate (legate);

c. Doua argumente legate in serie, unul si cu rol de concluzie intermediara.

38. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Cainii au, in mod implicit,

multe din calitatile lupilor. (2)Lupii sunt animale care traiesc in haita. Prin urmare,

(3)cainii sunt implicit animale care traiesc in haita".

Alegeti varianta corecta. Conform diagramelor Beardsley-Thomas, concluzia, adica

propozitia (3), este sustinuta de:

a. Doua argumente convergente, fiecare premisa ca motiv separat;

b. Un argument cu doua premise cuplate (legate);

c. Doua argumente legate in serie, unul si cu rol de concluzie intermediara.

39. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Daca vei accepta sa candidezi,

nu vei fi ales. (2)Dar ai acceptat sa candidezi. Asadar, (3)nu vei fi ales".

Alegeti varianta corecta. Conform diagramelor Beardsley-Thomas, concluzia, adica

propozitia (3), este sustinuta de:

a. Doua argumente convergente, fiecare premisa ca motiv separat;

b. Un argument cu doua premise cuplate (legate);

c. Doua argumente legate in serie, unul si cu rol de concluzie intermediara.

40. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Eutanasierea poate fi acceptata

din punct de vedere moral, deoarece (2)eutanasierea diminueaza suferinta umana si

(3)orice actiune care diminueaza suferinta umana poate fi acceptata din punct de vedere

moral".

Alegeti varianta corecta. Conform diagramelor Beardsley-Thomas, concluzia, adica

propozitia (3), este sustinuta de:

a. Doua argumente convergente, fiecare premisa ca motiv separat;

b. Un argument cu doua premise cuplate (legate);

c. Doua argumente legate in serie, unul si cu rol de concluzie intermediara.

41. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Notitele mele trebuie sa fie in

amfiteatru, deoarece (2)le-am avut cu mine cand am tinut prelegerea acum cateva minute si

(3)nu le mai aveam cand am iesit din sala".

Alegeti varianta corecta. Conform diagramelor Beardsley-Thomas, concluzia, adica

propozitia (3), este sustinuta de:

a. Doua argumente convergente, fiecare premisa ca motiv separat;

b. Doua argumente legate in serie, unul si cu rol de concluzie intermediara;

c. Un argument cu doua premise cuplate (legate).

42. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Andrei este pe punctul de a

absolvi ori tocmai a absolvit facultatea. (2)Dar noi stim ca nu a absolvit. Prin urmare,

(3)Andrei este pe punctul de a absolvi facultatea".

Alegeti varianta corecta. Conform diagramelor Beardsley-Thomas, concluzia, adica

propozitia (3), este sustinuta de:

a. Doua argumente convergente, fiecare premisa ca motiv separat;

b. Doua argumente legate in serie, unul si cu rol de concluzie intermediara;

c. Un argument cu doua premise cuplate (legate).

43. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Acesti senatori au votat

impotriva partidului cu privire la proiectul de lege despre controlul averilor. Asadar, (2)ar

trebui pedepsiti pentru violarea solidaritatii partidului. Si (3)ar trebui admonestati pentru

actiunile lor nesabuite".

Alegeti varianta corecta. Conform diagramelor Beardsley-Thomas, structura argumentatiei

contine:

a. O concluzie sustinuta de un argument cu doua premise legate (cuplate);

b. O concluzie sustinuta de doua argumente convergente;

c. Doua concluzii sustinute de un argument divergent.

44. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Deoarece cele mai mari variatii

genetice se inregistreaza in randul africanilor, putem concluziona ca (2)acestia au cea mai

lunga istorie a evolutiei, indicand si (3)probabilitatea unei origini africane a omului

modern".

Alegeti varianta corecta. Conform diagramelor Beardsley-Thomas, structura argumentatiei

contine:

a. O concluzie sustinuta de un argument cu doua premise legate (cuplate);

b. O concluzie sustinuta de doua argumente convergente;

c. Doua concluzii sustinute de un argument divergent.

45. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Nu ar fi deloc practic sa se

incerce controlul comunicarii pe Internet. (2)Regulamentele Guvernului cu privire la

controlarea milioanelor de mesaje in fiecare an, ar fi extrem de costisitoare. De asemenea,

(3)orice set de reglementari ar stanjeni in mod inevitabil cercetarile legale si transmiterea

de date in domenii stiintifice si istorice".

Alegeti varianta corecta. Conform diagramelor Beardsley-Thomas, structura argumentatiei

contine:

a. O concluzie sustinuta de un argument cu doua premise legate (cuplate);

b. O concluzie sustinuta de doua argumente convergente;

c. Doua concluzii sustinute de un argument divergent.

46. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Livrarea prin Posta nu este

foarte indicata, deoarece (2)durata livrarii nu se cunoaste dinainte, (3)iar serviciile sunt de

multe ori inchise si (4)pachetele sunt de multe ori deteriorate si lovite".

Alegeti varianta corecta. Conform diagramelor Beardsley-Thomas, structura argumentatiei

contine:

a. O concluzie sustinuta de un argument cu trei premise legate (cuplate);

b. O concluzie sustinuta de trei argumente convergente.

47. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Astazi temperatura este de

minus 33° C. Ca urmare, (2)este frig astazi afara si (3)ar trebui sa ne luam paltonul".

Alegeti varianta corecta. Conform diagramelor Beardsley-Thomas, structura argumentatiei

contine:

a. O concluzie sustinuta de un argument cu doua premise legate (cuplate);

b. O concluzie sustinuta de doua argumente convergente;

c. Doua concluzii sustinute de un argument divergent;

d. O concluzie finala si una intermediara sustinuta de un argument in serie.

48. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Daca aceasta bara de fier este

magnetizata, ea atrage pilitura de fier. (2)Aceasta bara nu atrage insa pilitura de fier din

apropiere; prin urmare, (3)aceasta bara nu este magnetizata".

Alegeti varianta corecta. Conform diagramelor Beardsley-Thomas, concluzia, adica

propozitia (3), este sustinuta de:

a. Doua argumente convergente, fiecare premisa ca motiv separat;

b. Doua argumente legate in serie, unul si cu rol de concluzie intermediara;

c. Un argument cu doua premise cuplate (legate).

49. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Daca primul triunghi este

congruent cu al doilea triunghi, atunci al doilea triunghi este isoscel. (2)Daca al doilea

triunghi este isoscel, atunci doua dintre unghiurile sale trebuie sa fie egale. Asadar, (3)daca

primul triunghi este congruent cu al doilea triunghi, atunci doua dintre unghiurile sale

trebuie sa fie egale".

Alegeti varianta corecta. Conform diagramelor Beardsley-Thomas, concluzia, adica

propozitia (3), este sustinuta de:

a. Doua argumente convergente, fiecare premisa ca motiv separat;

b. Un argument cu doua premise cuplate (legate);

c. Doua argumente legate in serie, unul si cu rol de concluzie intermediara.

50. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "Chiar in tinerete poti fi geometru,

matematician si, in genere, versat in astfel de lucruri, dar (1) nu si intelept. Cauza este ca

(2) intelepciunea practica se aplica la ceea ce este particular, iar (3)aceasta se capata numai

prin experienta. (4)Un om tanar nu poate avea, insa, aceasta experienta, (5) ea necesitand

timp indelungat."(Aristotel)

Conform diagramelor Beardsley-Thomas, textul are o structura argumentativa complexa

(stratificata). Va oferim doua diagrame ale enunturilor din textul de mai sus.

Prima diagrama: (5)

↓

(2) (3) (4)

│_____│

↓

(1)

A doua diagrama: unde (a), care nu apare in text, reprezinta propozitia "Cine nu poseda

experienta este lipsit de intelepciune practica".

(2)(3) (5)

↓ ↓

(a) (4)

↓

(1)

Alegeti varianta corecta despre corectitudinea diagramelor:

a. Numai prima diagrama este corecta;

b. Numai a doua diagrama este corecta;

c. Ambele diagrame sunt corecte;

d. Nici o diagrama nu este corecta.

51. Fie urmatoarea situatie discursiva de tip argumentativ: "(1)Trebuie ca locatarii blocului sa

contribuie la cheltuielile privind amenajarea spatiului verde din jur? Desigur. Pentru ca,

(2)spatiul verde din jur este atribuit cladirii respective, iar (3)o ingrijire necorespunzatoare

ar da un aspect necivilizat blocului. Rezulta ca (4)este necesara o reglementare privind

contributia materiala a locatarilor".

Daca analizam textul si il raportam la diagramele Beardsley-Thomas, rezulta o structura

argumentativa complexa (stratificata) cu urmatoarea diagrama:

Prima diagrama:

(2) (3)

/

(1)

↓

(4)

A doua diagrama:

(2)  (3)

↓

(1)

↓

(4)

Alegeti varianta corecta despre corectitudinea diagramelor:

a. Numai prima diagrama este corecta;

b. Numai a doua diagrama este corecta;

c. Ambele diagrame sunt corecte;

d. Nici o diagrama nu este corecta.

52. In "argumentarile factuale", intalnite in lucrarile stiintifice, rationamentele juridice,

scrierile istorice etc. se aduc temeiuri in favoarea probabilitatii ca o opinie despre o

problema sau in comparatie cu alte opinii despre aceeasi problema aflata in disputa sa fie:

a. Adevarata sub aspectul valorii ei teoretice sau cel putin rezonabila in functie de

nivelul cunostintelor din acel domeniu;

b. Calificata in termeni duali-evaluativi (bine-rau, drept-nedrept etc.) sau prin apelul

la criterii mai nuantate de apreciere;

c. Influenta asupra deciziilor practice si a comportamentelor, fie direct, fie sub forma

unor proiecte sau strategii de actiune.

53. In "argumentarile evaluative" se aduc temeiuri in favoarea probabilitatii ca o opinie

referitoare la fapte, evenimente, procese, persoane etc. sa fie:

a. Adevarata sub aspectul valorii ei teoretice sau cel putin rezonabila in functie de

nivelul cunostintelor din acel domeniu;

b. Calificata in termeni duali-evaluativi (bine-rau, drept-nedrept etc.) sau prin apelul

la criterii mai nuantate de apreciere;

c. Influenta asupra deciziilor practice si a comportamentelor, fie direct, fie sub forma

unor proiecte sau strategii de actiune.

54. In "argumentarile actionale" se aduc temeiuri in favoarea probabilitatii ca o opinie sa fie:

a. Adevarata sub aspectul valorii ei teoretice sau cel putin rezonabila in functie de

nivelul cunostintelor din acel domeniu;

b. Calificata in termeni duali-evaluativi (bine-rau, drept-nedrept etc.) sau prin apelul

la criterii mai nuantate de apreciere;

c. Influenta asupra deciziilor practice si a comportamentelor, fie direct, fie sub forma

unor proiecte sau strategii de actiune.

55. In "argumentarile monologale" auditoriul evalueaza discursul argumentativ, accepta sau nu

teza (opinia) avansata de argumentator si se manifesta de regula:

a. Pasiv, pe intreaga durata a activitatii;

b. Activ, ca oponent, prin utilizarea contraargumentelor.

56. In "argumentarile dialogale" auditoriul evalueaza discursul argumentativ, accepta sau nu

teza (opinia) avansata de argumentator si se manifesta de regula:

a. Pasiv, pe intreaga durata a activitatii;

b. Activ, ca oponent, prin utilizarea contraargumentelor.

57. In "argumentarile atitudinale de tip pro" se propun temeiuri, in principal pentru:

a. Acceptarea opiniei in discutie;

b. Rasturnarea unei opinii.

58. In "argumentarile atitudinale de tip polemic" se propun temeiuri, in principal pentru:

a. Acceptarea opiniei in discutie;

b. Rasturnarea unei opinii.

59. In "argumentarile asa-zis libere", intalnite adesea in diverse emisiuni de radio si

televiziune sau intruniri stiintifice, literare sau politice ad-hoc, adeziunea la reguli privind

alocarea timpului, pertinenta argumentelor si ordinea interventiilor sunt de regula

respectate:

a. Minimal si adesea subintelese;

b. Integral, convenite de la inceput sau adoptate pe parcurs.

60. In "argumentarile cu reguli prestabilite", intalnite in practica judiciara, discursurile

parlamentare, confruntarile politice, in cadrul intrunirilor literare, stiintifice, filosofice etc.,

adeziunea la reguli privind alocarea timpului, pertinenta argumentelor si ordinea

interventiilor sunt de regula respectate:

a. Minimal si adesea subintelese;

b. Integral, convenite de la inceput sau adoptate pe parcurs.

61. Fie secventa discursiva: "Intr-o capsula se pun oxid de mercur si bucatele de cupru, apoi se

incalzeste amestecul la flacara unui bec cu gaz. Se observa aparitia picaturilor de mercur.

Intr-un pahar cu solutie de sulfat de cupru se introduce un cui de fier. Se observa ca pe cui

se depune cupru metalic, iar solutia se decoloreaza. De aici se poate trage concluzia ca

metalele pot reactiona cu nemetalele, cu apa, cu acizii si cu compusii altor metale mai

putin active, formandu-se o mare diversitate de substante." (Chimie - manual)

Alegeti varianta corecta. Teza sustinuta (propozitia subliniata) este de tip:

a. Evaluativ;

b. Factual;

c. Actional.

62. Fie secventa discursiva: "Adevarurile le cunoastem in doua moduri: pe unele direct si prin

ele insele; pe altele, prin intermediul altor adevaruri. Primele sunt obiectul intuitiei . ,

celelalte al inferentei. Adevarurile cunoscute prin intuitie sunt premisele initiale din care se

infera toate celelalte. Asentimentul nostru la concluzie fiind sprijinit pe adevarul

premiselor, nu am putea niciodata sa ajungem prin rationament la vreo cunoastere daca

n-am putea cunoaste anumite lucruri anterior oricarui rationament." (J.S. Mill)

Alegeti varianta corecta. Teza sustinuta de catre J.S. Mill (propozitia subliniata) este de

tip:

a. Actional;

b. Evaluativ;

c. Factual.

63. Fie secventa discursiva: "Descrierea modului de desfasurare a unui proces este un exercitiu

valoros din doua motive. In primul rand, ea te obliga sa te asiguri ca ai inteles cum se

desfasoara. In al doilea rand, te obliga sa te asiguri ca cititorul il va intelege la fel de bine

ca tine." (W. Zinser)

Alegeti varianta corecta. Teza sustinuta de catre Zinser (propozitia subliniata) este de tip:

a. Factual;

b. Evaluativ;

c. Actional.

64. Fie secventa discursiva: "Din acte asemanatoare se nasc dispozitii habituale de aceeasi

natura. De aceea, trebuie sa fim atenti la calitatea actelor pe care le indeplinim, caci dupa

diferentele dintre ele se modifica diferit si deprinderile. Si nu e de mica importanta felul in

care ne obisnuim din frageda copilarie, ci de una foarte mare, ba chiar totala." (Aristotel)

Alegeti varianta corecta. Teza sustinuta de catre Aristotel (propozitia subliniata) este de

tip:

a. Factual;

b. Actional;

c. Evaluativ.

65. Fie secventa discursiva: "Sa nu stea departe de viata si sarcinile publice nici un om care se

simte intelept, caci este un sacrilegiu sa se sustraga de la ajutorarea celor care au nevoie de

dansul, este josnic sa cedeze in fata celor de rea credinta si o nechibzuinta sa accepte o

conducere rea, decat sa carmuiasca intelept el insusi." (Seneca)

Alegeti varianta corecta. Teza sustinuta de catre Seneca (propozitia subliniata) este de tip:

a. Factual;

b. Evaluativ;

c. Actional.

66. Fie secventa discursiva: "Se pune intrebarea daca pentru un principe este mai bine sa fie

iubit decat temut, sau invers. Raspunsul este ca ar trebui sa fie si una si alta; dar intrucat

este greu sa impaci aceste doua lucruri, spun ca, este mult mai sigur pentru tine sa fii temut

decat iubit." (N. Machiaveli)

Alegeti varianta corecta. Teza sustinuta de catre Machiaveli (propozitia subliniata) este de

tip:

a. Dialogal;

b. Monologal

67. Fie secventa dialogala intre matematicianul Poseidonius (notat cu P) si filosoful Lucretius

(notat cu L), dintr-o scriere a lui Voltaire:

P: "Noi, matematicienii, nu putem admite decat lucrurile dovedite in mod evident prin

principii incontestabile."

L: "Principiile mele sunt incontestabile. Din nimic, nimic nu se naste, nimic nu poate sa se

intoarca in nimic; si ca un corp nu este atins decat de catre un alt corp."

P: "Chiar daca as admite aceste principii . nu m-ati convinge, totusi, ca universul s-a

oranduit de la sine, in ordinea admirabila in care il vedem . ."

L: "Dar atunci cine a facut lumea?"

P: "O fiinta inteligenta, superioara lumii si mie insumi . "

L: "Dumneavoastra care nu admiteti decat lucrurile evidente, cum puteti recunoaste un

principiu despre care n-aveti nici o idee?"

P: "Tot asa cum, inainte de a va fi cunoscut, am spus despre cartea dumneavoastra ca

apartine unui om de spirit."

Alegeti varianta corecta. Opiniile aflate in disputa, intre Poseidonius si Lucretius, se

circumscriu cu precadere domeniului:

a. Stiintei;

b. Teologiei;

c. Istoriei;

d. Filosofiei;

e. Psihologiei.

68. Fie secventa discursiva: "Adevarurile le cunoastem in doua moduri: pe unele direct si prin

ele insele; pe altele, prin intermediul altor adevaruri. Primele sunt obiectul intuitiei . ,

celelalte al inferentei. Adevarurile cunoscute prin intuitie sunt premisele initiale din care se

infera toate celelalte. Asentimentul nostru la concluzie fiind sprijinit pe adevarul

premiselor, nu am putea niciodata sa ajungem prin rationament la vreo cunoastere daca

n-am putea cunoaste anumite lucruri anterior oricarui rationament." (J.S. Mill)

Alegeti varianta corecta. Teza sustinuta de catre J.S. Mill (propozitia subliniata) este de

tip:

a. Pro, adica produce temeiuri in favoarea acceptarii opiniei in discutie;

b. Polemic, adica urmareste explicit sau implicit rasturnarea unei opinii.

69. Fie secventa discursiva: "Daca starea naturala a omului ar fi razboiul, toti oamenii s-ar

sugruma unii pe altii: de mult timp n-am mai exista . Daca omul s-ar naste pentru a-si

ucide vecinul si a fi ucis de acesta, el si-ar indeplini in mod exemplar destinul . S-au vazut

popoare care n-au cunoscut niciodata razboiul . Razboiul nu este, deci, esenta speciei

umane." (Voltaire)

Alegeti varianta corecta. Teza sustinuta de catre Voltaire (propozitia subliniata) este de tip:

a. Pro, adica produce temeiuri in favoarea acceptarii opiniei in discutie;

b. Polemic, adica urmareste explicit sau implicit rasturnarea unei opinii.

70. Fie secventa discursiva: "Puterea ideilor, indeosebi a ideilor morale si religioase, este cel

putin la fel de importanta ca si aceea a resurselor fizice. Sunt perfect constient ca unii

politologi contesta aceasta teza; ca exista o influenta scoala a asa-numitilor realisti politici,

care declara ca <ideologiile>, cum le numesc ei, nu au decat o mica influenta asupra

realitatii politice si ca putina influenta pe care o au nu poate fi decat pernicioasa. Eu insa

nu cred ca acest punct de vedere (al politologilor mai sus amintiti - n.n.) sta in picioare.

Daca ar fi adevarat, crestinismul n-ar fi avut nici o influenta asupra istoriei; iar Statele

Unite ar fi inexplicabile sau ar fi doar rezultatul unor greseli pernicioase." (K. Popper)

Alegeti varianta corecta. Teza sustinuta de catre K. Popper (propozitia subliniata) este de

tip:

a. Pro, adica produce temeiuri in favoarea acceptarii opiniei in discutie;

b. Polemic, adica urmareste explicit sau implicit rasturnarea unei opinii.

71. Fie urmatoarea secventa discursiva care reprezinta deschiderea expunerii lui Karl Popper despre epistemologia fara subiect cunoscut, la un Congres international de metodologie logica si filosofia stiintei:"Permiteti-mi sa incep cu o marturisire. Desi sunt un filosof foarte multumit, nu am, dupa o viata de prelegeri, nici o iluzie asupra a ceea ce pot sa transmit intr-o expunere. Din aceasta cauza, nu voi incerca in aceasta prelegere sa va conving. Dimpotriva, voi incerca sa va provoc si, daca este posibil, sa va irit."

Alegeti varianta corecta. Teza sustinuta de catre K. Popper (propozitia subliniata) este de tip:

a. Pro, adica produce temeiuri in favoarea acceptarii opiniei in discutie;

b. Polemic, adica urmareste explicit sau implicit rasturnarea unei opinii.

72. Fie secventa discursiva: "Daca este ziua, atunci este lumina; or este ziua, deci este lumina." (Scoala stoica)

Alegeti varianta corecta. Sub aspectul tehnicii de argumentare, secventa discursiva relationeaza enunturile pentru sustinerea tezei in forma de rationare:

a. Modus ponendo-ponens;

b. Dilema constructiva simpla

c. Modus Tollendo-ponens

d. Dilema constructiva complexa.

73. Fie secventa discursiva: "Daca ai invatat tehnicile de argumentare, atunci exercitiile sunt

usor de rezolvat; dar ai invatat aceste tehnici, deci exercitiile sunt usor de rezolvat".

Alegeti varianta corecta. Sub aspectul tehnicii de argumentare, secventa discursiva

relationeaza enunturile pentru sustinerea tezei in forma de rationare:

a. Dilema constructiva complexa;

b. Dilema constructiva simpla;

c. Modus ponendo-ponens;

d. Modus tollendo-ponens.

74. Fie secventa discursiva: "Daca am terminat de invatat pentru examen si sunt obosit, atunci

ma plimb sau ascult muzica. Am terminat de invatat pentru examen si sunt obosit, deci ma

plimb sau ascult muzica".

Alegeti varianta corecta. Sub aspectul tehnicii de argumentare, secventa discursiva

relationeaza enunturile pentru sustinerea tezei in forma de rationare:

a. Dilema constructiva simpla;

b. Dilema constructiva complexa;

c. Modus ponendo-ponens;

d. Modus tollendo-ponens.

75. Fie secventa discursiva: "Trebuie sa luati aceasta pastila in fiecare dimineata timp de o

saptamana, deoarece aveti o infectie, iar daca cineva are o infectie, atunci trebuie sa ia

antibiotice".

Alegeti varianta corecta. Sub aspectul tehnicii de argumentare, secventa discursiva

relationeaza enunturile pentru sustinerea tezei in forma de rationare:

a. Dilema constructiva complexa;

b. Dilema constructiva simpla;

c. Modus ponendo-ponens;

d. Modus tollendo-ponens.

76. Fie secventa discursiva: "Calatoriile de agrement se fac pe jos sau cu un oarecare mijloc de

transport. Ori calatoria de agrement planificata pentru astazi nu se face pe jos; asadar

calatoria de agrement planificata pentru astazi se face cu un mijloc de transport".

Alegeti varianta corecta. Sub aspectul tehnicii de argumentare, secventa discursiva

relationeaza enunturile pentru sustinerea tezei in forma de rationare:

a. Modus ponendo-ponens;

b. Modus tollendo-ponens;

c. Dilema constructiva simpla;

d. Dilema constructiva complexa.

77. Fie secventa discursiva: "Rezervorul de benzina este gol sau bateria este descarcata.

Rezervorul de benzina nu este gol, asadar bateria este descarcata".

Alegeti varianta corecta. Sub aspectul tehnicii de argumentare, secventa discursiva

relationeaza enunturile pentru sustinerea tezei in forma de rationare:

a. Modus ponendo-ponens;

b. Modus tollendo-ponens;

c. Dilema constructiva simpla;

d. Dilema constructiva complexa.

78. Fie secventa discursiva: "Daca merg la Targul de carte Gaudeamus, atunci ma intalnesc cu

prietenii tai. Daca merg la discoteca, atunci ma intalnesc cu prietenii mei. Merg ori la

Targul de carte Gaudeamus ori la discoteca. Deci ma intalnesc ori cu prietenii tai ori ai

mei".

Alegeti varianta corecta. Sub aspectul tehnicii de argumentare, secventa discursiva

relationeaza enunturile pentru sustinerea tezei in forma de rationare:

a. Modus ponendo-ponens;

b. Modus tollendo-ponens;

c. Dilema constructiva simpla;

d. Dilema constructiva complexa.

79. Fie secventa discursiva: "Daca nu te porti dupa propria chibzuinta, vei fi criticat. Daca te

porti dupa cea a altora, tot criticat vei fi. Dar este necesar ori sa urmati propria parere ori

pe cea a altora; prin urmare, in ambele cazuri vei fi criticat".

Alegeti varianta corecta. Sub aspectul tehnicii de argumentare, secventa discursiva

relationeaza enunturile pentru sustinerea tezei in forma de rationare:

a. Modus ponendo-ponens;

b. Modus tollendo-ponens;

c. Dilema constructiva simpla;

d. Dilema constructiva complexa.

80. Fie secventa discursiva: "Daca merg la film il voi vedea pe actorul meu preferat. Daca

merg la teatru il voi vedea pe actorul meu preferat. Dar merg la film sau la teatru. In

ambele situatii il voi vedea pe actorul meu preferat".

Alegeti varianta corecta. Sub aspectul tehnicii de argumentare, secventa discursiva

relationeaza enunturile pentru sustinerea tezei in forma de rationare:

a. Modus ponendo-ponens;

b. Modus tollendo-ponens;

c. Dilema constructiva simpla;

d. Dilema constructiva complexa.

81. Fie secventa discursiva: "Daca merg la film il voi vedea pe actorul meu preferat. Daca

merg la concert il voi vedea pe pianistul meu preferat. Dar merg ori la film ori la concert.

Prin urmare il voi vedea ori pe actorul meu preferat ori pe pianistul meu preferat".

Alegeti varianta corecta. Sub aspectul tehnicii de argumentare, secventa discursiva

relationeaza enunturile pentru sustinerea tezei in forma de rationare:

a. Modus ponendo-ponens;

b. Modus tollendo-ponens;

c. Dilema constructiva simpla;

d. Dilema constructiva complexa.

82. Fie secventa discursiva: "Daca este ziua, atunci este lumina; or nu este lumina, deci nu este

ziua." (Scoala stoica)

Alegeti varianta corecta. Sub aspectul tehnicii de argumentare, secventa discursiva

relationeaza enunturile pentru respingerea tezei in forma de rationare:

a. Modus ponendo-tollens;

b. Modus tollendo-tollens;

c. Dilema distructiva simpla;

d. Dilema distructiva complexa.

83. Fie secventa discursiva: "Actiunile sunt ori obligatorii ori interzise. A frecventa cursurile

gimnaziale este o actiune obligatorie. Deci a frecventa cursurile gimnaziale nu este o

actiune interzisa".

Alegeti varianta corecta. Sub aspectul tehnicii de argumentare, secventa discursiva

relationeaza enunturile pentru respingerea tezei in forma de rationare:

a. Modus ponendo-tollens;

b. Modus tollendo-tollens;

c. Dilema distructiva simpla;

d. Dilema distructiva complexa.

84. Fie secventa discursiva: "Daca merg la film, il voi vedea pe actorul meu preferat. Daca

merg la film, ma intalnesc cu prietenul meu. Or nu l-am vazut pe actorul meu preferat sau

nu m-am intalnit cu prietenul meu. Prin urmare, nu am fost la film".

Alegeti varianta corecta. Sub aspectul tehnicii de argumentare, secventa discursiva

relationeaza enunturile pentru respingerea tezei in forma de rationare:

a. Modus ponendo-tollens;

b. Modus tollendo-tollens;

c. Dilema distructiva simpla;

d. Dilema distructiva complexa.

85. Fie secventa discursiva: "Daca merg la film, il voi vedea pe actorul meu preferat. Daca

merg la concert, il voi vedea pe instrumentistul meu preferat. Dar nu l-am vazut pe actorul

meu preferat ori pe instrumentistul meu preferat. Deci nu am mers la film sau la concert".

Alegeti varianta corecta. Sub aspectul tehnicii de argumentare, secventa discursiva

relationeaza enunturile pentru respingerea tezei in forma de rationare:

a. Modus ponendo-tollens;

b. Modus tollendo-tollens;

c. Dilema distructiva simpla;

d. Dilema distructiva complexa.

86. Fie secventa discursiva: "Daca stau in biblioteca, pierd mult timp. Daca imi cumpar

manualele de care am nevoie, cheltuiesc multi bani. Dar nu pierd mult timp sau nu

cheltuiesc multi bani. Prin urmare, nu stau in biblioteca sau nu-mi cumpar manualele de

care am nevoie".

Alegeti varianta corecta. Sub aspectul tehnicii de argumentare, secventa discursiva

relationeaza enunturile pentru respingerea tezei in forma de rationare:

a. Modus ponendo-tollens;

b. Modus tollendo-tollens;

c. Dilema distructiva simpla;

d. Dilema distructiva complexa.

87. Fie secventa discursiva: "Toate persoanele politicoase sunt apreciate, deoarece cei discreti

sunt apreciati si nici o persoana politicoasa nu este indiscreta".

Alegeti varianta corecta. Sub aspectul tehnicii de argumentare, secventa discursiva

relationeaza enunturile (propozitii simple de predicatie sau propozitii categorice) in forma

de rationare:

a. Silogism categoric;

b. Entimema;

c. Epicherema.

88. Fie secventa discursiva: "Suferintele morale, pe langa care palesc durerile fizice, starnesc

mai putina mila, fiindca nu se vad." (Balzac)

Alegeti varianta corecta. Sub aspectul tehnicii de argumentare, secventa discursiva

relationeaza enunturile (propozitii simple de predicatie sau propozitii categorice) in forma

de rationare:

a. Silogism categoric;

b. Entimema;

c. Epicherema.

89. Fie secventa discursiva: "Cuget, deci exist." (Cogito ergo sum - Descartes)

Alegeti varianta corecta. Sub aspectul tehnicii de argumentare, secventa discursiva

relationeaza enunturile (propozitii simple de predicatie sau propozitii categorice) in forma

de rationare:

a. Silogism categoric;

b. Entimema;

c. Epicherema.

90. Fie secventa discursiva: "Nu judec oamenii dupa ce au murit decat prin operele lor, restul

nu mai are nici o insemnatate pentru mine." (Voltaire)

Alegeti varianta corecta. Sub aspectul tehnicii de argumentare, secventa discursiva

relationeaza enunturile (propozitii simple de predicatie sau propozitii categorice) in forma

de rationare:

a. Silogism categoric;

b. Entimema;

c. Epicherema.

91. Fie secventa discursiva: "Exista placeri care nu merita sa fie cautate; deci exista placeri

care nu sunt virtuoase, caci nimic din ceea ce nu merita sa fie cautat nu este virtuos."

(Louis Liard)

Alegeti varianta corecta. Sub aspectul tehnicii de argumentare, secventa discursiva

relationeaza enunturile (propozitii simple de predicatie sau propozitii categorice) in forma

de rationare:

a. Silogism categoric;

b. Entimema;

c. Epicherema.

92. Fie secventa discursiva: "Cine este prevazator este si moderat; cine este moderat este si

statornic; cine este statornic este si netulburat; cine este netulburat nu este mohorat; cine

nu este mohorat este fericit; asadar, omul prevazator este fericit." (Seneca)

Alegeti varianta corecta. Sub aspectul tehnicii de argumentare, secventa discursiva

relationeaza enunturile (propozitii simple de predicatie sau propozitii categorice) in forma

de rationare:

a. Epicherema;

b. Sorit;

c. Polisilogism.

93. Fie secventa discursiva: "Toti domnii Tarii Romanesti din secolul XIV au facut parte din

familia Basarabenilor, deoarece Basarab I, Nicolae Alexandru, Vlaicu, Radu I, Mircea cel

Batran si Vlad I sunt toti din marea familie a Basarabenilor si, cunoastem din istorie, ca au

fost domnitori ai Tarii Romanesti, in ordinea mai sus amintita, aproape tot secolul XIV".

Alegeti varianta corecta. Sub aspectul tehnicii de argumentare, secventa discursiva

relationeaza enunturile in forma de rationare de tip inductie:

a. Completa (totalizanta);

b. Incompleta (amplificatoare);

c. Prin eliminare;

d. Prin simpla enumerare.

94. Fie secventa discursiva: "Chiar daca nu ma preocup de sanatatea mea o voi duce bine,

fiindca fratele meu Andrei nu se preocupa de sanatatea lui si o duce bine, iar intre noi doi

exista multe asemanari privind dezvoltarea fizica, modul de viata etc."

Alegeti varianta corecta. Sub aspectul tehnicii de argumentare, secventa discursiva

relationeaza enunturile in forma de rationare de tip inductie:

a. Completa (totalizanta);

b. Incompleta (amplificatoare);

c. Prin analogie.

95. Fie secventa discursiva: "(1)Senzatiile sunt cognoscibile, fiindca (2)sunt procese psihice,

iar (3)procesele psihice sunt cognoscibile".

Alegeti varianta corecta. Teza secventei discursive (1) are drept temei doua propozitii

argumentative, (2) si (3), evaluate astfel:

a. Doar una este adevarata;

b. Ambele sunt adevarate;

c. Nici una nu este adevarata.

96. Fie secventa discursiva: "(1)Exist, fiindca (2)gandesc si (3)toti cei care gandesc exista".

Alegeti varianta corecta. Teza secventei discursive (1) are drept temei doua propozitii

argumentative, (2) si (3), evaluate astfel:

a. Doar una este adevarata;

b. Ambele sunt adevarate;

c. Nici una nu este adevarata.

97. Fie secventa discursiva: "(1)Conferinta la care am asistat nu a trezit prea mult interes,

fiindca (2)in sala erau doar vreo 20 de ascultatori".

Alegeti varianta corecta. Teza secventei discursive (1) are drept temei o propozitie (2)

fundata ca adevarata prin:

a. Observatie empirica directa;

b. Observatie empirica indirecta;

c. Experiment;

d. Analiza formala.

98. Fie secventa discursiva: "(1) Napoleon a fost un mare strateg militar, fiindca (2)Napoleon

a obtinut o victorie stralucita la Austerlitz".

Alegeti varianta corecta. Teza secventei discursive (1) are drept temei o propozitie (2)

fundata ca adevarata prin:

a. Observatie empirica directa;

b. Observatie empirica indirecta;

c. Experiment;

d. Analiza formala.

99. Fie secventa discursiva: "(1)Metalele reactioneaza cu apa, fiindca (2)o vergea de metal

introdusa intr-un pahar cu apa se acopera de un strat de culoare ruginie".

Alegeti varianta corecta. Teza secventei discursive (1) are drept temei o propozitie (2)

fundata ca adevarata prin:

a. Observatie empirica directa;

b. Observatie empirica indirecta;

c. Experiment;

d. Analiza formala.

100. Fie secventa discursiva: "(1)Lumea in imensitatea ei nu poate fi cunoscuta, fiindca

(2)simturile si ratiunea sunt limitate in posibilitatile lor".

Alegeti varianta corecta. Teza secventei discursive (1) are drept temei o propozitie (2)

fundata ca adevarata prin:

a. Observatie empirica directa;

b. Observatie empirica indirecta;

c. Experiment;

d. Analiza formala.

101. Fie secventa discursiva: "(1)Poetii sunt imaginativi, fiindca (2)sunt scriitori, iar (3)toti

scriitorii sunt imaginativi".

Alegeti varianta corecta. Teza secventei discursive (1) se fundamenteaza pe doua temeiuri,

(2) si (3), care sunt:

a. Suficiente;

b. Insuficiente.

102. Fie secventa discursiva: "(1)Batracienii nu nasc pui vii si nu ii hranesc cu lapte, fiindca

(2)nu sunt mamifere si (3)numai mamiferele nasc pui vii si ii hranesc cu lapte".

Alegeti varianta corecta. Teza secventei discursive (1) se fundamenteaza pe doua temeiuri,

(2) si (3), care sunt:

a. Suficiente;

b. Insuficiente.

103. Fie secventa discursiva: "(1)Andrei nu a obtinut o nota de promovare la examenul de

Teoria Argumentarii si Explicatiei, fiindca (2)este lenes si (3)toti cei lenesi nu au obtinut o

nota de promovare la examenul de Teoria Argumentarii si Explicatiei".

Alegeti varianta corecta. Teza secventei discursive (1) se fundamenteaza pe doua temeiuri,

(2) si (3), care sunt:

a. Suficiente;

b. Insuficiente.

104. Fie secventa discursiva: "(1)Acuzatul trebuie pus in libertate, fiindca (2)are o familie

numeroasa si (3)daca un acuzat are o familie numeroasa, atunci el trebuie pus in libertate".

Alegeti varianta corecta. Teza secventei discursive (1) se fundamenteaza pe doua temeiuri,

(2) si (3), care sunt:

a. Suficiente;

b. Insuficiente.

105. Fie secventa discursiva: "(1)Deoarece electronii au masa diferita de a protonilor,

(2)vitezele electronilor si ale protonilor se vor modifica diferit".

Alegeti varianta corecta. Teza secventei discursive (2) se fundamenteaza pe un temei (1)

acceptabil care exprima un adevar:

a. Necesar domeniului de specialitate;

b. Specific cunoasterii comune.

106. Fie secventa discursiva: "(1)Astazi trebuie sa te imbraci mai gros cand mergi la facultate,

fiindca (2)astazi este mult mai rece afara decat ieri".

Alegeti varianta corecta. Teza secventei discursive (1) se fundamenteaza pe un temei (2)

acceptabil care exprima un adevar:

a. Necesar domeniului de specialitate;

b. Specific cunoasterii comune.

107. Fie secventa discursiva: "(1)Acuzatul este principalul suspect de comiterea crimei, fiindca

(2)martorul declara ca l-a vazut pe acuzat acasa la victima in chiar ziua cand s-a savarsit

crima".

Alegeti varianta corecta. Teza secventei discursive (1) se fundamenteaza pe un temei (2)

acceptabil care exprima un adevar:

a. Necesar domeniului de specialitate;

b. Specific cunoasterii comune;

c. Rezultat al unei marturii.

108. Fie secventa discursiva: "(1)Nici un muritor nu poate scapa de la a comite fapte

reprobabile daca Zeus i-a trimis nenorociri; (2)este inadmisibil deci sa induram ratacirile

trimise de zei." (Sofocle)

Alegeti varianta corecta. Teza secventei discursive (2) se fundamenteaza pe un temei (1)

acceptabil care exprima:

a. Un adevar specific cunoasterii comune;

b. Un adevar rezultat al unei marturii;

c. Invocarea lirica a autoritatii divine.

109. Argumentatia este convingatoare daca se respecta simultan doua conditii:

a. Tehnici de argumentare corecte logic si continut de idei adecvat faptelor;

b. Continut de idei adecvat faptelor si tehnici de argumentare eronate;

c. Tehnici de argumentare corecte logic si continut de idei neadecvate faptelor.

110. Argumentatia urmareste persuadarea auditoriului sau interlocutorului daca se respecta

simultan doua conditii:

a. Tehnici de argumentare corecte logic si continut de idei adecvat faptelor;

b. Tehnici de argumentare corecte logic si enunturi cu valabilitate locala sau

individuala prezentate ca fiind general-valabile;

c. Continut de idei adecvat faptelor si tehnici de argumentare eronate.

111. Manipularea prin argumentare se realizeaza daca se indeplinesc simultan doua conditii:

a. Tehnici de argumentare corecte logic si continut de idei adecvat faptelor;

b. Tehnici de argumentare corecte logic si enunturi cu valabilitate locala sau

individuala prezentate ca fiind general-valabile;

c. Tehnici de argumentare voit eronate si enunturi aparent valabile;

d. Continut de idei adecvat faptelor si tehnici de argumentare eronate.

112. Fie secventa discursiva: "(1)Clorul este monovalent, fiindca (2)este halogen".

Alegeti varianta corecta. Sub aspectul tehnicii de argumentare, a continutului de idei

vehiculata de propozitia-temei si a legaturii de determinare intre teza (1) si temei (2)

secventa are drept scop:

a. Convingerea;

b. Persuasiunea;

c. Manipularea.

113. Fie secventa discursiva: "Invinuitul ar trebui sa primeasca pedeapsa minima, intrucat are o

familie numeroasa".

Alegeti varianta corecta. Sub aspectul tehnicii de argumentare, a continutului de idei

vehiculata de propozitia-temei si a legaturii de determinare intre teza (1) si temei (2)

secventa are drept scop:

a. Convingerea;

b. Persuasiunea;

c. Manipularea.

114. Fie secventa discursiva: "Daca iei cat mai multe medicamente, atunci te ingrijesti de

propria sanatate; or eu ma ingrijesc de propria sanatate, deci eu trebuie sa iau cat mai multe

medicamente".

Alegeti varianta corecta. Sub aspectul tehnicii de argumentare, a continutului de idei

vehiculata de propozitia-temei si a legaturii de determinare intre teza si temei, secventa

discursiva are drept scop:

a. Convingerea;

b. Persuasiunea;

c. Manipularea.

115. Termenul de "sofism" inseamna:

a. Exprimarea unor idei gresite;

b. Eroare logica produsa in mod involuntar;

c. Exprimarea unor opinii false;

d. Eroare logica comisa in mod intentionat;

e. Eroare formala de argumentare.

116. Identificati personalitatea care a realizat prima tipologie a sofismelor, incheindu-si lucrarea

De Sophistici elenchi (Despre respingerile sofistice) cu afirmatia: "In acest domeniu nu a

existat nimic inainte".

a. Aristotel;

b. Francis Bacon;

c. I. Kant;

d. J.S. Mill.

117. Identificati lucrarea in care Aristotel s-a preocupat in mod deosebit de erorile logice

comise in mod intentionat:

a. Analitica prima (Analytica priora);

b. Analitica secunda (Analytica posteriora);

c. Respingerile sofistice (Sophistici elenchi);

d. Despre interpretare (De interpretatione).

118. "Ambiguitatea lexicala" este o forma de sofism care apare in situatia cand:

a. Un termen sau expresie, cu cel putin doua sensuri, multiplica modul de intelegere

a enunturilor care il contine;

b. Acelasi termen sau expresie este folosit in cel putin doua sensuri diferite intr-un

argument;

c. Un termen sau expresie este considerat ca referindu-se simultan la cel putin doua

lucruri diferite;

d. Ordinea termenilor sau expresiilor permite cel putin doua interpretari diferite.

119. "Echivocatia" este o forma de sofism care apare in situatia cand:

a. Un termen sau expresie, cu cel putin doua sensuri, multiplica modul de intelegere

a enunturilor care il contine;

b. Acelasi termen sau expresie este folosit in cel putin doua sensuri diferite intr-un

argument;

c. Un termen sau expresie este considerat ca referindu-se simultan la cel putin doua

lucruri diferite;

d. Ordinea termenilor sau expresiilor permite cel putin doua interpretari diferite.

120. "Ambiguitatea referentiala" este o forma de sofism care apare in situatia cand:

a. Un termen sau expresie, cu cel putin doua sensuri, multiplica modul de intelegere

a enunturilor care il contine;

b. Acelasi termen sau expresie este folosit in cel putin doua sensuri diferite intr-un

argument;

c. Un termen sau expresie este considerat ca referindu-se simultan la cel putin doua

lucruri diferite;

d. Ordinea termenilor sau expresiilor permite cel putin doua interpretari diferite.

121. "Amfibolia" este o forma de sofism care apare in situatia cand:

a. Un termen sau expresie, cu cel putin doua sensuri, multiplica modul de intelegere

a enunturilor care il contine;

b. Acelasi termen sau expresie este folosit in cel putin doua sensuri diferite intr-un

argument;

c. Un termen sau expresie este considerat ca referindu-se simultan la cel putin doua

lucruri diferite;

d. Ordinea termenilor sau expresiilor permite cel putin doua interpretari diferite.

122. Argumentum ad hominem este o forma de sofism, aplicabila in mai multe variante, care

apare in situatia cand se incearca:

a. Discreditarea unui argument prin referire la persoane sau competentele celui care

argumenteaza;

b. Invocarea unei autoritati sau expert in vederea intemeierii sau respingerii unei

asertiuni;

c. Incercarea de a impune cuiva o idee sau renuntarea la o idee proprie folosind

amenintarea fatisa sau aluziva.

123. Argumentum ad verecundiam este o forma de sofism, aplicabila in mai multe variante, care

apare in situatia cand se incearca:

a. Discreditarea unui argument prin referire la persoane sau competentele celui care

argumenteaza;

b. Invocarea unei autoritati sau expert in vederea intemeierii sau respingerii unei

asertiuni;

c. Incercarea de a impune cuiva o idee sau renuntarea la o idee proprie folosind

amenintarea fatisa sau aluziva.

124. A apela la formula "oricine face la fel", prin ambiguitatea contextului cand cuvintele "toti"

si "unul" sunt omise cu intentia de a slabi forta unui rationament si justificarea unor

comportamente indezirabile, este un sofism de tip:

a. Argumentum ad ignorantiam;

b. Argumentum ad hominem;

c. Argumentum ad verecundiam;

d. Argument al complicitatii la vinovatie.

125. Argumentul in care lipsa unor dovezi cunoscute impotriva unei opinii se considera o

indicatie ca aceasta este adevarata este un sofism de tip:

a. Argumentum ad hominem;

b. Argumentum ad verecundiam;

c. Argumentum ad ignorantiam;

d. Argument al complicitatii la vinovatie.

126. Argumentul deturnat de la problema aflata in discutie, prin introducerea unor temeiuri

nerelevante ori concluzia este ea insasi nerelevanta este un sofism de tip:

a. Non sequitur;

b. Ignoratio elenchi;

c. Argumentum ad ignorantiam.

127. Argumentul fondat pe credinta ca ceva trebuie sa fie adevarat pentru ca se doreste acel

ceva este un sofism de tip:

a. Ignoratio elenchi;

b. Non sequitur;

c. Argumentum ad ignorantiam.

128. Argumentul in care coincidenta unor evenimente care se succed este automat o dovada a

unei legaturi cauzale directe este un sofism de tip:

a. Ignorantio elenchi;

b. Non sequitur;

c. Post hoc ergo propter hoc.

129. Argumentul in care se foloseste in mod abuziv exceptia pentru a demonstra regula este un

sofism de tip:

a. Generalizare pripita;

b. Analogie slaba;

c. Bazat pe aparenta sau statistica.

130. Regele Cresus a intrebat oracolul din Delphi daca sa faca sau nu razboi cu persii. I s-a

raspuns: "Daca va face razboi cu persii, Cresus va distruge un regat puternic". Incurajat,

Cresus a intrat in razboi si a fost infrant. Preotii sanctuarului s-au dezvinovatit, sustinand

ca profetia s-a dovedit, din nefericire, nu in sensul dorit de Cresus.

Alegeti varianta corecta. Preotii sanctuarului din Delphi au folosit o forma de sofism

numita:

a. Ambiguitate lexicala;

b. Echivocatie;

c. Ambiguitate referentiala;

d. Amfibolie.

131. Logicianul W.J. Jevons semnaleaza expresia "De doua ori doi plus trei", ceea ce poate

insemna fie "(De doua ori doi) plus trei", adica (2 x 2) + 3 = 7, fie "De doua ori (doi plus

trei)", adica 2 x (2 + 3) = 10.

Alegeti varianta corecta: Expresia de mai sus este o forma de sofism numita:

a. Ambiguitate lexicala;

b. Ambiguitate referentiala;

c. Amfibolie;

d. Echivocatie.

132. Fie secventa discursiva: "Fenomenul infractional din acest an se situeaza la nivel normal.

Ceea ce este normal nu trebuie combatut. Asadar, fenomenul infractional din acest an nu

trebuie combatut".

Alegeti varianta corecta. Polisemia termenilor din care sunt alcatuite propozitiile inlantuite

in aceasta constructie argumentativa reprezinta o forma de sofism numita:

a. Amfibolie;

b. Ambiguitate referentiala;

c. Ambiguitate lexicala;

d. Echivocatie.

133. Fie secventa discursiva: "Orice artist sarac si neinteles va fi recunoscut ca un mare artist in

viitor, fiindca si Van Gogh a fost sarac si neinteles in timpul vietii si, totuti, acum este

recunoscut ca un artist genial".

Alegeti varianta corecta. Argumentatia de mai sus este o forma de sofism fundamentata pe:

a. Generalizarea pripita;

b. Eroarea temeiurilor nesatisfacatoare;

c. Eroarea analogiilor slabe;

d. Ambiguitatea termenilor sau expresiilor utilizate.

134. Fie secventa discursiva: "Daca Palermo este cel mai mare oras din Sicilia, iar Palermo este

port la mare, atunci Palermo este plin de mafioti".

Alegeti varianta corecta. Concluzia acestui sofism este de tip:

a. Ignoratio elenchi, adica nerelevanta;

b. Non sequitur, adica deziderativ absurda.

135 Fie secventa discursiva: "De aceea mi-a mers rau toata saptamana, pentru ca mi- a taiat

calea o pisica neagra".

Alegeti varianta corecta. Modul de producere a sofismului este de tip:

a. Non sechitur, adica concluzie deziderativ absurda;

b. Ignoratio elenchi, prin introducerea unui temei nerelevant;

c. Post hoc ergo propter hoc, atunci cand identificam coincidenta succesiunii cu

cauza.

136. Fie secventa discursiva: "Deoarece primavara graurii sosesc mai tarziu decat ciorile pe

camp, si aceasta an de an, inseamna ca sosirea ciorilor pe camp este cauza sosirii

graurilor".

Alegeti varianta corecta. Modul de producere a sofismului este de tip:

a. Non sechitur, adica concluzie deziderativ absurda;

b. Ignoratio elenchi, prin introducerea unui temei nerelevant;

c. Post hoc ergo propter hoc, atunci cand identificam coincidenta succesiunii cu

cauza.

137. Fie secventa discursiva: "Europa este cea mai frumoasa parte a lumii. Franta este regatul

cel mai frumos din Europa. Parisul este cel mai frumos oras din Franta. Colegiul din

Beauvais este cel mai frumos colegiu din Paris. Camera mea este cea mai frumoasa din

camerele colegiului din Beauvais. Eu sunt cel mai frumos barbat din camera mea. Deci, eu

sunt cel mai frumos om din lume." (Edmond Rostand)

Alegeti varianta corecta. Argumentul este un sofism de tip:

a. Generalizare pripita;

b. Ignoratio elenchi;

c. Non sequitur;

138. Fie secventa discursiva: "Cei care spun ca astrologia nu este o stiinta gresesc, pentru ca cei mai intelepti oameni de-a lungul timpului au fost interesati de astrologie".

Alegeti varianta corecta. Modul de producere a sofismului este de tip:

a. Argumentum ad hominem;

b. Argumentum ad verecundiam;

c. Argumentum ad ignorantiam.

139. Aristotel spunea ca "Soarele este incoruptibil". La inceputul timpurilor moderne, gratie

instrumentelor perfectionate, s-au observat insa pete in soare. Un student, comunicandu-i

profesorului sau acest fapt, a primit urmatorul raspuns: "Amice, am citit pe Aristotel de

doua ori de la un capat la altul si stiu ca nu pot fi pete pe Soare. Sterge mai bine sticlele

(ochelarii - n.n.) dumitale. Daca petele nu sunt in luneta, ele nu pot fi decat in ochii

dumitale".

Alegeti varianta corecta. Profesorul a produs un sofism de tip:

a. Argumentum ad hominem;

b. Argumentum ad verecundiam;

c. Argumentum ad ignorantiam.

140. Fie secventa discursiva: "Exista extraterestri, pentru ca nimeni nu are cunostinta de vreo

confirmare incontestabila a tezei contrare".

Alegeti varianta corecta. Modul de producere a sofismului este de tip:

a. Argumentum ad verecundiam;

b. Argumentum ad ignorantiam;

c. Ignoratio elenchi.

141. Fie secventa discursiva: "Nu exista extraterestri, pentru ca nimeni nu are dovada ca vreo

planeta din galaxia noastra sau din alta galaxie este locuita de fiinte inteligente

asemanatoare oamenilor".

Alegeti varianta corecta. Modul de producere a sofismului este de tip:

a. Argumentum ad verecundiam;

b. Argumentum ad ignorantiam;

c. Ignoratio elenchi.

142. Fie secventa discursiva: "Imunitatea fata de pericolul raspandirii unei maladii contagioase

este sigura, caci nu au fost identificate cazuri de imbolnaviri"

Alegeti varianta corecta. Modul de producere a sofismului este de tip:

a. Argumentum ad verecundiam;

b. Argumentum ad ignorantiam;

c. Ignoratio elenchi.

143. Fie secventa discursiva: "Declaratia martorului nu este demna de incredere, deoarece

exista dovezi ca a participat la demonstratii de protest impotriva politicii guvernului".

Alegeti varianta corecta. Modul de producere a sofismului este de tip:

a. Argumentum ad verecundiam;

b. Argumentum ad hominem abuziv;

c. Argumentum ad ignorantiam.

144. Fie secventa discursiva: "Teoria X nu este buna, pentru ca autorul ei nu a mai prezentat

pana acum alta lucrare stiintifica".

Alegeti varianta corecta. Modul de producere a sofismului este de tip:

a. Argumentum ad verecundiam;

b. Argumentum ad hominem tu quoque;

c. Argumentum ad ignorantiam.

145. Fie secventa dialogala:

" - Cum de poti gasi placere in impuscarea unui animal lipsit de aparare? Gasesc

neindoielnic faptul ca uciderea pentru amuzament a unei caprioare sau a unui pastrav este

o barbarie.

" - Daca esti atat de afectat de lucrul acesta, atunci de ce mananci carnea acestor animale?

Nu cumva te contrazici?" (William Jackson)

Alegeti varianta corecta. Modul de producere a sofismului este de tip:

a. Argumentum ad verecundiam;

b. Argumentum ad hominem circumstantial;

c. Argumentum ad ignorantiam.

146. Alegeti varianta corecta. Explicatia, sub aspect structural, reprezinta:

a. Raspunsuri la intrebari "de ce?" si "cum?";

b. Raspunsuri clarificatoare determinate in contexte discursive;

c. Relatia complexa intre explanandum si explanans;

d. Succesiune de afirmatii si rationamente cu scopul de a convinge.

147. Alegeti varianta corecta. Explanandumul, componenta fundamentala in structura

explicatiei se refera la:

a. Consecinta explicatiei, la ceea ce trebuie explicat;

b. Temeiurile explicatiei, la ceea ce explica.

148. Alegeti varianta corecta. Explanansul, componenta fundamentala in structura explicatiei se refera la:

a. Consecinta explicatiei, la ceea ce trebuie explicat;

b. Temeiurile explicatiei, la ceea ce explica.

149. Alegeti varianta corecta. Daca actiunile umane deliberate sunt explicate in termenii

scopurilor constiente, atunci explicatia este de tip:

a. Functional;

b. Teleologic;

c. Cauze eficiente.

150. Alegeti varianta corecta. Daca actiunile sunt explicate prin apelul la diverse operatii prin

care se manifesta viata organica, fizica sau sociala, atunci explicatia este de tip:

a. Teleologic;

b. Functional;

c. Cauze eficiente.

151. Alegeti varianta corecta. Daca actiunile sunt explicate prin intermediul unui agent

substantial si pornind de la punctul de plecare al schimbarilor, atunci explicatia este de tip:

a. Teleologic;

b. Functional;

c. Cauze eficiente.

152. Noaptea tarziu un sofer amator constata pe sosea ca benzina din rezervor este aproape

terminata. Ajuns la un automat de benzina constata ca instructiunile de folosire sunt

distruse si nu stie sa-l manuiasca. Din fericire, soseste un alt conducator auto care ii

explica cum se foloseste automatul.

Alegeti varianta corecta. Explicatia primita este un procedeu orientat spre:

a. Intelegere si cunoastere teoretica;

b. Realizarea unei actiuni;

c. Inlaturarea unei presupuneri eronate.

153. Un copil isi intreaba mama despre un lucru. Ea ii raspunde pe scurt si il indeamna ca,

pentru amanunte, sa-si intrebe tatal. Copilul i-a replicat: "Oh, dar eu nu vreau sa stiu atat

de mult despre aceasta".

Alegeti varianta corecta. Situatia de mai sus, povestita intr-o lucrare de americanul Nicolas

Rescher, se refera la grupul de explicatii:

a. Neprecise;

b. Incomplete;

c. Nedesavarsite.

154. Alegeti varianta corecta. Analogiile intre dezvoltarea si declinul unei culturi sau civilizatii

si cresterea si declinul unui organism sunt explicatii:

a. Mai putin precise;

b. Incomplete;

c. Nedesavarsite.

155. C.G. Hempel ne ofera un exemplu din psihanaliza lui S. Freud: "Cineva face o greseala in

scris notand in carnetul sau, in loc de 10 aprilie, 10 mai; greseala se datoreaza dorintei sale

inconstiente ca luna aprilie sa fi fost deja trecuta, deoarece astepta un eveniment deosebit,

sosirea unui prieten".

Alegeti varianta corecta. Situatia de mai sus reprezinta o explicatie:

a. Neprecisa;

b. Partial incompleta;

c. Nedesavarsita.

156. Alegeti varianta corecta. Daca activitatea unei personalitati este explicata apeland la

experientele din copilarie pana ce sunt descoperite detalieri semnificative si generalizari

adecvate, atunci explicatia initiala este:

a. Mai putin precisa;

b. Partial incompleta;

c. Nedesavarsita (schitare).

157. Alegeti varianta corecta. Daca anumite ipoteze stiintifice inca nu au fost confruntate cu

evidenta factuala si nu s-a decis inca asupra valorii lor de adevar, atunci explicatia este:

a. Mai putin precisa;

b. Partial incompleta;

c. Nedesavarsita (propunere).

158. Dintre cele sase tratate ale "Organon"-ului aristotelic, doar doua reprezinta, impreuna cu

tratatul de "Retorica", precursoarele antice ale teoriei moderne a argumentarii.

Alegeti varianta corecta. Cele doua tratate sunt:

a. "Categorii" si "Analitica secunda";

b. "Topica" si "Respingerile sofistice";

c. "Despre interpretare" si "Analitica prima".

159. Revigorarea teoriei argumentarii isi are inceputurile in deceniul sase al secolului al

XX-lea. In 1958 apar doua lucrari, ambele orientate spre ameliorarea competentei

argumentative si critice, relevante pentru practica rationamentului.

Alegeti varianta corecta. Una dintre lucrari cu titlul "Traite de L`argumentation. La

nouvelle rhetoriqie" este scrisa de:

a. Oswald Ducrot si Jean-Claude Anscombre;

b. Chaim Perelman si Lucie Olbrecht-Tyteca;

c. Jean-Blaise Grize si Georges Vignaux.

160. Revigorarea teoriei argumentarii isi are inceputurile in deceniul sase al secolului al

XX-lea. In 1958 apar doua lucrari, ambele orientate spre ameliorarea competentei

argumentative si critice, relevante pentru practica rationamentului.

Alegeti varianta corecta. Una dintre lucrari cu titlul "The Uses of Argument" este scrisa

de:

a. J. Anthony Blair;

b. John Woods;

c. Stephen Toulmin;

d. David Walton.

161. Lucrarea "Traite de L`argumentation. La nouvelle rhetoriqie" a lui Chaim Perelman si

Lucie Olbrecht-Tyteca este un studiu asupra naturii, limitelor si functiilor discursului

convingator si persuasiv, descrierea si clasificarea argumentelor ce apar intr-un astfel de

discurs.

Alegeti varianta corecta. Neoretorica lui Chaim Perelman si Lucie Olbrecht-Tyteca se

fundamenteaza in esenta pe:

a. Traditia rationalismului cartezian (R. Descartes), dupa care ar fi rationala doar

argumentarea demonstrativa proprie matematicii;

b. Traditia dialecticii si retoricii antice grecesti, incepand cu Platon si Aristotel;

c. Traditia logicii formale, incepand cu tratatele "Despre interpretare" si "Analitica

prima" ale lui Aristotel.

162. Alegeti varianta corecta. Conceptul de "auditoriu universal", mult utilizat in "Traite de

L`argumentation. La nouvelle rhetoriqie" a lui Chaim Perelman si Lucie Olbrecht-Tyteca,

se refera la:

a. Persuadarea auditoriului prin confruntare directa, pentru a-l determina sa se

incline in fata evidentei motivelor aduse de orator sau argumentator;

b. Convingerea auditoriului cel mai exigent, critic si informat, considerat de catre

orator sau argumentator un judecator rational ideal.

163. "Logica informala" este o reactie la constructiile axiomatico-deductive ale logicii

contemporane, la pretentia acesteia de a fi studiata ca baza pentru analiza practicii

argumentative.

Alegeti varianta corecta. Promotorul ideii de "logica informala" este:

a. Stephen Toulmin;

b. J. Anthony Blair;

c. Oswald Ducrot;

d. Michel Mayer.

164. Alegeti varianta corecta. Problema esentiala a "logicii informale", initiata de J. Anthony

Blair, este:

a. Critica pretentiei constructiilor axiomatico-deductive ale logicii contemporane de

a fi studiata ca baza pentru analiza practicii argumentative;

b. Analiza fortei unui argument in raport cu cel pentru care se argumenteaza si

conditiile generale ale fortei acesteia in functie de analiza structurii argumentului;

c. Analiza sofismelor, instrument pentru o critica pertinenta a argumentelor prin

descoperirea erorilor in argumentare.

165. Alegeti varianta corecta. "Logica discursiva", initiata de Jean-Blaise Grize si dezvoltata de colaboratorii sai, considera ca argumentarea este:

a. Demonstratie logico-matematica destinata auditoriului cultivat, judecator rational

ideal sau indiferent oricarei persoane;

b. Rationament utilizat doar in constructiile discursive cu scopul de a interveni

asupra ideilor, opiniilor, atitudinilor, sentimentelor sau comportamentelor unor

persoane sau grupuri de persoane.

166. Alegeti varianta corecta. Analiza discursivitatii prin prisma unui "model problematologic"

este dezvoltat de:

a. Chaim Perelman;

b. Jean-Blaise Grize;

c. Georges Vignaux;

d. Michel Meyer;

e. Oswald Ducrot.

167. Analiza argumentarii prin prisma modelului "pragmatico-dialectic" apartine lui Frans H.

van Eemeren si Rob Grootendorst, profesori la Universitatea din Amsterdam.

Alegeti varianta corecta. In investigarea argumentarii, autorii au pus accent pe:

a. Dimensiunea rationalitatii, forma de intemeiere a ideilor ca rezultat al

confruntarii;

b. Dimensiunea discursivitatii, forma de exprimare a intemeierii opiniilor aflate in

confruntare;

c. Imbinarea idealului normativitatii (rationalitatii) cu cel al descriptivitatii

(discursivitatii) pentru solutionarea pe cale negociata a conflictelor de opinie.

168. Alegeti varianta corecta. Analiza argumentarii dupa "marcile lingvistice ale argumentarii"

(indicatorii de premise si concluzie), deci ca practica preponderent descriptivista, este

radical utilizata de catre:

a. Francezii Chaim Perelman si Lucie Olbrecht-Tyteca;

b. Olandezii Frans H. van Eemeren si Rob Grootendorst;

c. Francezii Oswald Ducrot si Jean-Claude Anscombre;

d. Americanii J. Anthony Blair, John Woods si D. Walton;

e. Elvetienii Jean-Blaise Grize si Georges Vignaux.

169. Stephen Toulmin isi construieste modelul argumentativ substantial apeland la conceptul de

"probabilitate" analizat in termeni contextuali. Cititi cu atentie urmatorul enunt: "Probabil

voi veni sambata la Targul de Carte de la RomExpo".

Alegeti varianta corecta a functionalitatii contextuale a enuntului dat:

a. Atenuare a gradului de necesitate in legatura cu o actiune viitoare;

b. Delimitare in raport cu o afirmatie categorica care priveste o actiune viitoare si

care nu poate fi realizata cu certitudine;

c. Distantare de angajamentul total, neechivoc;

d. Indicare a gradului de incredere in raport cu enuntul despre realizarea unei actiuni

viitoare.

170. Stephen Toulmin isi construieste modelul argumentativ substantial apeland la conceptul de "probabilitate" analizat in termeni contextuali. Cititi cu atentie urmatorul enunt: "Probabil

voi lua nota 10 la Teoria argumentarii".

Alegeti varianta corecta a functionalitatii contextuale a enuntului dat:

a. Atenuare a gradului de necesitate in legatura cu o actiune viitoare;

b. Delimitare in raport cu o afirmatie categorica care priveste o actiune viitoare si

care nu poate fi realizata cu certitudine;

c. Distantare de angajamentul total, neechivoc;

d. Indicare a gradului de incredere in raport cu enuntul despre realizarea unei actiuni

viitoare.

171. Stephen Toulmin isi construieste modelul argumentativ substantial apeland la conceptul de

"probabilitate" analizat in termeni contextuali. Cititi cu atentie urmatorul enunt: "Probabil

voi participa la constituirea Fondului de Pensii Private".

Alegeti varianta corecta a functionalitatii contextuale a enuntului dat:

a. Atenuare a gradului de necesitate in legatura cu o actiune viitoare;

b. Delimitare in raport cu o afirmatie categorica care priveste o actiune viitoare si

care nu poate fi realizata cu certitudine;

c. Distantare de angajamentul total, neechivoc;

d. Indicare a gradului de incredere in raport cu enuntul despre realizarea unei actiuni

viitoare.

172. Stephen Toulmin isi construieste modelul argumentativ substantial apeland la conceptul de "probabilitate" analizat in termeni contextuali. Cititi cu atentie urmatorul enunt: "Probabil

voi urca candva pe varful Moldoveanu".

Alegeti varianta corecta a functionalitatii contextuale a enuntului dat:

a. Atenuare a gradului de necesitate in legatura cu o actiune viitoare;

b. Delimitare in raport cu o afirmatie categorica care priveste o actiune viitoare si

care nu poate fi realizata cu certitudine;

c. Distantare de angajamentul total, neechivoc;

d. Indicare a gradului de incredere in raport cu enuntul despre realizarea unei actiuni

viitoare.

173. Fie urmatorul text: "(1)Televizorul Philips are un consum redus de energie electrica,

intrucat (2)este construit pe principiul cristalelor lichide".

Alegeti varianta corecta. Argumentul este entimematic deoarece lipseste:

a. Teza argumentarii;

b. Propozitia justificativa;

c. Argumentul (temeiul) argumentarii.

174. Fie urmatorul text: Fie urmatorul text: "(1)Am din ce sa traiesc si nu trebuie sa mai lucrez.

(2)Stau cu o matusa care are o pensie bunicica de vreo 450 lei, iar (3)baiatul meu, elev la o

Scoala de Arte si Meserii, primeste o bursa sociala de 150 lei. (4)Fiind capul familiei, am

dreptul sa dirijez acesti bani. Nu-i asa?".

Propozitia (1) este teza textului argumentativ, (2) si (3) sunt datele, informatiile

sau temeiurile, iar afirmatia (4) joaca rol de justificare (garantie) de trecere de la (2) si (3)

la (1). Alegeti varianta corecta. In acest text:

a. Temeiurile probabil corecte sunt corelate cu o justificare corecta;

b. Temeiurile probabil corecte sunt corelate cu o justificare gresita;

c. Temeiurile probabil incorecte sunt corelate cu o justificare gresita.

175. Fie urmatoarea situatie discursiva: "Petersen aproape sigur nu este catolic, intrucat el este

suedez, iar despre suedezi este aproape intotdeauna sigur ca nu sunt catolici".

Alegeti varianta corecta. Conform modelului argumentativ al lui Stephen Toulmin, situatia

discursiva de mai sus este de tip:

a. Analitic;

b. Substantial.

176. Un anumit tip de sofism este exploatat magistral de I. L. Caragiale in schita Caldura mare,

unde sensurile diferite pe care le au in replicile celor doi interlocutori verbul "a pleca" ("a

iesi din casa", a pleca din oras") si adverbul "acasa" ("in casa", "in oras") genereaza o

pagina demna de teatrul absurdului. Redam scurtul dialog intre F si D:

"F: Apoi, a luat cheia la dumnealui cand a plecat.

D: Care va sa zica a plecat.

F: Nu, domnule, n-a plecat.

D: Amice, esti . idiot!

F: Ba nu, domnule.

D: Zici ca nu-i acasa.

F: Ba-i acasa, domnule.

D: Apoi, nu zisesi c-a plecat?

F: Nu, domnule, n-a plecat.

D: Atunci e acasa.

F: Ba nu, da` n-a plecat la tara, a iesit asa."

Alegeti varianta corecta. Sofismul din replicile celor doi interlocutori este de tip:

a. Ignoratio elenchi;

b. Non sechitur;

c. Ambiguitate;

d. Eroarea temeiurilor nesatisfacatoare.

177. Intr-o reclama recenta, legata de numele unei beri, unui urs i se atrage atentia ca o firma de bere i-a folosit numele (n.n. numele comun, al speciei). Ursul se simte indreptatit sa ceara

o recompensa si pretinde: "Dati-mi o halba de Martin" (n.n. numele propriu).

Alegeti varianta corecta. Sofismul reclamei este de tip de ambiguitate:

a. Lexicala;

b. Referentiala;

c. Echivocatie;

d. Sintactica (amfibolie).

178. Fie secventa dialogala:

" - Cum de poti gasi placere in impuscarea unui animal lipsit de aparare? Gasesc

neindoielnic faptul ca uciderea pentru amuzament a unei caprioare sau a unui pastrav este

o barbarie."

" - Daca esti atat de afectat de lucrul acesta, atunci de ce mananci carnea acestor animale?

Nu cumva te contrazici?" (William Jackson)

Alegeti varianta corecta. Modul de producere a sofismului este de tip:

a. Argumentum ad verecundiam;

b. Argumentum ad hominem;

c. Argumentum ad ignorantiam;

d. Ignoratio elenchi.

179. Respectul peste masura fata de experti (de pilda, cunoscuta formula "Magister dixit")

poate degenera in servilism si umilinta excesiva, stavile sigure in calea gandirii critice.

Alegeti varianta corecta. Formula "Magister dixit" exprimata in exces este un sofism de

tip:

a. Argumentum ad hominem;

b. Argumentum ad verecundiam;

c. Argumentum ad ignorantiam.

180. Fie urmatoarea secventa: "Daca pictorul Van Gogh a fost sarac si neinteles in timpul vietii, si totusi acum este recunoscut ca un mare artist, atunci orice artist sarac si neinteles va fi

recunoscut ca un mare artist in viitor."

Alegeti varianta corecta. Sofismul este de tip:

a. Argumentul bazat pe aparenta;

b. Argumentul pantei alunecoase;

c. Generalizare pripita;

d. Eroarea analogiilor slabe.