Consoana hamza - limba araba

CONSOANA HAMZA - LIMBA ARABA

In functie de pozitia pe care o are in cuvant si de vocalele care o preced sau o urmeaza, consoana hamzat al-qa , numita in continuare hamza, apare de cele mai multe ori notata pe un suport, care poate fi una din literele 'alif, waw si ya'. Dar mai rar, hamza apare fara suport.

La stabilirea modului in care se scrie hamza se tine seama de urmatoarele reguli:

1.1. La inceputul cuvantului, suportul consoanei hamza este intotdeauna litera 'alif, ex.:

أُذًنٌ "ureche"

أَكَلَ el a mancat"

Cand este urmata de vocala i, hamza se noteaza impreuna cu vocala sub litera 'alif, ex.:

"inchiriere"

ٌ "pacat"

La articularea cuvantului, hamza pastreaza aceeasi notare, ex:

ِﻝْﻜﻷﺍ ﺔﻔ ْﺮُﻏ "sufragerie"

"cele doua urechi"

ِ "de inchiriat"

In interiorul cuvantului apar urmatoarele situatii:

a) Dupa o consoana (care apare notata prin semnul sukūn) deasupra literei anterioare,

consoana hamza apare notata pe un suport in functie de vocala care urmeaza dupa ea:

pe 'alif, daca dupa ea urmeaza vocala a, ex.:

ﻯ ﺄْﻤَﻆ "insetata"

ﻯ ًﺃْﺭِﻤ "vedere"

مُسألة "problema"

ُﺏﺃْﺩﺃ "mai perseverent"

pe waw, daca dupa ea urmeaza vocala u, ex.:

أرؤسٌ "capete" (pl.)

يبؤسُ "el este puternic"

مسؤول "responsabil"

pe ya', daca dupa ea urmeaza vocala i, ex.:

جُزْئِيٌ "partial"

Atunci cand consoana care precede hamza este ya' (cu sukūn) si dupa ea urmeaza vocala a, hamza poate sa aiba ca suport si litera ya', ex.:

ٌﺔﺋْﻳَﻫ "organizatie, organism"

b) Dupa o vocala scurta se disting urmatoarele situatii:

- Daca hamza nu este urmata de o vocala, suportul ei este litera inrudita cu vocala care o precede, adica 'alif dupa vocala a, waw dupa vocala u, ya' dupa vocala i, ex.:

"nenorocire"

"cap"

ذِئْبٌ "lup"

"nationalizare"

َﺖْﺋَﻃَﺨ "tu ai gresit"

"el este luat"

ٌﻝﺎﺻْﺋِﺗْﺴاِ "dezradacinare"

مُؤتمر "congres"

مِئْذَنَةٌ "minaret"

Daca hamza este urmata de vocala a, suportul ei este, de asemenea, in functie de vocala care o precede, ex.:

"muezin"   

مُتَألَمٌ "indurerat"

سًؤَالٌ "intrebare" 

"a fost citita"

رُؤوسٌ "capete"

"mobilizare"

Daca hamza este urmata de vocala u, ea apare notata pe litera ya', daca o precede vocala i, si pe litera waw, daca o precede vocala u sau vocala a:

يَقْرَؤونَ "ei citesc"  

"cei care citesc" (pl.)

"perseverent"

يُهَنِّئُونَ "ei felicita"

Daca hamza este urmata de vocala i, ea se noteaza intotdeauna pe litera ya', indiferent ce vocala o precede, ex.:

"muget, urlet"

"el a fost trist"

"tu (fem.) citesti"

"el a fost intrebat"

a) Dupa o vocala lunga:

- Daca hamza este urmata de vocalele i sau u suportul ei va fi ya' si respectiv waw, ex.:

تَفاؤُلٌ "optimism"

ٌﻞِﺋﺎﺴ "cel care intreaba"

"paun"

َﻞِﺋﻮُﺴ "i-a fost adresata o intrebare"

ٌﻡِﺌﺎﺷَﺗُﻣ "pesimist"  

- Daca vocala lunga este i, hamza se noteaza fie pe waw, fie pe ya', atunci cand este urmata de vocala u, ex.:

يَجيؤونَ si يَجيؤنَ "ei vin"

In mod exceptional, hamza are doua grafii si in cazul cuvintelor:

شُئُونَ si شُؤونَ "treburi, probleme"

مَسئُولٌ si ٌﻞﻮُﺅْﺴَﻤ "responsabil"

- Daca hamza este urmata de vocala a, dupa vocalele lungi a, u, nu are suport, iar dupa vocala lunga i se noteaza pe litera ya', ex.:

مَقْرُوءة "citita" قِراءة "citire"

مُرُوءة "barbatie" "a se intreba"

d) Daca hamza apare geminata, se noteaza pe un suport, tinandu-se seama fie de vocala care o precede , fie de vocala care ii urmeaza, ex.:

تَرَؤُّسٌ "conducere, presedintie"

سَأّال "care intreaba mereu"

1.3. La sfarsitul cuvantului:

a) Dupa o vocala, hamza se noteaza pe litera care corespunde vocalei dupa care urmeaza, ex.:

َﺅُﻧ َﺪ "el a fost josnic"

"a-i fi sete"

َﺆُﻄَﺒ "el a fost lent / incet"

مَبْدَأ "principiu"

تَنَبُّوءٌ "prezicere"

ٌﺉِﺭﺎﻗ "cititor"

َﺉِﺭُﻗ " a fost citit"

b)    Dupa o consoana, precum si dupa o vocala lunga, hamza nu are suport, ex.:

سَماءٌ "cer"  

عِبْءٌ "greutate"

ضَوْءٌ "lumina"

بُطْءٌ "incetineala"

مَجِىءٌ "venire"

ٌﺀْﺪَﺒ "inceput"

Daca dupa hamza notata pe 'alif urmeaza un a lung, indiferent de pozitie, in locul a doua litere 'alif se scrie una singura cu madda ( in grafia araba آ), ex.:

آخِذٌ "cel care ia"

َﺬَﺧﺁ "a reprosa"

آنِسة "domnisoara"

تَآمَرَ "a complota"

كَآبَةٌ "tristete"

ظَمْآن "insetat"

ﺁَﺮَﻗ "ei doi au citit"

ٌﺓﺁْﺭِﻣ "oglinda"

Daca in interiorul cuvantului hamza are un alt suport, a lung este notat printr-un 'alif obisnuit, ex.:

ٌﻞﺍﺆُﺴ "intrebare"

رِئاسة "presedintie, conducere"

Tot prin 'alif obisnuit este notat a lung si daca urmeaza dupa hamza consoana dublata, ex.:

سَأّالٌ "cel care intreaba mult"

Observatie: Cand dupa numele care au hamza in pozitie finala apare un pronume afix, hamza devine mediala si este tratata ca atare.

2.Prezenta consoanei glotale hamza ca una din radicalele radacinii antreneaza o serie de modificari fonetice.

2.1..Hamza poate fi supusa unui proces de asimilare de un tip deosebit. Procesul consta in muierea acestei consoane atunci cand urmeaza dupa vocalele i si u sau dupa consoanele slabe inrudite cu ele. In aceasta situatie pronuntarea sa este similara cu cea a consoanelor slabe waw si ya' sau ea se transforma in vocala lunga, aparand in scris ca o litera de prelungire. Sunt destul de frecvente si inregistrate chiar de dictionare rostirile ٌﺔﺴﺎﻳِﺮ riyasa, in loc de سةٌﺎﺋِﺮ ri'asa "conducere, presedintie"; انٌﺮﻴِﻔ fīran (plural de la fa'r "soarece") in loc de فِئْرانٌ fi'ran.

2.2. Este frecventa pronuntarea cu waw in loc de hamza in cazul participiilor active sau pasive de formele II si III ale verbelor care au ca R1 hamza: َﻞَّﺠَﻮُﻣ muwağğal in loc de مُؤَجَّلٌ mu'ağğal "amanat"; ٌﺲِّﺴَﻭُﻣ muwassis in loc de ٌﺲِّﺳَﺆُﻣ mu'assis "fondator". Acelasi fenomen se intampla si la ma dar-ul formei II de la verbe cu R1 hamza: ٌﺪﻴِﻜْﻮَﺗ tawkīd "intarire; afirmare" in loc de ٌﺪﻴِﻜْﺄَﺘ ta'kīd.

De asemenea, se intalneste pronuntia iyu in loc de i'u in participii active ale formei primitive si formelor derivate ale verbelor care au R3 hamza: َﻦﻭُﻴِﺪﺎﺒ badiyūna in loc de بادِئُونَ badi'ūna "cei care incep"; َﻥﻭُﻴِﺪْﺒُﻤ mubdiyūna in loc de َﻥﻮُﺋِﺩْﺒُﻣ mubdi'ūna "cei care incep".

Fenomenul de muiere a hamzei se produce si la contactul unei hamza cu ya' sau cu vocalele ū lung si ī lung َﻚﻳِﺑَﺃ ﻲﻤﻼُﻐِﻟ liġulamay 'abī-ka "al celor doi sclavi ai tatalui tau" se rosteste li-ġulamayyabī-ka.

2.3. Hamza R1 este asimilata de infixul t al formei VIII: َﺫَﺧَﺃ 'ahada > َﺫَﺧَّﺗِﺍ ittahada "a lua".

2.4. Cu toate ca manifesta repugnanta fata de rostirea a doua consoane hamza succesive, limba araba nu a putut evita complet astfel de situatii. Asa incat ele se pot intalni fie in cadrul aceluiasi cuvant fie la contactul a doua cuvinte diferite. Pluralul 'af'ila al cuvantului ٌﻢﺎﻤِﺇ 'imam "imam" este pronuntat atat cu muierea hamzei radicale, adica 'ayimma, cat si cu pastrarea ei, adica 'a'imma (in grafie araba أَئِّمةٌ ).

Pentru evitarea acestei succesiuni, in cele mai multe cazuri s-a recurs la disimilarea celei de a doua hamza si lungirea, in compensare, a vocalei care urmeaza dupa prima hamza:

- 'a' > 'a: ُﺭَﺨﺁ 'aharu "alt" in loc de *'a'haru; ﺐﺍﺩﺁ 'adab (plural de 'adab "literatura") in loc de *'a'dab, ُﺫُﺧﺁ 'ahudu "eu iau" in loc de *a'hudu; آثَرَ'atara " a prefera" in loc de *'a'tara.

- 'u' > 'ū َﺭِﺛﻮُﺃ 'ūtira "a fost preferat" in loc de *'u'tira, ُﺭِﺛﻮُﺃ 'ūtiru "eu prefer" in loc de *'u'tiru

'i' > 'ī: ma darul ٌﺭﺎﺜﻳِﺇ 'ītar "preferare" in loc de *'i'tar.