Conjugarea verbului - limba araba

CONJUGAREA VERBULUI - LIMBA ARABA

Conjugarea verbului in limba araba este destul de saraca daca o comparam cu situatia din limbile indoeuropene. Se disting doar doua timpuri, pentru care gramaticii arabi au folosit termenii "trecut" si المضارع "asemanator" (adica asemanator cu numele deoarece desinentele personale amintesc de dezinentele cazuale de la nume). Este vorba mai degraba de doua aspecte decat de doua timpuri: primul dintre acestea exprima faptul ca actiunea este incheiata, iar al doilea exprima faptul ca actiunea este neincheiata, ea putand sa fie in curs de desfasurare sau viitoare. In realitate, nu exista in forma ca atare, separata de context, nici un indiciu al timpului in care se desfasoara sau s-a desfasurat actiunea. Conceptul de timp nu le-a fost strain gramaticilor arabi in perioada cand au elaborat regulile pentru limba lor, adica spre sfarsitul secolului al VIII-lea si inceputul secolului al IX-lea. Legatura dintre eveniment si timp اقتران حدثٍ بزمانٍ era considerata tocmai trasatura esentiala, care distingea verbul de nume. Teoriile gramaticale grecesti le erau deja cunoscute la vremea aceea. Tocmai stabilirea unei apropieri intre forma cu care se exprima o actiune incheiata si timpul trecut explica alegerea termenului al-maḍi pentru denumirea sa. Cat priveste forma care reda o actiune neincheiata, s-a simtit ca ei nu-i corespunde un anumit tip si, pornind de la asemanarea de forma cu numele, s-a recurs la termenul al-mu ari' "asemanator" (cu numele).

Gramaticile europene ale limbii arabe utilizeaza pentru denumirea celor doua aspecte denumirile de perfect si imperfect, insa nu in sensul in care il au in gramaticile limbilor indo-europene. Se pare ca termenii de indeplinit si neindeplinit, utilizati de alti autori europeni, exclud eventualele confuzii care ar putea fi generate de utilizarea celeilalte perechi. De aceea, ii vom prefera altora in cursul de fata, urmand sa facem o serie de precizari in legatura cu valorile temporale ale fiecaruia din cele doua aspecte.

1. PERSOANA, NUMAR, GEN

Alaturi de timp, persoana este o a doua categorie specifica a verbului, dar ea isi are originea in formele pronumelui personal.

1.1. Verbul are cele trei persoane, cunoscute si in alte limbi: "cel care vorbeste"(adica persoana I ), "cel caruia se adreseaza" (adica persoana a II-a) si "cel absent" (adica persoana a III-a). Chiar daca persoana a III-a se reda prin termenul al- a'ib "cel absent", aceasta nu inseamna ca este obligatoriu ca ea sa lipseasca de la actiunea care presupune participarea peroanelor I si a II-a.

La verb, persoanale se redau cu ajutorul afixelor a caror origine in formele pronumelui personal, mai ales la aspectul indeplinit, este vizibila. Sensul persoanei fiind inclus in forma verbala, aparitia pronumelui personal este facultativa, ea avand fie rolul de a sublinia o anumita persoana, separand-o, fie rolul de a crea opozitie:

"Eu plec, iar tu ramai aici".

Absenta unui indiciu morfologic al persoanei in forma persoanei a III-a masculin singular este prin ea insasi un indiciu al persoanei respective. De altfel, autorii arabi considera pronumele personal pe care il socotesc inclus in forma verbului ca "mascat" sau "ascuns" ( mustatir sau mustakkin) in timp ce la persoanele I si a II-a el ar fi "aparent" sau "vizibil" (bariz sau ahir

Categoriile morfologice de gen si numar sunt specifice numelui, dar ele se intalnesc si la substitutele numelui (pronumele de diverse feluri), la adjectiv si la verb.

Categoria de persoana va fi discutata pe larg la subcapitolul rezervat pronumelui persoanal, iar categoriile de gen si numar vor fi discutate la capitolul rezervat numelui. Dezinentele personale disting atat genul masculin ( ) de genul feminin ( ), cat si cele trei numere : singular ( ألمُفْرَدُ ), dual ( ألمُثَنَّى ), plural ( ألجمع ).

Persoana I, atat la singular cat si la plural, cat si persoana a II-a a dualului au o singura forma pentru ambele genuri, atat la verb cat si la pronume.

2. TIMPUL SI MODUL

Verbul arab are cele doua aspecte- indeplinit si neindeplinit- cu ajutorul carora are posibilitatea de a exprima diferite nuante temporale si modale.

2.1. Indeplinitul (al-ma . Prin adaugarea unei serii de sufixe neformative, de origine pronominala, la tema verbala se exprima persoana, genul si numarul. In cazul unui verb triconsonantic care poate avea ca vocala caracteristica, de la caz la caz, una din cele trei vocale.

Verbul "a munci" are urmatoarea conjugare:

Observatii:

a) Persoana a III-a a masculinului singular se foloseste ca forma de baza a verbului, dat fiind ca ea este cea mai apropiata de radacina triconsonantica (si respectiv cvadriconsonantica). In aceasta forma este prezenta si vocala caracteristica a indeplinitului.

b) Dualul persoanei a III-a se deriva de la formele corespunzatoare de singular prin adaugarea unui a lung (in grafie un 'alif madd).

c) Se observa ca R1 si R2 raman constant vocalizate, facand parte din silabe diferite. In ceea ce priveste R3, ea apare in cele mai multe cazuri fara a fi urmata de o vocala, inchizand silaba formata de R2 cu vocala care ii urmeaza si creand astfel, o silaba lunga inchisa. Aceasta se intampla atunci cand consoana din sufixul care ii urmeaza este si ea urmata de o vocala, fapt care ar antrena dupa sine, succesiunea a patru consoane vocalizate, succesiune neagreata de limba araba. R3 apare urmata de o vocala la persoanele la care nu se creeaza o astfel de suita de patru consoane vocalizate, cu exceptia persoanei a III-a feminin a dualului. In acest ultim caz, forma de dual rezulta insa din adaugarea vocalei a lung la forma femininului singular. La persoana a III-a masculin plural vocala care urmeaza dupa R3 este u, forma ceruta de indiciul pluralului lung( waw al- ama'a

d) Formele derivate (II-XV) nu ridica probleme deosebite in legatura cu conjugarea. Desinentele personale sunt aceleasi pentru toate verbele, atat in forma primitiva cat si in formele derivate. In cazul formelor derivate sufixul se adauga direct la tema largita, dupa R3, aceasta ultima radicala avand aceeasi vocalizare ca la forma I.

e) La verbele care au anumite neregularitati in structura radacinii survin unele modificari de ordin fonetic.

f) Daca R3 este t sau n neurmat de o vocala la intalnirea cu sufixele care incep cu consoanele t respectiv n, acestea se unesc si apar notate printr-o singura consoana geminata: verbul "a tacea" apare notat la aceste persoane astfel: I sing II pl.masc. etc. Verbul "a locui" apare la persoanele respective notat astfel: I pl سَكَنَّ IIIpl.fem. .

Daca R3 este una din consoanele d, are loc la intalnirea cu sufixul care incepe cu sunetul t asimilarea acestora. In cazul consoanelor emfatice, t va fi asimilat partial, primind nota emfatica. Intr-o grafie in care sunt notate semnele vocalice pe R3 nu apare semnul suk n , iar pe t din sufix apare semnul sadda: "a alunga" طردتُّ, عرض "a expune" عَرَضتَّ , سقط "a cadea" Dupa parerea unor cercetatori, aceasta asimilare se produce si in cazul verbelor care au ca R3 una din consoanele d, t, "a ramane" أخَذَ "a lua" أخَذتّ, لفظ "a vorbi" In cazul emfaticei s-ar transmite sufixului aceasta trasatura.

g) La cele mai multe persoane se poate stabili o paralela intre pronumele personale si sufixele persoanale: -ta si 'anta "tu"(masc.), -ti si 'anti "tu"(fem.), -na si na nu "noi", -tum si 'antum "voi"(masc.), -tunna si 'antunna "voi"(fem.), -na si hunna (fem.), -tuma si 'antuma "voi doi-doua".

h) La persoanele care se termina intr-o consoana (t la persoana a III-a feminin singular, m la persoana a II-a masculin plural), apare o vocala de legatura inaintea cuvintelor care sunt articulate si a tuturor cuvintelor care incep cu 'alif waṣl. In primul caz, acesta este i: قرأَت ألكتاب "ea a citit cartea". In al doilea caz este u ca urmare a armoniei vocalice " voi ati citit cartile".

i) La formele verbale IX si XI R3 consoana dublata are in cpnjugare tratamentul pe care il are consoana geminata din verbele cu R2 si R3 identice (mu af

2.2. Neindeplinitul (al-mu ari'). La conjugarea neindeplinitului apar atat prefixe cat si sufixe: prefixele indica persoana, iar sufixele indica numarul. Genul este indicat atat de prefixe cat si de sufixe.

Vocala care urmeaza dupa R2, adica vocala caracteristica a neindeplinitului, poate sa fie, de la caz la caz; a, i, u.

Verbul "a scrie" cu neindeplinitul يَكْتُبُ are urmatoarea conjugare la modul indicativ:

Observatii:

a) Persoana a II-a are caraceteristic prefixul element pronominal ta-, iar persoana a III-a prefixul ya-. Face exceptie persoana a III-a feminin singular la care apare tot prefixul ta- si care capata in consecinta o forma identica cu cea a persoanei a II-a masculin singular. La persoana I apare la singular prefixul 'a- , iar la plural na-. Cele patru consoane care apar in prefixele neindeplinitului au fost numite de autorii arabi 'a ruf- ur f al mu ara'a si au fost grupate in cuvintele si أنيت.

In ceea ce priveste formele derivate, prefixul se adauga la tema largita. Consoana din prefix este urmata de vocala a la toate formele cu exceptia formelor II, III si IV la care este urmata de u: 'u-, nu-, tu-, yu- (vezi tabela I). la formele care au 'alif wa l acesta cade, prefixul adaugandu-se la prima consoana care urmeaza dupa el.

Sufixele care indica numarul si genul sunt aceleasi la toate formele verbale.

b) Sufixele marcheaza la neindeplinit genul, numarul si modul. Unele persoane nu au decat desinenta care indica modul. In cazul indicativului aceasta este vocala -u. Ea se intalneste la patru dintre cele cinci forme ale singularului si la o forma de plural. La persoana a II-a feminin singular, precum si la persoana a II-a si a III-a masculin plural si dual, apare un sufix alcatuit dintr-o vocala lunga urmata de n si o vocala de un alt timbru decat vocala lunga anterioara: - na la persoana a II-a feminin singular, - na la formele pluralului si -ani la formele de dual. De remarcat ca aceste sufixe (-ani si - na) se intalnesc si la forma de plural si, respectiv, dual ale numelui, demonstrativului si relativului (vezi subcapitolele respective). De fapt, elementul esential in sufixul de dual si plural este vocala lunga a sau , care se regaseste si la formele indeplinitului, precum si la substantive, atunci cand se afla in stare de anexiune si cand cade ultima silaba, care contine consoana n.

Persoanele a II-a si a III-a ale femininului plural au caracteristica desinenta -na, pe care arabii au denumit-o n n an-niswa " nun de femei".Ea se va mentine si la celelalte moduri.

c) Vocala caracteristica a neindeplinitului este pentru cele mai multe forme derivate i. Pentru formele V si VI apre dupa R2 la neindeplinit vocala a. La formele IX si XI, ca urmare a contopirii celor doua consoane intr-o geminata, i care ar urma in mod firesc cade si consoana dublata apare urmata de a. Neindeplinitul verbului i marra " a fi rosu", de exemplu este *ya­ marriru ya­ marru. In schimb, la persoanele a II-a si a III-a feminin plural, la care se descompune consoana dublata, apara vocala i: ta marirna , ya­­ marirna

d) Formele IX si XI se conjuga atat la indeplinit cat si la neindeplinit asa cum se conjuga verbele cu R2 si R3 identice(tipul mu a'af) iar forma XV se conjuga dupa modelul verbului provenind de la radacini cu R3 consoana slaba (naqi

2.3. VALORILE INDEPLINITULUI

Cele doua aspecte, indeplinit si neindeplinit, pot sa redea in anumite constructii sintectice sau precedate de anumite particule o serie de nuante temporale, in raport cu momentul vorbirii sau cu momentul in care autorul plaseaza actiunea.

Indeplinitul indica faptul ca actiunea sau starea este intr-un moment dat terminata, fara a preciza daca este vorba despre o actiune durativa sau momentana.

Cu ajutorul aspectului indeplinit se redau urmatoarele nuante de timp:

a) O actiune in trecut, terminata intr-un moment anterior celui al vorbirii. Aceasta nuanta corespunde perfectului si poate fi redata in limba romana prin perfectul compus sau perfectul simplu, acesta din urma mai ale in naratiune

"Mona a ridicat capul si a zis cu glas soptit . "(Y.S., Nadiya II , 321).

و ظهر شاب انيق الملبوس رشيق ألحركة

بوجه أسمر جذاب فانحنى أمام ألجمع

" Aparu un tanar imbracat elegant cu miscari gratioase cu o fata bruna atragatoare se pleca in fata celor adunati"(M.T., Makt b

In functie de context, uneori poate fi tradus si prin mai mult ca perfect:

قبل أن يقبل الجرسون ألحساء لاح بباب ألقاعة

شاب أنيق قد اعكس ألضؤ على لمعة شعره

" Inainte ca ospatarul sa aduca supa, aparuse in usa salonului un tanar elegant, pe luciul parului caruia se reflecta lumina"(Y.S, Nadaya II, 290)

b) Precedat de particula qad uneori si ea intarita cu particula la-, indeplinitul indica intotdeauna faptul ca actiunea s-a realizat inainte de momentul vorbirii:

و أنا رجل قد أوشكت على الكبر

" Eu sunt un om care s-a apropiat de batranete si s-au pus toate sperantele noastre in tine" (Y.H., Qind l

و ها هي قد عادت ثانية

"Si iat-o, s-a intors deja a doua oara" (Y.S, Naḥnu

"Am lucrat mult." (M.T.,

Un verb precedat de particula qad si conjunctia wa, raportat la un alt verb din fraza exprima un trecut inaintea altui trecut, adica mai mult ca perfectul

و جنتاها قليلا

" Fata si-a plecat capul si obrajii ei se inrosira putin" (G.H.G., 'A niḥa

Daca nu ar fi particula qad , cele doua verbe s-ar afla intr-o situatie de simultaneitate sau de simpla succesiune.

In alte cazuri, particula qad poate sa apara neprecedata de conjunctia wa si verbul exprima tot un trecut in trecut:

فَوَجَدْتُ المنادى رجلا ريفيّا قد جلس

ألقرفصاء و بجواره امرأة ريفيّة

"Am gasit ca cel care chema era un om de la tara care se asezase pe vine si alaturi de el era o femeie de la tara."(N.M., 'Ar

c) Cu valoarea timpului mai mult ca perfect, forma de indeplinit se intrebuinteaza deseori impreuna cu indeplinitul verbului kana "a fi" sau neindeplinitul apocopat negat cu particula lam, cu sens de trecut, intre cele doua intercalandu-se, eventual, particula qad:

" Cand a sosit trenul, noaptea isi lasase valul sau" (Y.S., Habaya

لم يكُنْ الشمس قد غربت تماماً

"Soarele nu apusese complet" (Sud., 111)

لم يَكْنُ حدث شيء كهذا

"Nu se mai intamplase un lucru ca acesta" (N.M., 'Awlad

In limba clasica si foarte rar si in limba contemporana, forma de apocopat a verbului يَكُونُ apare redusa la يَكُ , ramanand dupa prefixul neindeplinitului dupa R1:

و أخَذتُ تُحسسني برفق على رأس

و تصحَدِّثُني حديثا لم أك أعىِ

" A inceput sa ma mangaie pe cap cu blandete si sa-mi spuna vorbe din care nu intelegeam nimic" (Y.S., Habaya,

d) Indeplinitul poate avea sens de prezent:

In verbe care inseamna " a da, a oferi", mai ales la persoanele I si a II-a.

" Iti dau asta"

In juraminte si promisiuni

"Viata mea este rascumparare pentru tine"

Cu verbe care exprima anumite sentimente:

"Sunt multumit"

صدقْتَ؟

"Spui adevarul?"

سَكَتُّ

"Tac"

In cazul verbelor care se intrebuinteaza la inceputul basmelor si povestirilor:

"Lumea pretinde"

قِيل

"Se spune"

حكى

"Se povesteste"

e) In proverbe, indeplinitul are sensul unui prezent perpetuu

مَن حَفَرَ حفراً لأخيه كان حتفه فيه

"Cine sapa groapa fratelui sau isi gaseste moartea in ea"

من خشىَ الذئب أعدّ كلباً

"Cine se teme de lup pregateste un caine"

f) In urari, juraminte sau blesteme, indeplinitul are, de asemenea, sensul de prezent optativ si uneori chiar de viitor:

سامحك الله يا صَديقي

"Allah, sa te ierte, prietene" (Sud., 65)

حرسك الله و رَضِيَ عنك

"Allah sa te pazeasca si sa fie multumit de tine" (S.I., Handaq, 24)

كان أبي رحمهُ الله من ألأعيان

"Tata, Allah sa-l ierte, era dintre notabilitati" (N.M., Sarab

g) Cateva verbe care au forma invariabila si intrebuintari speciale, apar in forma perfectului cu inteles de prezent. Majoritatea lor au si o nuanta afectiva.

- o situatie speciala intre acestea are verbul لَيْسَ care neaga existenta si care are o conjugare completa la indeplinit:

لَيْسَ الأمر كما ترى

" Problema nu este cum crezi" (N.M., 'Awlad

إنك تقرأ ما ليس في الصدور

"Tu citesti ceea ce nu exista in piepturi" (N.M., 'Awlad

ليس في بيت أحد

"Nu este nimeni in casa" (S.I, Handaq, 113)

ليست لدىّ رغبة في النوم

"Nu am dorinta de a dormi" (Y.S., Layl II, 911)

"Nu ma tem pentru mine, ci ma tem pentru voi" (N.M., 'Awlad

- Verbele نِعْمَ " ce bine este/ ar fi " si بِئْسَ"ce rau este", care au numai forma persoanei a III-a masculin singular:

نِعْمَ الأسرة نِعْمَ الرجل

"Ce familie buna este si ce om bun este !" (N.M., Qaṣr

لألحفنَّكَو بِئسَ مثوىَ الكافرين

"Te voi adauga la cei doi frati ai tai si ce rau loc pentru necredinciosi este!" ( 'Alf II, 1331)

- Verbe la care se ataseaza particula ma si care au o nuanta circumstantiala: قَلما "ce rar!, rareori"; شدّما "ce puternic/tare".

شَدّما تهمل طفلتك الجميلة

"Asa de tare o neglijezi pe copila ta cea frumoasa!"(N.M., 'Awlad

Precedate de verbul كَانَ kana, actiunea lor devine plasata in trecut:

هو الذي كان قَلَّما يصمت

"El rareori tacea" (S.I., 'Ara

- Verbul cu sensul de "s-ar putea":

و ما عسى ينفع الزئير و الضجيج

و الناس طرش لا يسمعون؟

"La ce ar putea folosi strigatele si urletele, daca lumea este surda si nu aude?" (G.H.G., 375)

و ماذا عساهُ يريد منها؟

"Ce ar putea sa vrea de la ea" (M.H.H.,Zaynab, 250)

h) Indeplinitul precedat de verbul يَكُونُ (neindeplinit al verbului كان "a fi")reda un viitor anterior sau un subjonctiv perfect:

قد تكونُ مرَّت عشر سنوات كاملة منذ حدث ذلك

"Vor fi trecut probabil, zece ani de cand s-a intamplat asta"(B.G., 25)

لقد خشيت أن تكونى تناولت العشاء

"Ma temeam ca vei fi cinat"(Y.S., Nadiya I , 290)

i) Semnificatia de viitor o are in urari si promisiuni solemne, precedat uneori de negatia la

و الله أقمتُ بمكة

"Pe Allah nu voi mai ramane in Mekka"

عاشَت ألصداقة ألرومانية ألعربية

"Traiasca (va trai) prietenia romano-araba"

و لِماذا آخذك معي ربما أفدتُك

"Si de ce sa te iau cu mine?Poate ca am sa-ti fiu de folos."(M.T., Saqr, 65)

j) Cu sens de prezent sau viitor, perfectul apare in fraze conditionale, atat in protaza cat si in apodoza:

و لكن لا تنسى يا يزيد أن ألصلابة

و الصرامة دواء ساعة فان دام اِنقلب زعافا

"Dar sa nu uiti, Yazid, ca incapatanarea si severitatea sunt paliative de moment si, daca vor continua, se vor transforma intr-o otrava ucigatoare" (M.T. Ibn, 201)

ان تكلّم الشيخ عباس بين أولئك الفلاحين

حنوا رؤوسهم إيجابا

"Cand seih 'Abbas le vorbeste acelor tarani, ei dau din cap afirmativ" (G.H.H. ,121)

معا يومنا هذا "Daca vrei, citim al-Fati a impreuna astazi" (Y.H., Qind l

"Trebuie sa urc si sa urc oricat de lunga ar fi scara" (Y.S., Layl, 14)

Daca propozitia conditionala este plasata in trecut, atunci perfectul verbului dat apare precedat de perfectul verbului كَانَ :

إن كان قال ذلك فسَامِحُ

"Daca a spus asta, fii ingaduitor"

Dupa conjunctia لو , perfectul din protaza exprima o conditie nerealizabila care se refera la prezent sau viitor. Al doilea element al frazei conditionale sa fie precedat de particula لَ de intarire:

لَوْ كُنْتُ في مكانك ما عُدْتُ

"Daca as fi in locul tau, nu m-as mai fi intors" (N.M., 'Awlad

لو علٍمتُ ذلك لَنصحْتُكَ

"Daca as sti asta te-as sfatui"

لو استطعتُ أن أحرق هذه

المدينة لَفَعَلْتُ

"Daca as putea sa dau foc acestui oras, as face-o" (N.M., Ma'ab d

"Daca ma voi casatori, voi fi un clasic"(Sud. 160)

"Daca i-ar spune: "fura!", ar fura sau "fi necredincios!" , ar fi necredincios" (Y.H ., 'Umm, 131)

Daca verbul conditiei este precedat de كان , inseamna ca se refera numai la trecut:

لو كنتُ علِمتُ ذلك لَنَصَحْتُكَ

"Daca as fi stiut asta, te-as fi sfatuit" (I.A.Q., 'Anf II, 257)

Prwzentul sau viitorul sunt redate de indeplinit si in fraze conditionale a caror protaza este introdusa prin alte particule sau pronume relative:

"Cine cere, gaseste!"

2. VALORILE NEINDEPLINITULUI

Neindeplinitul semnifica o actiune neterminata opunandu-se numai in acest sens indeplinitului. Intre cele doua aspecte nu exista nici un fel de relatie in ceea ce priveste succesiunea in timp.

Ca si indeplinitul, aspectul neindeplinit reda o serie de nuante temporale:

a) Exprima o actiune sau o stare care nu este legata de un anumit moment in timp , care se petrece tot timpul. Aceasta intrebuintare este analoaga cu cea a unei propozitii nominale fara verb. Ea se intalneste in proverbe, maxime sau alte afirmatii care au un caracter permanent:

و كما يكون السيد يكون العبد "Asa cum este stapanul, este si sclavul"(N.M., 'Awlad

لا يرخص في الشتاء غير الماء

"Iarna nu este ieftina decat apa" (N.M.,   'Aqzam

إنّه رجل طيب يزورنا بين آونة و آخرى

"El este un om bun care ne viziteaza din cand in cand" (Y.S. Nadiya I, 324)

يملك الله و يدبر "Allah stapaneste si guverneaza"

b) Exprima o actiune care poate fi raportata la prezent sau la viitor. Daca este precedata de particula la , reda un prezent sau viitor negativ:

إنّي ناظر الى ما تفعل

"Eu privesc la ceea ce faci (si vei face)"

ليس أن شأني ان أفعل

"Nu este de competenta mea sa fac (acest lucru)"(M.T.,Saqr,136)

سأعيش في جوّ آخِر

لا يقابلني فيه كل يوم أنسان يسألني

لماذا خرجت و لا ألقى في كل يوم شامتا

أو معزِّيا

"Voi trai intr-un alt climat. Nu ma va mai intalni in el in fiecare zi un om care sa ma intrebe de ce am iesit si nu voi mai intalni in fiecare zi pe cineva care sa se bucure de raul meu sau sa ma consoleze." (Y.S., Nadiya I, 90)

c)Exprima numai timpul prezent daca in context exista indicii speciale pentru acest timp:

أنت الآن راحل لابد

أسامع ما أقول ؟

"Tu vei pleca acum . trebuie . Auzi ce spun?"(M.T., Saqr, 152)

إنّه ليجد الآن نفسه

"El se regaseste acum pe sine"(S.I., Raḥmak

Neindeplinitul precedat de negatia ma si de verbul laysa reda numai un prezent negativ:

لَستُ أشكّ في ذلك

"Nu ma indoiesc de asta"(N.M., 'Awlad

لست أدرى ماذا يريد من هذه الدنيا

"Nu stiu ce vrea tatal meu de la aceasta lume" (Y.S., Layl II,739)

أ ليسَت تراني؟

"Oare nu ma vede" (T.H., Dua'

Precedat de particula la- de intarire, neindeplinitul exprima, de asemenea, numai prezentul:

و إنّي لأسمعُ صوتها المحطّم الذي

كان هامسا دائما مهما يرتفع

"Eu aud glasul ei spart care era soptit mereu, oricat de ridicat ar fi fost" (T.H., Dua

d) Urmand unui verb la indeplinit cu sens de trecut, fara a se lega de el printr-o conjunctie, neindeplinitul are sensul unui trecut neterminat sau durativ, actiunea exprimata de el avand loc simultan cu actiunea verbului care-l precede:

ذهبنا مرة نستجدى بعض حقّنا فكان ما كان

"Ne-am dus o data sa cerem ceva din dreptul nostru si s-a intamplat ceea ce s-a intamplat" (N.M., 'Awlad

و اضاف يقول

"A adaugat spunand . "

Primul verb din fraza stabileste timpul si pentru celelalte verbe, daca nu survine nici un indiciu ca ele redau un alt timp. Deci, chiar daca nu urmeaza imediat dupa verbul la indeplinit si face parte dintr-o propozitie legata de prima prin conjunctia wa "si", al doilea verb exprima tot trecutul:

سألَ عنهم و أين يجتمعون

"A intrebat despre ei si unde se aduna"

Dimpotriva, urmand dupa un neindeplinit cu sens de prezent sau viitor, indeplinitul exprima o actiune la aceste timpuri:

لا أنسى لك هذا الصنيع ما حييتُ

"Nu voi uita aceasta fapta a ta cat timp voi trai" (M.T. Saqr, 137)

e) Exista cateva tipuri de verbe care au valori speciale. Ele apar in forma de indeplinit inaintea unui verb la neindeplinit, legat direct de ele, impreuna cu care exprima o anumita ideea situata in trecut:

- verbele incuative exprima faptul ca actiunea verbului pe care il preced se afla la inceput:

ثم أخذت أقلب صفحاته و ألقى عليه

نظرات طوالا أو قصارا تغريني به

أو تصرفني عنه

" Apoi am inceput sa rasfoiesc paginile sale si sa arunc peste el priviri lungi sau scurte care ma atrag spre el sau ma indeparteaza de el" (T.H., Dua

و جمل ذكر القرية و ما فيها و من فيها يدخل في ستار من النسيان

"Amintirea satului, a ceea ce este in el si a celor care sunt in el a inceput sa intre sub o perdea de uitare" (M.H.H., Zaynab, 35)

أؤكد لك أن أستاذنا الكبير شرع

يفكّر جديّا في شأن هذه المحطّة

"Iti spun ca marele nostru profesor a inceput sa se gandeasca serios la problema acestei statii"(M.T., 'Ila

تدقّباب المجهول عالم الكلمات و الأعداد

" Am inceput s-o ajut din cand in cand in timp ce ea batea la poarta necunoscutului, lumea cuvintelor si numelor(N.M., M ramar

فطفق يقول

"Apoi l-am intrebat despre amanuntele acelei intamplari si a inceput sa spuna . "(M.T., Nida

Verbele de continuitate indica faptul ca actiunea verbului pe care il preced se continua:

و ظللتُ أدقٌّق ألنظر

"Am continuat sa privesc atent"(M.T., Nida

ببراءة رائقة و محبة صافية

"Cat despre zambetul ei, el a continuat sa pastreze o nevinovatie curata si o dragoste pura" (N.M., Sa­­ḥḥad

Rifa'a a continuat sa se gandeasca la starea sa trista" (N.M.,   'Awlad

"Qamar a continuat sa priveasca la el perseverenta si rabdatoare"( N.M.,   'Awlad,

- Verbele de iminenta sau de proximitate ( 'af- 'al al-muqaraba) exprima faptul ca actiunea verbului principal este pe punctul de a se produce:

ساكنا صامتا

" Inima sa a batut cu putere si sangele i-a fiert aproape sa-i sparga arterele din creier, dar a ramas linistit si tacut" (N.M, Hams, 294)

"A spus cu un glas care aproape nu se auzea"( N.M., 'Awlad

و لأول مرة حياته عرف أو كاد يعرف

أسباب المجاعة الروحيّة الملاحقة شبييته

"Si pentru prima oara si-a dat seama sau a fost pe punctul de a-si da seama de cauzele foamei spirituale care au urmarit tineretea sa"(G.H.G., 51)

" Dimineata era pe punctul de a se ivi"( N.M., 'Awlad

f) Neindeplinitul precedat de verbul kana la ineplinit sau neindeplinit apocopat negat cu lam reda un trecut neterminat, echivalent cu imperfectul din limba romana:

"Mi se parea ca visele mele ingrozitoare se vor implini" (Y.S., Habaya

"Nu stiam asta"(N.M., 'Awlad

g) Verbul la indeplinit precedat de reda o actiune durativa in viitor:

"Va pleca si va vedea"

h)Daca in fraza exista un indiciu special, neindeplinitul reda timpul viitor:

قدرني الحكومة فتزين عنقى بقلادة المجد غدا

"Maine guvernul ma va aprecia impodobindu-mi gatul cu colierul gloriei" (M.A., Aqzam,

Daca nu exista un alt indiciu si se intentioneaza plasarea actiunii in viitor, verbul la neineplinit apare precedat de particulele de viitor sa- sau saufa:

فسيذكرنا دائما كما سنذكره دائما

"Isi va aminti de noi mereu, asa cum si noi ne vom aminti mereu de el" (N.M., Bidaya, 193)

سوف أجهد النفس لكي أجعل ضيفنا

مسرورا يا والدتي

"Ma voi stradui sa-l fac pe oaspetele nostru vesel, mama"(G.H.G., A­ğni a

" Se pare ca intalnirea noastra va dura" (B.G, 114)

Neindeplinitul mai are sens de viitor si in formele cu n n de intarire (modul asa-numit "energic").

"Sa ne grabim spre soare; am stat mult in umbra" (G.H.G., 19)

Precedat de particula lan in forma de conjunctiv, neindeplinitul reda un viitor indicativ negat.

إنّي لن أخذ لك و سأفعل من أجلك كل ما أستطيع "Eu nu te voi lasa in voia soartei si voi face pentru tine tot ce pot"(I.Y., Nadiya

i) Precedat de negatia lam, neindeplinitul apocopat are sens de trecut negativ:

لم أسأله و لم يكن في وسعى أن اسألَه

" Nu l-am intrebat si nici n-a fost in putinta mea sa il intreb" (N.M., 'Awlad

إنّي لم أتعب بعد

"Eu nu am obosit inca" (Y.S., Nadiya

j) Neindeplinitul precedat de particula qad, care nu are influenta asupra modului, echivaleaza cu un viitor dubitativ sau posibilitativ:

و قد يذعر القارىء حين يقرأ هذا الكلام

"S-ar putea ca cititorul sa se inspaimante cand va citi aceste cuvinte"(T.H., Mu'addab na

قد لا تكون أنت مسؤولا عمّا أصيني

"S-ar putea sa nu fii tu responsabil de ce m-a lovit"(Y.S., Layl II, 553)

قد أنسى أهوال الحرب كلها لا أنسى صورة

فرانسوا ما حييتُ

"S-ar putea sa uit toate spaimele razboiului dar nu voi uita chipul lui Francois cat voi trai"( T.A., 228)

k) In fraza dubla, atat in protaza cat si in apodoza, vebul poate sa aiba forma de imperfect apocopat exprimand prezentul sau viitorul:

إنْ تجتهد تنجع

"Daca te stradueisti, reusesti"

Intr-o fraza dubla in apodoza, poate aparea neindeplinitul apocopat corelat cu imperativul in protaza:

أنا أجوك من دمك و لحمك أعطنى يعطك الله

"Sunt fratele tau, din sangele si carnea ta; da-mi si iti va da Allah( daca imi dai iti va da Allah)"(M.T., Qala

اطلبوا تجدوا

"Cereti si veti gasi"(M.A., Aqzam

Tot cu un prezent sau viitor echivaleaza si dupa particula mahma

و مهما يكن من شيء فإنّ الأوان لم يكن حان

"Orice ar fi nu a sosit momentul " (B.G., 130)

l)Dupa particula li-, forma la modul conjunctiv exprima o dorinta sau o urare in prezent si viitor:

ليحيا العدلِ ليحيا المأمور

"Traiasca dreptatea, traiasca ma'm r-ul"(N.M., Dunya

m) Forma de apocopat precedata de conjunctia li-, reda modul injunctiv cu valoare de prezent si viitor:

ما لك أنت و هذا الوحشى فلنبتعِد عنه

"Ce ai tu acest salbatic; sa ne indepartam de el"(N.M., 'Awlad

و ليفعل الله ما يشاءُ

"Allah sa faca ce vrea"(Y.S., Nadiya II, 321)

n) Forma de apocopat precedata de particula de negatie la reda un imperativ negativ sau prohibitiv:

لا تَكُن عاطفيا أكثرُ من اللازم

"Nu fi sentimental mai mult decat trebuie"(B.G., 31)

2.5. MODURILE ASPECTULUI NEINDEPLINIT

Aspectul neindeplint are trei serii de flexiuni care marcheaza trei aspecte diferite pe care le putem numi moduri fiindca pana la un anumit punct ele coincid modurilor din limbile indo-europene.

Desinenta u, notata prin semnul amma si mentinerea sufixelor de numar este specifica modului indicativ( مَرْفوع marf ).In general, aceasta forma apare in propozitia principala sau izolata si exprima o actiune reala si corespunde prezentului si viitorului, dar asa cum s-a vazut, cu ajutorul ei se exprima si alte nuante temporale.

Desinenta a, notata prin semnul فَتْحة fat a este proprie modului conjunctiv( مَنصوب man b care apare, in general, in propozitiile subordonate. Aceasta forma mai apare si dupa alte particule, cu alte valori.

Absenta desinentei sau desinenta zero, notata prin semnul سُكون suk n, marcheaza modul numit apocopat mağzūm . Acest termen pe care il vom mentine nu semnifica un anumit mod, in realitate ci forma in care apare verbul, adica apocopat, cu جَزْمَة azma "apocopare".Aceasta forma apare dupa o serie de particule si in propozitii conditionale sau imperative.

Se constata ca autorii arabi au ales acesti termeni pornind de la criterii semantice, ci de la criterii morfologice. Doi din cei trei termeni cu care sunt denumite formele modale respectiv مَرْفوع marf si مَنصوب man ūb sunt utilizati in acelasi timp in morfologia nominala si pentru denumirea a doua cazuri, care au aceeasi desinente: indicativul cu desenenta u(numit رَفْع raf') si acuzativul cu desinenta a نَصب numit naṣb . Al treilea dintre cazuri, genitivul, are desinenta i ( جارّ numita ğarr care nu se mai suprapune unei desinente modale corespunzatoare. Aceasta explica si cautarea unui termen pentru denumirea cazului genitiv si anume mağrūr

O paralela de ordin sintactic s-ar putea stabili intre mod si caz numai in masura in care indicativul si nominativul redau forme care nu depind de nici un alt verb si nici o particula, pe cand acuzativul si conjunctivul redau forme care depind de un alt verb sau de anumite particule.

Termenul de mod se foloseste si pentru alte doua forme, respectiv pentru imperativ si "energic", care nu sunt puse insa pe acelasi plan cu cele trei despre care am vorbit in paragrafele anterioare.

2.5.1. Modul indicativ adica forma cu u apare in acele cazuri in care verbul la aspectul neindeplinit nu se afla in dependenta de nici un alt cuvant din propozitie. El reda in principal legatura dintre subiect si predicat, continand exprimate persoana, numarul si genul. Indicativul are o forma afirmativa si una negativa. Aceasta din urma apare dupa negatiile لا la si mai rar ما ma si dupa verbul لَيْسَ laysa care neaga actiunea respectiva in prezent. Conjugarea verbului la modul indicativ a fost prezentata mai sus.

2.5.1. Modul conjunctiv se formaza de la indicativ prin inlocuirea desinentei u cu desinenta a . La persoanele la care apare o silaba -na sau -ni in pozitie finala dupa o vocala lunga, aceasta silaba cade, ramanand in pozitie finala, o silaba lunga deschisa( persoanele a II-a feminin singular, a II-a si a III-a masculin plural si formele de dual). In formele in care silaba -na urmat dupa un lung, dupa caderea acesteia se adauga un 'alif ortografic: يكتبون ـ لن يكتبوا. La persoanele femininului plural, silaba finala -na (asa numitul n n an-niswa), care nu urmeaza dupa vocala lunga, se mentine in forma de conjunctiv. Verbul َجْلِسُ - يَجْلِسُ are la neindeplinit conjunctiv urmatoarea conjugare:

Formele modului conjunctiv apar dupa urmatoarele particule:

a) إِذا، لَن، كَيْ، أنْ pe care autorii arabi le numesc particule care cer modul conjunctiv sau "conjunctia" an si surorile sale ( أن وَ أخواتها )

b) لِ ، لِكي ، لأنَ ، ألأ ، كيلا ، حَتى، فَ ، وَ أو pe care autorii arabi le separa de celelalte patru, intrucat dupa ele s-ar subintelege ca ar trebui sa urmeze particula أن ( بِأنْ مضمرةٌ).

In general, conjunctivul este modul care apare in propozitia subordonata.

2.5.3. Modul apocopat, caruia unii autori incearca sa-i gaseasca un corespondent in jusif, se formeaza de la modul indicativ prin indepartarea desinentei u si a silabei -na, -ni atunci cand urmeaza dupa o vocala lunga, ca si in cazul conjunctivului. Apocopatul are forme speciale numai pentru persoana I singular si plural, persoana a II-a singular masculin si persoana a III-a singular masculin si feminin. La celelalte persoane are forme identice cu cele ale modului conjunctiv. Verbul ـ يصْغُرُ "a fi mic" are la apocopat urmatoarea conjugare:

Modul apocopat apare dupa o serie de particule (numite لَم ، لَمَّا ، لِ ، إنْ ، لا. De asemenea, in fraza dubla, el apare dupa pronumele relative ما ، مَن , precum si dupa o serie de particule compuse cu sensul unor pronume nehotarate sau adverbe: مَهما "orice", متى ما "oricand", كيفما "oricum", حيثُما "oriunde". De alfel, trebuie facuta distinctie intre particulele care regizeaza un singur verb la apocopat لا de interdictie لَم ، لَمَّا ، لا ، de injunctiv لِ), si particule care regizeaza doua verbe la apocopat ( إنْ"daca", إذ ما "daca", pronumele مَن "cine", ما "ce", أيٌّ "oricine, orice", مَهما "orice", adverbe متى ما "cand", أيّانَ "atunci cand", أيْنَ "unde", أنيّ "unde", حَيْثُما "oriunde", كَيْفَما "oricum".

Modul apocopat apare, de asemenea, in a doua parte a frazei duble, daca prima parte exprima un ordin, o interdictie, o dorinta, o invitatie politicoasa, fara ca verbul din ea sa fir precedat de vreo particula:

"Scrie-mi si iti voi scrie" أُكْتُب لي أَكتُبْ لك

Din punct de vedere semantic apocopat are valori destul de diferite, mergang de la exprimarea unui trecut negativ( cu particula لَمْ lam) pana la valori de conditional-optativ si chiar optativ. Valori identice se readu si cu ajutorul modurilor indicativ, conjunctiv si imperativ. Mentinerea termenului de apocopat se dovedeste din acest punct de vedere necesara si utila si este preferabila.

2.6. Modul imperativ ( الأمرُ al-'amru)

Modul imperativ ( الأمرُ al-'amru) are numai persoana a II-a si cu ajutorul formelor sale se exprima o porunca, un ordin. El se deriva dupa reguli precise, atat pentru forma primitiva cat si pentru formele derivate.

Pentru verbul triconsonantic primitiv se formeaza de la modul apocopat prin indepartarea prefixului ta- specific persoanei a II-a. Pentru evitarea grupului biconsonantic, care ar aparea in pozitie initiala, se adauga 'alif protetic. Acest 'alif este precedat de هَمْزة ألقطع hamzat qa la inceputul frazei si de هَمزة ألوَصف hamza waṣl in interiorul ei. In raport de vocala caracteristica a neindeplinitului, vocala care urmeaza consoanei hamza poate sa fie i sau u. Daca vocala care apare la neindeplinit dupa R2 este a sau i, aceasta vocala va fi i; daca vocala care urmeaza dupa R2 este u aceasta vocala este u.

Iata cateva exemple:

a) verbul ­fata­ a- yafta u "a deschide":

اِفْتَحوا

اِفْتَحي اِفْتَحْنَ اِفْتَحا

b)    verbul nazala- yanzilu " a urca"

c)verbul alaba- ya lubu "a cere"

Cat priveste formele verbale derivate, se disting urmatoarele situatii:

- formele la care consoana care urmeaza dupa prefixul de neindeplinit este urmata de o vocala nu au nevoie si nu primesc 'alif protetic( formele II, III, V, VI de la verbul triconsonantic si formele I si II de la verbul cvadriconsonantic) se mentine vocala de la neindeplinit ( vezi tabelele I si II).

- formele care au 'alif protetic ( VII, VIII, X etc) primesc si la imperativ 'alif protetic cu vocala I la fel ca verbul la forma I. Penultima consoana este urmata de aceeasi vocala ca cea de la neindeplinit.( vezi tabelele I si II)

- forma IV pastreaza si la imperativ هَمْزة ألقطع hamza al-qa urmata de vocala a. Penultima consoana este urmata ca si la neindeplinit de vocala i ( vezi tabela I).

Imperativul propriu-zis are numai perosana a II-a. Pentru exprimarea unui ordin sau indemn, precum si pentru exprimarea unei interdictii la toate persoanele, se recurge la modul apocopat cu conjunctia لِ li - cu valoare de injunctiv, sau negatia لا la cu valoare de prohibitiv.

In cazul verbelor cu anumite anomalii in structura radacinii survin unele modificari la formarea modurilor conjunctiv, apocopat si imperativ. Acestea vor fi discutate in capitolul consacrat verbelor neregulate.

Exista in limba araba un verb care are numai forma de imperativ, exprimand indemnul:"haide!"; "grabeste!", "grabiti!".

Acesta pare a-si avea originea in forma VI a verbului علاَ adica تعالى "a se ridica".

De asemenea, exista un cuvant care exprima tot indemnul si care capata desinentele caracteristice imperativului. Acestuia nu ii corespunde un verb si nici o radacina. Autorii arabi l-au introdus in categoria numita asma al-'af'al "nume de verbe".

Cu acelasi sens se intrebuinteaza si هيّا apare invariabil si pe care autorii arabi il include in acelasi grup "nume de verb". Exemplu:

تَعالُوا تعالوا أيّها الناس

"Haideti, grabiti-va, oameni!(G.H.G.,117)

هلمّا يا ولدّى الى العشاء فالطعام ينتظرنا

"Haide, voi cei doi copii ai mei, la cina. Mancarea ne asteapta"(G.H.G., 168)

هَلُمِّي نسِر يا سلمى

"Haide sa mergem, Selma."(G.H.G.,213)

"Haide la ogor, iubita mea!"(G.H.G.,244)

Autorii arabi pun imperativul pe acelasi plan cu timpurile si nu cu modurile neindeplinitului. Ei au remarcat ca, spre deosebire de celelalte timpuri, imperativul are afixe zero. S-a remarcat, de asemenea, ca in celelalte limbi semitice in care exista forma de imperativ ca atare, ea apare ca tema a imperfectului, dar fara prefixe. Din aceasta cauza forma imperativului a fost socotita ca cea mai veche, iar cele cu prefixe mai recente.

2..7. MODUL ENERGIC

Formele de neindeplinit si de imperativ pot sa apara si intr-o varianta intarita care a fost numita "mod energic".

Modul energic se obtine prin adaugarea la forma de apocopat sau de imperativ a terminatiilor -anna ) si -an Prima dintre aceste forme a fost numita de autorii arabi forma "grea" sau cu -n n greu de intarire" iar cea de-a doua a fost numita "usoara" sau cu -n n usor de intarire"

2.7.1. Cele doua variante care se formeaza de la neindeplinit apar astfel:

a) varianta cu "-n n greu"

b) varianta cu "n n usor"

Cele doua variante care se formeaza de la imperativ apar astfel:

a)varianta cu "n n greu"

b) varianta cu "n n usor"

Observatii:

a) Se observa ca terminatiile -anna si -an se aduga la forme care au ultima consoana radicala nevocalizata (cu suk n ) adica forma modului apocopat si forma modului imperativ.

In cazul verbelor a caror R3 este o consoana slaba, aceasta apare la modul energic: تَرمينَّ

b) La persoanele care se termina cu o vocala lunga sau , respectiv persoana a II-a feminin singular, si persoanele a II-a si a III-a masculin plural, vocalele lungi se scurteaza si se adauga dupa ele -anna respectiv -n. Terminatia -n se poate adauga direct la formele neindeplinitului, fara a surveni nici un fel de alte modificari: تكتبونَن تكتبينَنْ

c) La dual, dupa vocala finala a lung se adauga terminatia -nni, rezultata din disimilare. Dualul nu are forme cu "n n usor".

d) La persoanele a II-a si a III-a feminin plural, apare o vocala a lung inainte de adaugarea terminatiei, devenita, ca urmare a disimilarii, -nni. Aceste persoane nu au forme cu "n n usor".

e) In cazul verbelor apartinand radacinilor cu R3 consoana slaba, aceasta reapare la imperativ inainte de adaugarea terminatiilor -anna si -an:

ارْم ـ اِرْمينَّ ـ اِرمينْ

اُدْعُ ـ اُدعَوَنَّ ـ اُدعَوَن

Ca urmare a aparitiei vocalei a dupa R3, in cazul verbelor "concave" reapare R2 sub forma unei vocale lungi جُدْ ـ جُودَنَّ

f) La pauza "n n usor", ca si tanw n-ul de acuzativ, se transforma intr-o vocala a lung; se va pronunta 'uktuba أُكْتُنا.

2.7.2. Formele modului energic se intrebuinteaza destul de rar. De altfel nici in limba clasica nu apareau prea frecvent. Ele erau formele cu ajutorul carora se exprimau afirmatia sau interdictia categorica.

In limba literara contemporana "modul energic" apare in urmatoarele situatii:

a)    Precedat imediat de particula la- de intarire dupa un juramant:

"Jur pe Allah ca voi lupta, chiar daca voi fi singur" (N.M., 'Awlad

"Jur pe Allah ca vor fi ucisi, chiar si in casele lor" (N.M.,'Awlad

b)    Precedat de li- de injunctiv لام الأمر :

"Sa plecam de pe aceste maluri" (G.H.G., 583)

c)    Precedat de la de interdictie

"Sa nu dispara din minte ca te predai lui Sab b, ci te predai mie" (M.T., 'Ibn, 128)

d) Precedat de particula de intarire la-, in fraze care contin declaratii solemne, afirmatii categorice, amenintari sau cereri insistente:

"Voi intampina si eu forta cu forta si voi intampina impotrivirea cu impotrivire"(T.H. Dua

اخْرَسْ يا كلب ياابن الكلب

"Taci caine, fiu de caine. Nu imi esti frate si tatal tau nu mi-e tata. Voi darama aceasta casa peste capetele voastre" (N.M. 'Awlad

"Iti voi vorbi foarte deschis"(Y.S. Habaya

e) In apodoza frazei conditionale, intarind verbul:

لئن كان هذا الرجل يخفّف الهموم

لأكونَنَّ أوّل تابع له

"Daca acest om isi va linisti grijile, nu-si mai face atatea griji, eu voi fi primul care il va urma"(M.H.H., Zaynab, 270)

الصبيّ الى ذلك لَيمَذِّبنة عذابا اليما

"Abu Lahab a jurat in sinea sa ca daca, baiatul se va mai intoarce la acest lucru, il va chinui foarte tare"( Y.S., Atyaf

2.7.3. Trebuie remarcat ca acest mod nu se afla pe acelasi plan cu modurile neindeplinitului si cu imperativul. Toate nuantele redate de energic pot fi redate prin celelalte moduri, aceasta forma servind doar ca un mijloc de accentuare.

3.DIATEZA

In functie de cunoasterea si mentionarea agentului sau necunoasterea si nementionarea lui, verbul arab are doua diateze: activa ( المَعْلُومُ sau المَعْروفُ "cunoscut, stiut") si pasiva (المجهولُ " nestiut, necunoscut").

3.1. In cazul diatezei active exista un agent care nu este in mod obligatoriu mentionat, dar care participa in mod efectiv la indeplinirea actiunii. De asemenea, nici obiectul asupra caruia trece actiunea verbului nu trebuie, in mod obligatoriu, sa fie exprimat.

"Studentul a citit o carte" 

"Studentul a plecat" ذَهَبَ ألطالِبُ

"A citit cartea cea noua"    قَرَأ الكتابَ الجديد

In primul exemplu sunt exprimate atat agentul cat si obiectul, in al doilea caz este exprimat numai subiectul, iar in al treilea caz este exprimat obiectul

In subcapitolele anterioare a fost prezentata conjugarea completa a verbului la diateza activa.

3.2. Diateza pasiva se formeaza de la diateza activa prin schimbarea timbrului vocalelor. Se poate forma atat de la verbe tranzitive cat si de la verbe intranzitive, cu exceptia formelor IX si XI. Ca si diateza activa, are doua aspecte: indeplinitul si neindeplinitul cu cele trei moduri. De asemenea se pot deriva si cele doua forme de "energic". Pasivul nu are insa imperativ. Tabelul urmator prezinta pasivul formelor verbale uzuale la indeplinit si neindeplinit.

Timpurile si modurile sunt identice cu cele ale diatezei active, tinand seama de observatiile de mai jos care privesc structura vocalica.

3.2.1. Se observa in legatura cu indeplinitul:

a) Vocala caracteristica a neindeplinitului, adica vocala care urmeaza dupa R2, este i la toate formele, inclusiv la cea primitiva; "a fost batut", "a batut" ; "a fost mutat" - "a mutat"

b) Toate consoanele anterioare R2, care la diateza activa sunt urmate de o vocala, o preschimba la diateza pasiva in u. La formele III si IV, vocala a lung, care urma dupa R1, se preschimba in lung. ( تُنُوقِلَ "a fost povestit de la unul la altul" - تَناقَلَ "si-au povestit")

c) Vocala protetica a formelor VII, VIII, X este, de asemenea u. La forma IV vocala care apare dupa prefixul hamzat al-qa este tot u: أُكرِمَ "a fost onorat"- "a onorat" (pe cn.), أسْتُخْرِجَ "a fost extras"- اِسْتَخْرَجَ "a extras" (cv.)

d) Pentru verbele provenind de la radacini cu anomalii, formele de pasiv vor fi indicate la capitolul respectiv.

3.2.2.Neindeplinitul pasiv se formeaza astfel:

a) Dupa consoana prefixul apare la toate persoanele vocala u: يُضْرَبُ "este batut", يُصادَرُ "este confiscat", يُكْرَمُ "este onorat", اِسْتَخْرَجَ "este extras"

d) Vocala caracteristica, adica cea care urmeaza dupa R2, este la toate formele a.

e) Neindeplinitul formei IV se suprapune cu neindeplinitul formei I.

d) Toate consoanele situate intre prefix si R2, care sunt urmate de vocale la diateza activa, preschimba aceasta vocala in a.

3.3. Diateza pasiva este in limba araba o categorie morfologica in primul rand, formele sale derivandu-se dupa modele determinate. Formele verbale care au valoare de reflexiv-pasiv permit si derivarea unui pasiv, dar intre semnificatiile celor doua forme morfologice este o deosebire esentiala.

La diateza pasiva, obiectul actiunii de la diateza activa devine subiectul gramatical, iar subiectul de la diateza activa nu se mentioneaza, considerandu-se a fi chiar necunoscut (ma h l). Subiectul gramatical este considerat de fapt "loctiitor/inlocuitor al agentului/subiectului" ( نائِبُ الفاعِلِ sau القائمُ مقامَ الفاعِلِ ).

"Studentul a citit cartea"    قَرَأ الطالبُ الكتابَ

"Cartea a fost citita" قُرِىءَ ألكتابُ

In raport cu caracterul tranzitiv sau intranzitiv al verbelor, situatia se prezinta astfel:

a) Verbele tranzitive cu un singur obiect admit forma de pasiv, obiectul devenind subiect gramatical. Aceasta este situatia cea mai frecventa:

"Apoi a fost reluata lupta"(M.A., Aqzam

b) Verbele tranzititve cu doua obiecte admit forma de pasiv, primul complement putand sa devina subiect gramatical, iar al doilea ramanand in calitate de complement:

علّمَ الستاذُ الطالبَ اللغة العربية

"Profesorul l-a invatat pe student limba araba"

devine la pasiv:

عُلِّمَ ألطالِبُ أللغة العربية

"Studentul a fost invatat limba araba"

La fel se pune problema si pentru verbele dublu tranzitive ale caror complemente in absenta verbelor respective ar fi subiect ( مُبْتَدأ mubtada') si nume predicativ ( خَبَر ḫabar) intr-o propozitie nominala. Este vorba de verbele grupate de autorii arabi in doua categorii speciale:

a) أفْعَالُ اللوب cu subdiviziunile "verbele de considerare/certitudine" si أفعال الظنِّ "verbele de presupunere/inchipuire"

b) أفعال التحويل "verbele de transformare"

"L-am vazut rege" رَأيْتُهُ مَلكاً

"A fost vazut rege" رُئِى ملطاً

"Te-am socotit medic" حَسَبْتُكَ طَبيباً

"Ai fost socotit medic" حُسِبْتَ طبيباً

"Am transformat apa in gheata"

"Apa a fost transformata in gheata" صُيِّرَ الماءُ جَلِيداً

c) In cazul verbelor tranzitive cu trei complemente directe, care sunt in numar restrans si au sensul de "a informa pe cineva despre ceva intr-un anumit fel; a comunica/a arata cuiva ceva intr-un anumit fel", doar primul dintre acestea poate deveni subiect gramatical:

"L-am informat pe Hal l ca fratele sau este bolnav" أخْبَرْتُ خليلاً أخاه مريضاً

"Hal l a fost informat ca fratele sau este bolnav"

d) Verbele al caror obiect nu este introdus direct, ci cu ajutorul unei prepozitii, deci in cazul genitiv, trecand la diateza pasiva, pastraza obiectul actiunii la cazul indirect cu prepozitie, iar verbul, in forma persoanei a III-a masculin singular este impersonal, variind dupa gen doar numele sau pronumele precedat de prepozitie:

تخرس فجأة و تشرد في الفضاء

"Uneori mi se parea ca privirea lor(a ochilor) graitoare amuteste brusc si rataceste prin spatiu"(Y.H. Qind l

فتململت النساء و صرخن صراخ الخوف و

"Femeile s-au agitat si au strigat cu tipete de teama si durere si unele dintre ele au lesinat"(G.H.G.,118)

Participiul pasiv al acestor verbe este de asemenea, pornindu-se de la nuanta de "a fi apt/capabil de; a avea posibilitatea de a " continuta de neindeplinit, in special diateza pasiva, forma de pasiv neindeplinit se intrebuinteaza frecvent cu sensul adjectivelor carora le corespund in limba romana sufixele -abil, -ibil.

-Verbul in forma afirmativa:

يُشارُ إليه "remarcabil" يُؤْكَلُ "comestibil"

"utilizabil" يُشْرَبُ "potabil"

يُصَدَّرُ "exportabil"

- Verbul negat cu la , care are rolul prefixelor privative si negative ne-, in-, a-:

"inestimabil" لا يُقْهَرُ "invincibil"

"insuportabil" لا يُحْصىَ "incalculabil"

لا يُسْتَغْنى عنه "indispensabil" لا يُدرَكُ "inaccesibil"

"indezirabil" لا يُنكَرُ "incontestabil"

فما افَدْتُ شيئاُ يُذكَرُ

"Nu am castigat un folos demn de mentionat, remarcabil."(M.T., Tamr, 56)

Pasivul apare , de asemenea, frecvent in limba contemporana pentru redarea unor expresii verbale impersonale; ex. يُعْرَفُ "se stie", يُنْتَظَرُ "este de asteptat, se asteapta"

In general acestora le corespund si constructii participiale, eventual cu prepozitia min , ex.:

مِنَ ألمَعْروفِ "se stie"; "se asteapta".

Astfel de forme impersonale apareau si in limba clasica, dar numai la inceputul naratuinii. Ele insemnau: "se spune, se zice, se povesteste"; ex.

"se spune" قِيلَ ; "se povesteste" "se numeste, i se spune" يُقَالُ لَهُ

e) Verbele intranzitive nu au un complement direct care ar putea sa devina "inlocuitor al subiectului". In unele cazuri rolul acestuia este indeplinit de un complement circumstantial cu sau fara regim prepozitional:

"a mers o noapte" سَارَ لَيلاً

"s-a mers o noapte" سِيَرَ لَيلٌ

"a sezut in gradina" جَلَسَ في الحديقةِ

"s-a stat in gradina" جُلِسَ في الحديقة

f) Nu formeaza diateza pasiva verbele de calitate de forma I de tipul فَعُلَ , verbele de formele IX, XI, XII, XIII, XIV si XV, precum si verbele de forma I de tipul فَعِلَ si فَعَلَ care denumesc o stare sau o conditie (existenta sau in devenire): "a devenit verde"; صَلِحَ "a fi bun/drept" "a fi stricat, rau, gresit"  .

3. Dintre limbile semitice, doar limba araba are un sistem complet de forme ale diatezei pasive, exprimate cu ajutorul flexiunii interne. In celelalte limbi semitice, diateza pasiva fie ca lipseste complet fie ca nu se constituie in tr-un sistem complex asemanator celui din araba.

CONJUGAREA VERBULUI CVADRICONSONANTIC

Verbele cvadriconsonantice se conjuga cu aceleasi sufixe si prefixe ca si verbele triconsonantice. Formele verbului cvadriconsonantic se suprapun , atat ca sens cat si ca mod de conjugare in ceea ce priveste neindeplinitul unor forme verbale triconsonantice care au prefixe sau infixe asemanatoare in tema si o structura silabica asemanatoare.

Forma I are, ca si forma II la radacina triconsonantica, patru consoane in tema. La neindeplinit apare vocala u in prefix, iar dupa R3 are vocala i . Ex. : بَعْثَرَ "a risipi"-neind.

Forma II se asimileaza cu forma V de la radacina triconsonantica. Prefixul are vocala a, iar R3 este urmata tot de vocala a : تَبْعَثِرُ "a risipi"-neind

Forma III se asimileaza cu forma XIV de la radacina triconsonantica "a se inghesui (d.vite)"- neind. يَحْرَنْجِمُ

Forma IV aminteste prin R4 geminata de forma IX de la radacina triconsonantica. Ea nu se asimileaza insa complet cu nici o forma de la radacina triconsonantica. In timp ce la forma IX apare vocala a inainte de consoana geminata, la forma IV cvadriconosnantica apare vocala I, structura vocalica a celor doua forme fiind diferita: "a se linisti"- neind. يَطْمَئِنُّ