Tipuri de discriminare a romilor

Tipuri de discriminare a romilor

"Discriminarea reprezinta un comportament negativ fata de indivizii membri ai unui grup out-group despre care avem prejudecati. Desi discriminarea deriva deseori din prejudecati, relatia lor ramane complexa si nu este automata.

O persoana poate avea prejudecati puternice cu privire la o minoritate etnica insa nu poate actiona sub impulsul sentimentelor sale negative deoarece pe plan social asemenea comportamente discriminatorii nu sunt dezirabile sau sunt interzise prin lege.

"Discriminarea reprezinta o alta sursa de saracie pentru populatia de rromi. Discriminarea romilor le-a impiedicat integrarea pe piata de munca formala, unele studii evidentiind refuzul angajatorilor de a oferi de lucru rromilor. In plus, se observa discriminare si in contextul serviciilor medicale, in scoli sau in asigurarea ajutoarelor sociale. Excluderea de pe piata muncii sau de la serviciile sociale de baza impiedica iesirea populatiei de rromi din saracie. "

In ultimii ani a aparut o noua explicatie a mentinerii saraciei in tarile occidentale dezvoltate care imbina o explicatie structurala cu una culturalista, dar in care cauza centrala o reprezinta prezenta statului bunastarii. Ajutorul pe care societatea il ofera saracilor devine la randul sau un motival metinerii saraciei si chiar al sporirii acesteia.

Din perspectiva bunastarii, saracia este considerata o stare de lipsa a acesteia, o privare de atributele bunastarii. Definitiile difera insa, in mod semnificativ, in functie de "continutul conceptului de bunastare si de importanta care se acorda diferitelor sale dimensiuni, precum si de scopul si contextul in care se face evaluarea saraciei."

Pentru a defini starea de saracie se face apel la "o serie de termeni care exprima fie diverse grade sau situatii de saracie, fie iminenta riscului saraciei. Cel mai frecvent este utilizat termenul de "excludere sociala", in special in tarile dezvoltate, acolo unde saracia greveaza asupra unei parti relativ restranse a societatii. Excluziunea poate fi legata de existenta unui handicap fizic sau psihic, de inadaptibilitate sau discriminare sociala."

Problema saraciei sau problema locuintei doar pentru tigani nu poate fi rezolvata foarte usor . " Pe fondul unei eventuale redresari economice a Romaniei, care este asteptata de toata lumea, ar putea fi posibila o crestere a cuantumului ajutoarelor sociale si a alocatiilor pentru copii, cresteri de care ar putea beneficia si familiile de tigani foarte sarace."

"Din punct de vedere juridic, la nivelul legislatiei internationale, discriminarea rasiala este considerata orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta intemeiata pe rasa, culoare, ascendenta, sau origine nationala sau etnica, care are ca scop sau efect de a distruge sau compromite recunoasterea, folosinta sau exercitare in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alt domeniu al vietii publice (Conventia internationala privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala)".

La nivel european rromii reprezinta fara indoiala, o minoritate cu un statut particular. De foarte mult timp ei au fost situati din diferite puncte de vedere la limita inferioara a societatii, fiind mereu obiectul unor puternice stereotipuri negative si tinta frecventa a unor prejudecati. "Minoritatile etnice si nationale reprezinta un pericol pentru siguranta nationala si integritatea teritoriala a Romaniei."

"Ca in multe alte parti din lume, si rromii din Romania suporta consecintele prejudecatilor, ale discriminarilor si, in ciuda recunoasterii drepturilor lor individuale si colective, se afla de multe ori intr-o situatie de inegalitate de sanse cu celelalte comunitati.

De asemenea, se intampla ca de, deseori, membrii altor comunitati culturale din Romania sa cunoasca foarte putine lucruri despre situatia reala a comunitatii rromilor, ea fiind perceputa in general, prin stereotipuri."

Stereotipurile reprezinta mai mult decat "un ansamblu de informatii legate intre ele si asociate unui grup, ele aduc informatii noi, dau un sens celor disponibile si influenteaza modul in care sunt administrate contradictiile, stereotipurile constituie adevarate teorii sociale."

Cu toate ca mass-media i-a tratat uneori pe rromi ca fiind o populatie instarita , exista dovezi clare ca familii intregi traiesc sub limita de subzistenta. Situatia financiara a acestor comunitati nu poate fi caracterizata doar prin existenta a doua sau trei familii bogate, deoarece este observabil ca nu totii membrii populatiei rrome au acces la educatie, la acelasi nivel de trai.

"Utilizarea stereotipurilor este un fenomen natural care in numeroase situatii nu afecteaza cu nimic relatiile intergrupuri. Problema apare atunci cand un stereotip negativ sta la baza formarii si dezvotarii unor prejudecati fata de membrii unui grup etnic."[10]

In cazul comunitatilor de rromi, datorita istoriei si diferentelor culturale semnificative fata de grupurile etnice, alaturi de care traiesc, s-a constituit un puternic stereotip negativ, adanc sadit, din randul populatiei din toate tarile europene.

Cazul rromilor este o excelenta ilustare a teoriei psihosociologice a tapului ispasitor. "Conform acestei teorii, in special in perioadele de criza, frustarea acumulata de grupul majoritar este transformata in agresivitate fata de un grup minoritar care este facut responsabil de dificultatile pe care le traverseaza ansamblul societatii."

Cea care a fost tot timpul acuzata ca este creatoare de imagini false si generatoare de stereotipuri este presa. Stereotipurile, mai ales cele negative legate de grupul etnic al rromilor, reprezinta rezultatul unui proces social de lunga durata ce in mod sigur nu a fost pornit de presa.

Jurnalistii, cu toate ca nu sunt creatorii stereotipurilor negative cu privire la rromi, prin felul in care prezinta elementele legate de etnia rromilor, pot contribui la reproducerea si perpetuarea acestor stereotipuri si implicit la profunzimea si extinderea prejudecatilor, a tuturor atitudinilor negative carora trebuie sa le faca fata reprezentantii acestei etnii.

In ceea ce priveste romii, exista atitudini negative si comportamente discriminatorii de factura rasista. In societatea romaneasca existenta rasismului la adresa rromilor a fost puternic negata pana in prezent dar este tot mai deschis recunoscuta public. "Educatia antidiscriminare se bazeaza pe educatia fara prejudecati. Prejudecata inseamna ca cineva isi face o parere gresita, ori o idee gresita asupra unui lucru pe care nu-l cunoaste ori il cunoste superficial. Se maifesta atunci cand nu judecam omul in functie de insusirile si faptele lui, ci in functie de pareri, mai mult sau mai putin raspandite, despre grupul din care face parte, fie ca stim prea putine lucruri, fie ca le -am aflat de la altii si ni le-am insusit. Fata de semenii nostrii pot exista diferite forme de prejudecati :

-juventofobia (ostilitate fata de tineri )

-gerontofobia (ostilitate fata de batrani)

-sexismul (ideea ca persoanele de un anumit sex ar fi superioare celor de sex opus)

-xenofobia (teama de staini sau de alte popoare)"

Manifestarile rasismului apar in societate sub trei forme. Rasismul clasic se refera la manifestarea explicita a unei atitudini negative si a unor comportamente discriminatorii fata de rromi in general. ,,Rasistii expliciti mentin despre propria persoana o imagine pozitiva si justifica atitudinile si comportamentele lor prin atribuirea unor caracteristici ce pun rromii in situatie de inferioritate fata de celelalte grupuri din societate. Aceste caracteristici s-ar regasi la toti rromii, cu eventuale variatii de intensitate, ar fi inseparabil asociate cu identitatea de romi si ar fi fixe, imposibil de modificat."[13]

Rasistii cred in raspandirea pe cale genetica a unor inclinari comportamentale ,fiind neincrezatori in privinta eficientei masurilor de ordin educativ, socioeconomic, avand in vedere ameliorarea situatiei rromilor. Motto-ul celor din aceasta categorie ar putea fi ,,asa sunt ei, n-ai ce le face, nu vor fi niciodata ca noi". Cu ajutorul specialistilor s-a constituit un univers de cunoastere si cercetare considerabil, care insa ar trebui sustinut prin finantarea unor cercetari periodice, institutionalizate, de genul unui barometru al problemelor popultiei de rromi, care sa furnizeze periodic (la 2 sau 4 ani) date reprezentative, stiintifice, credibile, privind evolutia problemelor rromilor, pentru a evalua astfel efectele strategiilor si programelor destinate etniei

Marea majoritate a rasistilor din aceasta categorie isi exprima public, cu mare usurinta punctele lor de vedere, un exemplu clasic se refera la ideile exprimate de un numar foarte mare de persoane in cadrul Eurobarometrului rural.

Mai apoi, putem discuta despre rasismul camuflat care descrie o situatie in care apare o contradictie intre nivelul discursului si cel al comportamentelor. Discursul acestor persoane presupune, ca abordeaza pe toata lumea la fel, ca diferentele de comportament sunt datorate aplicarii unor principii obiective, independente de persoana lor si fara legatura cu provenienta etnica."[15]

Aceste criterii sunt tot in defavoarea rromilor, motto-ul acestei categorii aste: ,,Eu nu fac diferete intre rromi si nerromi, pentru mine toti sunt la fel, dar toti trebuie sa respecte legea/regulamentele/regulile sociale/etc".

In cele din urma, mentionam a treia forma a rasismului, si anume rasismul aversiv care reprezinta o forma de manifestare mai subtila, mai greu de identificat, atat in propriul comportament, cat si la ceilalti, fiind, mult mai greu de combatut. Se refera la persoane care se cred tolerante, care pot exprima opinii de refuzare si condamnare a rasismului."

Cu toate acestea, aceste persoane savarsesc involuntar acte de discriminare, nu numai prin defavorizarea rromilor cat si prin favorizarea ne-romilor, sau prin atitudini fata de rromii, care ii plaseaza intr-o pozitie inferioara. Motto-ul care se potriveste cel mai bine acestei manifestari este ,,si ei (rromii) sunt oameni" .

Consecintele psihologice ale disriminarii rromilor sunt de natura sociala, legate de mentinerea unor raporturi de egalitate intre grupuri, economice dar si psihologice.

Interiorizarea imaginii negative a rromilor promovata pe cai informale, explicit sau implicit, la nivelul societatii si adoptarea unor comportamente anti-sociale, negative, in acord cu prezicerile acestor stereotipuri este o consecinta psihologica foarte distructiva.

Aceasta consecinta genereaza astfel un cerc vicios extrem de greu de depasit afectand in profunzime, din punct de vedere psihologic indivizii marcati de acest proces. ,,Conform teoriei psihologice a identitatii sociale, orice individ are tendinta de a cauta o identitate sociala pozitiva.

Daca grupul sau apartenenta nu ofera o identitate sociala satisfacatoare, sunt adoptate mai multe tipuri de strategii identitare, fie colective, fie individuale" .

O strategie individuala foarte des utilizata in cazul romilor este aceea de abandonare a grupului, de refuzuare a identitatii rome si de invatare in restul populatiei.

Strategiile colective cuprind:

- creativitatea sociala, aceasta se refera la modul de cunoastere a unor criterii de comparatie cu celelalte grupuri punand romii in diferite situatii avantajoase, descurcandu-se oriunde s-ar afla datorita simtului lor practic foarte dezvoltat.

- redefinirea caracteristicilor, presupune punerea in valoare a unor caracteristici stereotipe dintr-un anumit mod care sa le ofere o valoare pozitiva, romii sunt persoane care isi traiesc viata fara grija zilei de miine, isi traiesc viata cu adevarat sunt mai ferictti chiar daca nu au conditii materiale, sunt mai liberi, decat alte persoane.

- competitia sociala, se refera la modificarea raportului intergrupuri la nivelul societatii prin formularea si sustinerea unor revendicari publice in acest sens."

Competitia sociala este extrem de semnificativa in cazul romilor. In contextul unei diversitati culturale si sociale, luam parte de mai multa vreme la un proces ce are in vedere prinderea la nivel national, european si international a unei identitati culturale comune a rromilor. Putem vorbi astazi de existenta unei miscari a rromilor cu mai multe generatii, si cu un mesaj din ce in ce mai clar articulat, atat catre romi, cat si catre restul societatii.

,,Un aspect esential al acestiu mesaj, ce tinde sa devina parte a identitatii promovate de miscarea rromilor este tocmai combaterea discriminarii. Initiatorii miscarii rromilor de la inceputul anilor 1990, organizatiile neguvernamentale create de acestia si noile organizatii ale rromilor constituite mai recent au fost la originea afirmarii publice a existentei discriminarii si rasismului la adresa rromilor in Romania. Mesajul lor nu ar fi putut insa gasi un ecou real in discursul public si in reactia institutiilor statului daca nu ar fi existat o constanta si sustinut presiune din partea organizatiilor si institutiilor internationale si a unor organizatii neguvernamentale internationale active in domeniul protectiei drepturilor omului si minoritatilor" .

Acesta a scos in evidenta in mare masura unul dintre dezavantajele esentiale ale rromilor fata de alte minoritati nationale, acela ca nu au un stat protector.

Reactia autoritatilor in fata mentionarii discriminarii si rasismului in publicatii si rapoarte, respectiv prin memorii administrative sau chiar actiuni in justitie a fost pentru multa vreme una de negare.

Rapoartele in cauza prezinta o perspectiva deformata a realitatii, respectiv ca revendicarile formulate sunt exagerate, nerealiste si imposibil de acceptat.

,,Desi inca mai persista reactii de respingere a unor rapoarte ce scot in evidenta persistenta situatiilor negative in aceasta privinta, se accepta astazi oficial ca exista discriminare de tip rasial la adresa romilor si, mai mult, se transmite explicit un mesaj ce afirma ca pozitia autoritatilor publice ale statului roman este aceea de combatere a discriminarii" .

Conform Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, fiecare persoana in parte, indiferent din ce populatie face parte si de caracteristicile specifice acesteia (rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, de origine nationala sau sociala, avere, nastere sau orice alte imprejurari) are dreptul la libertatea de exprimare si participare la toate activitatile sociale, fara a se face vreo deosebire dupa statutul politic, juridic sau international din care aceasta face parte.

Prin adoptarea unei legislatii antidiscriminare si prin aparitia si activitatea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, organism guvernamental independent ce aplica sanctiuni pentru acte de discriminare inclusiv unor institutii publice sau unor alesi sau functionari ai acestora se ilustreaza cel mai bine acest lucru. Multe dintre sanctiunile aplicate au la origine discriminari la adresa rromilor."[23]

Discriminarea poate fi de trei tipuri: discriminarea directa, care se refera la "situatia in care o persoana este tratata mai putin favorabil decat alta, daca ar putea tratata intr-o maniera similara." Un exemplu pentru acest tip de discriminare ar fi anunturile de angajare in care se specifica sintagma "exclus rromi". Al doilea tip este discriminarea indirecta presupune "o prevedere, un criteriu sau o practica aparent neutra, care dezavantajeaza anumite persoane fata de alte persoane."[25]

Exemplul cel mai elocvent al acestei forme de discriminare este introducerea uniformelor scumpe in unele scoli generale, care are drept urmare dirijarea copiilor proveniti dintr-un mediu sarac spre alte scoli.

Ultima forma a discriminarii este discriminarea structurala se refera la "reprezentarea slaba a unor categorii de persoane in diferite domenii. Conform anumitor date statistice procentul in care minoritatile poseda functii in domeniul judiciar este unul foarte scazut."

O alta forma de manifestare a discriminarii se realizeaza prin atingerea demnitatii personale, care se defineste printr-un comportament manifestat in public, cu caracter de propaganda nationalist-sovina, care instiga la ura rasiala sau nationala, sau acel tip de comportament ce are ca scop atingerea demnitatii sau inducerea unei stari de intimidare, ostile, umilitoare, degradante, sau ofensatoare indreptat asupra unei comunitati, a unui grup sau a unei persoane.

Un asemenea tip de discriminare il reprezinta exprimarea in public a unei dorinte de indepartare a populatiei rrome dintr-o anumita zona a unui oras, deoarece creeaza pentru comunitatea respectiva o stare de intimidare mai ales in cazul in care dorinta respectiva este argumentata prin faptul ca rromii sunt un focar de infectie.

"Problema discriminarii rromilor a fost luata in considerare si de Parlamentul European fiind o problema deosebit de importanta.mentinerea populatiei rome in saracie.

Lipsa actelor de identitate sau a titlurilor de proprietate penrtu casele sau pamantul lor genereaza o mare parte din cuantumul de excluziune sociala.

Persoanele care nu au carte de identitate, nu au acces la ajutoarele sociale si sunt exclusi de la sistemul de educatie, de la serviciile medicale sau de asistenta sociala. "

In afara de discriminare si de lipsa resurselor, sunt si alti factori care contribuie la situatia cu care se confrunta etnia rroma.

"Problemele actuale in stabilirea unor standarde privind minoritatile nationale si etnice pot fi intelese in mod corespunzator in cazul in care sunt vizualizate in contextul lor istoric, pentru asta fiind necesara o scurta privire inapoi la momentele cheie in dezvoltarea unui sistem de protectie a drepturilor minoriatilor."

Cifrele referitoare la numarul de rromi care locuiesc pe teritoriul Uniunii Europene sunt unele foarte ridicate estimandu-se ca ar ajunge pana la zece milioane din totalul de circa cincisprezece milioane care se intind pe intreg teritoriul Europei. Potrivit anumitor statistici forte multi rromi au devenit cetateni ai Uniunii Europene in urma extinderilor din 2004 si 2007.

Deputatii europeni au considerat ca etnia rroma inca este o victima a discriminarii, si ca urmare a acestui fapt au structurat un raport care avea ca scop avertizarea asupra riscurilor unui curent ce se dezvolta impotriva rromilor. Acest raport viza sporirea eforturilor in ceea ce priveste accesul rromilor la educatie, sanatate, locuri de munca si locuinte.

Ura si ostilitatea referitoare la rromi reprezinta un fenomen care are si in momentul de fata o vasta raspandire in Europa, fiind sustinut si folosit de extremisti si poate culmina cu atacuri rasiste, discursuri de provocare la ura, evacuari ilegale, acte de hartuire de catre politie si agresiuni fizice.

Populatia de etnie rroma a fost supusa la evacuari fortate sau chiar impiedicata sa paraseasca zonele respective, traind in condittii de viata mizere . Accesul comunitatilor si gospodariilor de rromi la utilitatile precum surse de apa, gaz natural si electricitate difera semnificativ intre zonele de locuinta.

,,Comunitatile de romi din zonele rurale sunt caracterizate de un acces dificil la infrastructura, o incidenta ridicata a venitului fluctuant, un nivel mai scazut al venitului si un nivel scazut de educatie. Comunitatile de rromi din zonele urbane sunt afectate de o densitate mare de locuitori pe metrul patrat si un procentaj ridicat de persoane fara acte de identitate."

Chiar daca zona urbana prezinta o situatie mai buna cu privire la venit si accesul la infrastructura, lipsa actelor de identitate este mult mai mare in zona urbana decat in cae rurala.  

Numarul de rromi fara certificate de nastere sau carte de identitate este foarte ridicat la orase, probabil datorita faptului ca in comunitatile rurale mici romii au mai usor acces la institutiile publice.

Cu privire la sursele de venit, comunitatile situate in zonele de periferie se bazeaza foarte mult pe transferurile sociale precum venitul minim garantat si mai putin pe salarii si pensii.

Diferentele intre numarul de gospodarii care primesc venitul minim garantat este mai mare in zona de periferie a oraselor, ceea ce indica o concentrare a saraciei in aceste tipuri de comunitati, in schimb locuitorii din zona centrala beneficiaza de un venit stabil oarecare precum salariul si pensiile fiind mai putin expusi la riscul de saracie severa.

,,In functie de originea etnica, singurul grup pentru care rata de saracie difera de medie sunt romii. Rata saraciei in randul rromilor este de 3,5 ori mai ridicata decat media, iar consumul a fost cu 40% mai mic decat consumul mediu pe un adult in 1997."

Deputatii condamna aceste conditii de viata la care sunt supusi rromii si tot ei sunt cei care indeamna Comisia sa initieze programe de ajutorare a rromilor.

De asemenea statelor membre le este sugerat sa se implice in sprijinirea unor programe nationale bine structurate care sa vizeze imbunatatirea sanatatii in randul etniei rrome si totodata sa se concentreze asupra remedierii situatiei privitoare la excluderea sistematica a unor comunitati de romi din sistemul de ingrijire medicala.

Referitor la nivelul de educatie cumulata, acesta este mai ridicat in comunitatile situate in zona centrala decat in zona de periferie.

Totodata este nevoie sa se acorde o atentie mai mare abuzurilor extreme in ceea ce priveste drepturile omului dar si in ceea ce priveste sterilizarea fortata a femeilor care apartin etniei rrome.

Deputatii sunt dezamagiti de faptul ca statele membre accepta in continuare discriminarea rasiala practicata in sistemul educational. O alta problema pe care Comisia este sfatuita sa o abordeze mai profound este cea a consolidarii legislatiei in vederea comabaterii discriminarii in sistemul educational. Deputatii isi doresc, totodata, pornirea unor actiuni specifice in domeniile invatamantului secundar si cel superior .

Somajul in randul rromilor atinge cote deosebit de ridicate. Din aceasta cauza, deputatii europeni sugereaza Comisiei sa sprijine integrarea rromilor pe piata muncii, prin masuri de finantare a formarii acestora. Comisia ar trebui totodata sa ia in calcul posibilitatea folosirii unui plan de microcredit.

Exista multe articole cu privire la independenta drepturilor si libertatilor de rasa, religie, limba, origine etnica, Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice devenind o referinta a dreptului international al dreptului minoritatilor nationale .

Acesta are urmatorul continut: ,,In statele in care exista minoritati etnice, religioase sau lingvistice, persoanele apartinand acestor minoritati nu pot fi lipsite de dreptul de a avea, in comun cu ceilalti membrii ai grupului lor, propria lor viata culturala, de a profesa si practica propria lor religie sau de a folosi propria lor limba."[31]

Chiar si proiectul de Tratat de reforma a Uniunii Europene, adoptat la Lisabona, la 18 octombrie 2007, stabileste in articolul 2, ca " Uniunea se intemeiaza pe valorile respectarii demnitatii umane, a libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept, precum si pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care apartin minoritatilor."[32]

Dreptul la autodeterminare este un drept colectiv, iar cele care beneficiaza de acesta sunt popoarele sau natiunile. Minoritatile nationale nu corespund definitiei de popor sau natiune si prin urmare, conform dreptului international, nu pot exercita un asemenea drept.

Prezenta rromilor in Italia care, in conditii precare de viata, genereaza conflicte si savarsesc infractiuni carora li se raspunde cu atitudini intolerante, de respingere ce, in mod nedrept se extind asupra intregii etnii, asupra poporului roman, releva diversitatea multietnica existenta.