Teste clinice de inteligenta

Teste clinice de inteligenta

Acestea sunt baterii de teste ce masoara aspecte clinice de inteligenta sau forme ale sale la diferite categorii de copii handicapati si au inca o considerabila raspandire in lume.

Scala de maturitate mintala Columbia (COL), care a fost elaborata de B. B. Burgmeister, L. Hollander si I. Serge (1954) fiind, de fapt, o baterie pentru evaluarea nivelului intelectual al copiilor infirmi din punct de vedere al achizitiei mentale.

Cu aceasta baterie de teste se solicita activitatea motorie foarte redusa. Ea cuprinde 100 de imagini de figuri geometrice, persoane, animale, plante etc., ce pot fi percepute cu usurinta.

Asfel, sarcina copiilor este de a arata care dintre acestea se potrivesc cu celelalte si care se potrivesc intre ele.

In prima etapa se testeaza capacitatea de identificare, apoi se creeaza corelatii de trecere la faza de organizare, clasificare si categorisire a materialului perceput. Apoi sunt planse in care se pun intrebari copilului care poate vorbi si raspunde permitand astfel calcularea unui Q.I.

In Franta aceasta baterie s-a aplicat pe 800 de copii normali, gradarea fiind buna cuprinzand 5 clase normalizate de Q.I. standard si a fost validata in comparatie cu Binet-Simon si Terman-Merrill, WISC.

Din aceste motive Scala de normalitate mentala Columbia poate inlocui alte baterii in cazul copiilor greu de abordat, cu dificultati de interrelationare etc.

Asa dar, aceasta scala elaborata de B. B. Burgmeister L. Hollander si I. Sorge (1954) este o baterie pentru evaluarea nivelului intelectual al copiilor infirmi motor-cerebral. Solicita o activitate motorie restransa. Cuprinde 100 imagini de figuri geometrice, persoane, animale, plante, obiecte ale vietii de fiecare zi. Copiii trebuie sa arate care dintre acestea nu se potrivesc cu celelalte si care se potrivesc intre ele. E o baterie de gandire conceptuala. Cuprinde 5 clase normalizate in Q. I. standard.

Serial Test" (H. Head) si testul afaziei (R. Ducasne de Ribencour) se aplica subiectilor afazici, in vederea reeducarii vorbirii  probe foarte necesare si dificil de utilizat.

Aceste testele cuprind subiecte referitoare la expresiile orale, inteligenta orala, lecturi. Fiecare subtest cuprinde si el un numar de itemi. De exemplu, in cadrul subtestului de expresii orale se solicita ,,cuvinte spontane , repetitii, denumiri de imagini, repetitii de texte, constructii de fraze si proverbe  unele foarte greu de decodificat de copii (apud Ursula Schiopu, 2002).

In timpul examenului psihic se tine cont de intonatie, pierderea de elemente lingvistice, defecte, evocarea de cuvinte, reductiile, stereotipiile si agramatismele, tulburarile de articulatie si chiar dezintegrare fonetica etc.

Se stie ca afazia este o tulburare complexa si de aceea sunt necesare probe complementare ca: testele de perceptie, ,,vedere retroactiva , memorie, testul ,,mana-ochi , ureche etc.

ˇ   Scala de performanta Borelli-Oléron (1964) foloseste ca material de lucru: cuburi, cartoane pentru constructia de cuburi, manechine, demonstratie de triunghiuri si doua figuri realizate de Pinter-Patersson, margelele sugerate si introduse de Healy-Fernand.

Subiectul face o parcurgere individuala de 30 minute. Testul se aplica copiilor cu handicap de limbaj intre 5 si 9 ani. Scopul este de a investiga subiectii la care nu se face apel prin vorbire, inclusiv copii cu surdo-mutitate (apud Ursula Schiopu, 2002).

Bateria cuprinde 7 probe. Unele sunt luate din bateriile clasice (margelele, cuburile lui Kohs, traforajul), iar altele sunt cele care s-au dovedit experimental interesante (constructie de cuburi, copieri de desene).

Etalonarea se da in note scurte sau note standard. Pentru elevii surdo-muti s-a facut o etalonare pe 272 elevi surdo-muti. Aceasta baterie are ca scop trierea copiilor surdo-muti sau cu defecte de vorbire (fara deficiente de auz) in institutii si clase corespunzatoare nevoilor lor.

Testul pentru profilul moral al elevului pune in lumina optica fata de sistemul de organizare a vietii scolare, opinia fata de profesori, sistemele lor de predare, de evaluare si conduita curenta, de evaluare a caracteristicilor colegialitatii, de competentele avute, de conduitele acceptate si neacceptate.

Testul al doilea are si el 10 itemi. Pentru munca scolara se vor prezenta acele valori specifice social pentru fiecare din rubricile (itemii) testului. Ca valori implicate in munca scolara de invatare amintim sarguinta, atentia. Printre valorile sociale putem aminti dobandirea de competente, de cunostinte si activitate de grup.

Analizand ambele teste constatam ca au obiective diferite, dar se aseamana foarte mult in ceea ce priveste succesiunea itemilor.

Acestea sunt teste de ,,inteligenta morala, ele fiind relativ numeroase.

Dorim sa semnalam faptul ca problemele inteligentei si ale creativitatii sunt prezente la ordinea zilei. In deceniile 7 si 8 ale secolului XX aceste probleme au fost motivul infiintarii in Venezuela, pentru prima data in lume, a unui Minister al Inteligentei. Obiectivele acestui minister vizau dezvoltarea inteligentei si a creativitatii (apud Ursula Schiopu, 2002, p. 189).

S-a urmarit ,,modificarea predarii in scoli si a perfectionarii muncii didactice, pentru o cat mai eficienta stimulare a inteligentei si creativitatii.Programele au inclus si testarea metodei Feuerstern, de dezvoltare a metodei de formare de deprinderi intelectuale. Aceasta metoda fusese deja experimentata in Canada si in S.U.A. (Ursula Schiopu, 2002, pagini selective).

Acest program a cuprins 3210 copii intre 11 si 14 ani in care au fost inclusi si prescolarii, in scopul dezvoltarii vocabularului ,,vizual" ca mod suplimentar de percepere.

In acelasi sens trebuie subliniat ca de mai bine de doua decenii, in Europa exista o institutie de identificare a persoanelor ce au Q.I. peste 140, fapt ce arata interesul deosebit pentru stimularea continua a creativitatii, a gandirii critice, dar si a protectiei inteligentei umane (Ursula Schiopu, 2002).