Teoria controlului social

Teoria controlului social

Teoria controlului social se centreaza pe tehnicile si strategiile care regleaza comportamentul uman si conduc dupa caz, catre conformitate , sau catre obedienta fata de regulile societatii - influentele familiei, si ale scolii, convingerile religioase, valorile morale, prietenii si chiar convingerile despre guvernare. Cu cat o persoana este mai implicata si mai preocupata de valori si activitati conventionale si cu cat este mai puternic atasamentul sau fata de familie, persoana iubita si prieteni, cu atat este mai mica probabilitatea ca el sau ea, sa incalce regulile societatii si astfel sa-si compromita/distruga relatiile si aspiratiile (Adler,F., Mueller,G., Laufer,W., 1995, p.160).

Astfel un numar de teoreticienii au adopat perspectiva conform careia controlul social consta in reprezentarea sa ca un mecanism prin care societatea reglementeaza comportamentul membrilor sai, definind ceea ce este considerat comportament deviant, ce este considerat corect sau ce este gresit sau, ce reprezinta o violare a legii. Acestia au examinat problematica complexa a controlului social, unii din perspectiva macrosociologica, altii dintr-o perspectiva microsociologica.

Studiile macrosociologice, exploreaza: sistemele formale care asigura controlul la nivelul grupurilor:sistemul legal, legile,modurile specifice de aplicare a legii; grupurile de putere in societate, samd. Aceste tipuri de control social pot fi atat pozitive-ele impiedicand comportamentele de incalcare a legii printr-un tip de ghidaj social, cat si negative,in sensul in care uneori, ele pot sa promoveze practici restrictive, opresive , sau chiar corupte,ale celor care detin puterea.

Perspectiva microsociologica, la fel ca cea macrosociologica explica de ce oamenii se conformeaza si considera sursa controlului a fi una externa (exterioara persoanei; totodata aceasta abordare se centreaza asupra sistemelor informale. Purtatorul de cuvant cel mai important al perspectivei microsociologice a fost Travis Hirschi, odata cu publicarea lucrarii sale "Causes of Delinquency"(1969).

Sub numele de teoria controlului social au fost prinse insa, de-a lungul timpului, o gama larga de elaborari teoretice dintre care, cele mai importante sunt: teoria infranarii (W. Reckless), sau teoria elaborata de T.Hirschi.

Aceste teorii au la baza ideea ca indivizii umani au o tendinta naturala catre devianta si de aceea, conformarea la normele sociale este posibila doar in conditiile in care, acestia sunt supravegheati sau "controlati".

Una dintre cele mai importante constructii teoretice referitoare la geneza deviantei continuta in cadrul teoriilor controlului social, este teoria infranarii (teoria controlului personal) elaborata de Walter Reckless si care a fost considerata o explicatie de natura psiho-sociala ca si teoria asocierilor diferentiale, a lui E. Sutherland.

Ideea de baza a acestei teorii este aceea ca imaginea pozitiva de sine a unui individ ii ofera acestuia capacitatea de a rezista presiunii si influentelor care conduc la devianta indiferent de clasa sociala din care face parte el sau ea, sau indiferent de conditiile de mediu. Din perspectiva acestei teorii, comportamentul uman este rezultatul confruntarilor dintre presiuni, impulsuri, influente pe de o parte, si mecanismele psihologice de control si represiune. Cel mai important factor de control al comportamentelor este constiinta de sine. Semnificatia acestui concept este aceea de imagine pe care o persoana o are despre sine, despre valoarea personala si valoarea sa in ochii celorlalti membri ai societatii. Asadar, din punctul de vedere al teoriei infranarii, pentru evitarea comportamentelor deviante este necesar ca impulsurile si tendintele naturale ale individului spre devianta, sa fie infranate, supravegheate sau controlate.

Travis Hirschi cautand factorul cel mai important care explica conformarea, a extins explicatia infranarii tendintelor deviante de la nivelul caracteristicilor de personalitate la nivelul societatii. Teoria elaborata de el devenit cea mai cunoscuta teorie a controlului social.

El nu a fost insa, cel dintai care a examinat problematica la nivel individual a controlului social Inaintea sa,J.Toby(1957) a introdus notiunea de angajament(commitment) ca pe puternica forta determinanta in controlul social al comportamentului.

Potrivit lui T.Hirschi, devianta rezulta din slabirea, sau ruperea legaturilor individului cu societatea. Conceptul cheie al teoriei controlului social este cel de legatura sociala (social bond). El se refera la conexiunea dintre individ si societate, care se realizeaza prin intermediul institutiilor sociale. Conform lui T.Hirschi, aceasta conexiune este compusa din patru elemente: atasamentul, angajamentul,implicarea si credinta.

Atasamentul semnifica legatura sociala de natura afectiva pe care cineva o traieste fata de o alta persoana sau grup;el cunoaste trei forme

1. atasamentul fata de parinti,

2. fata de profesori si

3. atasamentul fata de egali (pers).

Conform lui Hirschi, copiii care si-au format un atasament puternic fata de parinti este mai putin probabil sa se angajeze in conduite ilegale care ar periclita relatia la care tin atat de mult. Astfel, legatura afectiva dintre parinte si copil reprezinta cel dintai factor care descurajeaza asemenea comportamente delincvente. Forta acestei legaturi este data de profunzimea si de calitatea interactiunii parinte-copil. Conteaza in acest sens, volumul de timp petrecut cu copilul de catre parinte/parinti, intimitatea comunicarii dintre parinte si copil si nu in ultimul rand, identificarea afectiva dintre cei doi.

2. In ceea ce priveste atasamentul fata de scoala, Hirschi a legat inabilitatea de a avea o buna functionare in scoala de delincvensa, prin intermediul urmatoarelor aspecte: incompetenta scolara conduce spre performante scolare slabe, acestea fac sa nu-i placa scoala unui asemenea copil, iar faptul ca nu-i face palacere sa merga la scoala il conduce pe copil-el sau ea- catre respingerea profesorilor ca autoritati. Rezultatul este delincventa. Prin urmare, atasamentul fata de scoala depinde de aprecierea pe care copilul o are fata de institutie, de perceptia sa in legatura cu felul in care este apreciat(a) de catre profesori si de catre colegi, dar si de nivelul rezultatelor sale la clasa.

Hirschi credde ca atasamentul fata de parinti si fata de scoala pune in umbra legatura formata cu prietenii/colegii, cu grupul de egali.

Angajamentul reprezinta dimensiunea rationala a legaturii sociale.Din aceasta perspectiva, adoptarea unui comportament sau al altuia, este rezultatul unei calcul rational, o analiza costuri-beneficii in care sunt cantarite pe de o parte, investitiile in comportamentele conventionale (timp, bani, status), iar pe de alta parte, pierderile ce ar putea fi suferite prin adoptarea unui comportament deviant. Conceptul de angajament arata faptul ca societatea este astfel organizata incat, incalcarea normelor sociale poate avea consecinte asupra intereselor celor care fac o asemenea alegere.

Cei mai multi oameni, datorita vietii in societate castiga bunuri, apreciere si prestigiu,reputatie si nu doresc sa piarda toate aceste lucruri ca urmare a unui comportament deviant sau, chiar infractional. Aceste realizari permise de catre societate, reprezinta o modalitate prin care societatea se asigura ca membrii sai vor respecta normele sociale.

Implicarea se refera la participarea indivizilor la activitati conventionale, valorizate social. Ideea principala este ca persoanele angajate in diferite activitati conventionale devin suficient de ocupate pentru a nu mai avea timpul si energia pentru a se angaja in activitati cu caracter deviant. O persoana angajata in activitati conventionale, legitime, este legata de programe de lucru, planuri, termene, etc. astfel incat, oportunitatea de a comite acte deviante apare foarte rar. Potrivit lui Edwin Sutherland, "in general in cazul delincventei juvenile, cea mai plauzibila explicatie a factorului care face diferenta dintre angajarea sau retinerea tinerilor de la comiterea de infractiuni este acela ca cei din urma beneficiaza de numeroase oportunitati de activitati recreationale cu caracter conventional fata de cei dintai carora le lipsesc astfel de oportunitati si facilitati" (Cohen, A., 1956, pg. 37.)

Credinta/Convingerile implica acceptarea si insusirea de catre individ a sistemului de valori sociale promovate de catre societate. Potrivit teoriei controlului social, societatea dispune de un sistem unitar de valori care pot fi violate. Daca o persoana este atasata unei valori neimpartasite de catre societate, atunci nu este nimic de explicat. Intrebarea la care trebuie cautat raspunsul este de ce o persoana incalca o regula pe care o accepta? Raspunsul oferit de Hirschi este acela ca, credintele sunt tratate ca simple cuvinte care nu inseamna mare lucru daca alte forme de control social lipsesc. O alta explicatie este aceea ca indivizii tind sa rationalizeze comportamentele asfel incat, pot incalca o norma o norma morala si, in acelasi timp, pot sa-si pastreze credinta in acea norma morala.

In ciuda faptului ca teoria controlului social a reprezentat decenii la rand un reper in sociologia deviantei si in criminologie, ea are nu doar virututi explicative cerete, ci si puncte slabe: Astfel, pe baza cercetarilor care au incercat sa verifice si/sau sa dezvolte baza empirica a teoriei controlului social, s-a constatat ca nu toate si nu intru-totul tezele teoriei se verifica.

O prima critica ce se aduce teoriei este ca ea explica comportamentul delincvent nu si cel infractional al adultilor. Pe de alta paerte, descrierea traseelor care pot duce la delincventa nu are in atentie si comportamentul postadolescenta.

Semne de intrebare s-au ridicat si in legatura cu legaturile sociale teoretizate de Hirschi mai ales pentru ca ele nu au fost niciodata destul de clar definite. Studiile ulterioare au aratat ca distinctia facuta in teoria controlului social, intre angajare si implicare, in realitate nu se poate evidentia, deoarece, angajarea/ preocuparea in si pentru o anumita activitate, nu se poate realiza fara implicare.

Cu toate acestea, teoretizarile si studiile actuale, mai ales din criminologie, reevalueaza si revalorizeaza constructia teoretica a lui Hirschi in sensul in care sunt luate in considerare nu doar efectele controlului social asupra delincventei ci si efectele delincventei asupra fortei si continutului legaturilor sociale cu rol in functionarea si exprimarea controlului social.