Tensunile in cuplul conjugal

TENSUNILE IN CUPLUL CONJUGAL

-CAUZE SI CONSECINTE-

Fiecare cuplu conjugal, de-a lungul existentei sale se confrunta cu probleme. Intr-o cercetare efectuata in Romania (Ilut si Cordos, 1986) pe cuplurile tinere, cuplurile in care ambii parteneri aveau sub 35 de ani si cel putin 5 ani de casatorie impreuna, 98% au declarat ca au avut neintelegeri si aproape 40%, neintelegeri grave. Subiectii intelegeau prin neintelegeri grave:

▪ violente fizice

▪ intreruperea relatiilor sexuale

▪ amenintarea cu despartirea.

Motivele declarate ale acestor neintelegeri grave sunt:

▪ Consumul exagerat de alcool

▪ Gelozia

▪ Infidelitatea

▪ modul de a cheltui venitul.

Orice cuplu se confrunta cu tensiuni, de o mai mica sau o mai mare amploare, insa ambii parteneri trebuie sa dea dovada de intelepciune pentru a evita izbucnirea unui conflict, iar daca acesta s-a produs ar trebui ca acestia sa incerce sa-l aplaneze, si sa depaseasca momentele de criza. C.Rusbult si colaboratorii sai, in anul 1987 au analizat si interpretat un mare volum de date empirice, elaborand un model al reactiei la insatisfactie, valabil pentru relatiile interumane.

Ei au identificat 4 principale modalitati de raspuns la insatisfactia maritala:

▪Voice   

▪Loyalty

▪Neglect

▪Exit

Concluzii:

▪ Iesirea ferma presupune divortul fara a mai exista mari sperante din partea partenerilor de a rezolva conflictele;

▪ Neglijarea presupune intr-un grad inalt dovortul;

▪ Loialitatea ascunde mari riscuri in ceea ce priveste rezolvarea neintelegerilor, deoarece de cele mai multe ori comportamentul unui partener este perceput intr-un mod cu totul diferit de celelalt partener.

▪ Problemele ivite intr-un cuplu conjugal, de orice natura ar fie ele, daca sunt neglijate duc inevitabil la insatisfactii cronice si la disolutia cuplului, chiar daca aceasta nu inseamna neaparat o separare legala. Din anumite ratiuni, precum preocuparea partenerilor pentru copiii lor, o despartire conjugala nu se finalizeaza intotdeauna printr-un divort, iar in aceste situatii sotii continua sa locuiasca impreuna desi in mod practic ei nu mai formeaza un cuplu in adevaratul sens al cuvantului.

Fenomenul destramarii cuplurilor a fost asimilat unei epidemii, mai ales dupa al II- lea Razboi Mondial. In Romania rata divortialitatii a crescut dupa 1948 cunoscand mari oscilatii, totusi s-a pastrat o rata semnificativ mai redusa in mediul rural (in jur de 0.80 la 1000 de locuitori), decat in cel urban (peste 2.5 la 1000 de locuitori) (Muresan, 1999).

Divortul -mijloc de desfacere a casatoriei

Motivele de divort . Inlaturarea termenelor de conciliere si de gandire

Reglementarea motivelor de gandire

Redactarea noua mentine sistemul de a nu se enumera motivele de divort si a se putea desface casatoria atunci cand , datorita unor motive temeinice , raporturile dintre soti s-au vatamat grav si numai este posibila continuarea casatoriei.

Temeinicia motivelor de divort se apreciaza de la caz la caz, de catre instanta de judecata. Acordul partilor pentru desfacerea casatoriei si cererea de divort a unui sot pe temeiuri de sanatate sunt considerate de lege motive temeinice.

In redactarea anterioara a art 613 si 613 bis din Codul de procedura civila, erau prevazute trei situatii cu consecinte si din punct de vedere procedural, in ceea ce priveste motivele de divort:

a) Nu se acorda nici un termen de conciliere , nici termen de gandire. Primind cererea de divort, presedintele instantei, fixa direct termenul de judecata, in cazurile in care divortul era cerut pentru ca sotul parat:

suferea de alienatie mintala cronica sau de debilitate mintala cronica;

este declarat disparut prin hotararea judecatoreasca;

s-a parasit sotul, stabilindu-se in strainatate.

b)      Se acorda termen de conciliere in camera de consiliu , dar nu se acorda termenul de gandire.Primind cererea de divort , presedintele instantei da reclamantului sfaturi de impacare, fixa termen de conciliere a sotilor, iara daca nu realize aceasta , fixa direct termenul de judecata, fara acordarea termenului de gandire , in cazurile in care divortul era cerut pentru ca :

sotul parat a fost condamnat pentru tentativa sau complicitate la tentative de omor impotriva sotului reclamant

sotul parat a fost condamnat pentru una sau mai multe infractiuni savarsite cu intentie, sa execute pedeapsa inchisorii de cel putin 3 ani, daca cererea de divort s-a introdus in timpul executarii pedepsei.

c)      Se acorda atat termen de conciliere in camera de consiliu cat si termen de gandire dela 3 la 6 luni.

Exceptand acordul sotilor pentru divort, pentru a se putea pronunta divortul trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:

a) existenta unor motive temeinice

b) acestea sa fi vatamat grav raporturile dintre soti

c) continuarea casatoriei sa nu mai fie posibila.

Acordul sotilor poate fi considerat tot un motiv temeinic. Fiind vorba de motive temeinice, insemana ca divortul se va pronunta numai in cazuri justificate, nu cand este vorba de o neintelegere trecatoare dintre soti ori cand traiul mai departe in comun al sotilor mai este posibil.

In practica judiciara au fost considerate, de exmplu, motve temeinice de divort:

Refuzul nejustificat al unuia dintre soti de a mai locui impreuna cu celalalt sau parasirea nejustificata a domiciliului conjugal, ceea ce insemna separatia in fapt imputabila sotului parat;

Infidelitatea unuia dintre soti sub forma adulterului;

Atitudinea necorespunzatoare a unuia dintre soti, care se exprima in acte de violenta si alte asemenea manifestari, ori care are drept consecinta neintelegeri grave intre soti care fac imposibila continuarea casatoriei;

Existenta unor nepotriviri de ordin fiziologic, care afecteaza raporturile conjugale;

Existenta unei boli grave incurabile de care sufera unul dintre soti si necunoscuta de celalat sot, decat ulterior incheierii casatoriei;

Rele purtari de ordin moral, concretizate in fapte evidente de destramare a vietii de familie;

Interesele copiilor minori

Prin copii minori trebuie sa se inteleaga cei ai sotilor respectivi din casatorie, cei din afara casatoriei si cei adoptati. Se tine seama de interesele copiilor minori, nu si de durata casatoriei, dar nu pentru temeinicia si imposibilitatea casatoriei, ci numai pentru solutionarea cererilor accesorii divortului, referitoare la incredintarea copiilor minori, obligatia de intretinere si folosinta locuintei.

Sisteme sau conceptii privind divortul

Se pot concepe mai multe sisteme privind justificarea divortului:

a) Divortul remediu Potrivit acestei conceptii, pronuntarea divortului nu este conditionata de culpa vreunuia dintre soti, ci de imposibilitatea continuarii casatoriei pentru cel putin unul dintre soti. Divortul este un remediu, o solutie pentru o situatie care nu mai poate dainui.

b) Divortul sanctiune In aceatsa conceptie, divortul se pronunta ca o sanctiune pentru fapta culpabila a unuia dintre soti. Divortul nu se poate pronunta impotriva sotului inocent.

c) Conceptia mixta Aceasta rezulta din combinarea primelor doua conceptii. Prin urmare, divortul se pronunta daca un sot a savarasit o fapta culpabila, datorita careia continuarea casatoriei a devenit cu neputinta .

Temeiul divortului consta in indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:

Existenta unor motive temeinice, apreciate cu grija de catre instanta judecatoreasca;

Aceste motive sa fi vatamat grav raporturile dintre soti incat continuarea casatoriei este vadit imposibila;

Imposibilitatea continuarii casatoriei sa existe cel care cere desfacerea ei.

Actiunea de divort apartine numai sotilor.

Actiunea de divort are un caracter stric personal si de aceea nu poate fi introdusa decat de catre soti.

Creditorii sotului nu pot interveni prin intermediul actiunii oblice si nici nu pot continua procedura inceputa de catre unul dintre soti. Mostenitorii sotului nu pot introduce actiunea de divort si nu pot continua actiunea introdusa de autorul lor, de altfel, o asemenea actiune ar fi lipsita de obiect, deoarece casatoria a incetat prin moartea unuia dintre soti.

Sotul lipsit de capacitatea de exercitiu

Sotul alienat sau debil mintal neinterzis poate introduce actiune de divort in momentele de luciditate.

Sotul alienat sau debil mintal poate introduce actiune de divort in momentele de luciditate, deoarece altfel ar insemna ca o incapacitate de exercitiu sa se transforme intr-o incapacitate de folosinta, dat fiind ca actiunea nu poate fi introdusa de tutore, caci atributiile acestuia nu privesc exercitarea actiunilor cu caracter personal.

Cererea reconventionala

Sotul parat poate face cerere reconventionala cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare in sedinta publica, pentru faptele petrecute inainte de aceast adata. Asadar, sotul parat nu are facultatea de a alege intre actiunea directa si cererea reconventionala, el fiind obligat, daca vrea sa ceara desfacerea casatoriei din vina reclamantului.

Cererea de divort

Cererea de divort e impartita in trei parti:

a) Mentiuni

Pe langa mentiunile pe care trebuie sa le cuprinda orice cerere de chemare in judecata, cererea de divort trebuie sa cuprinda numele copiilor minori nascuti din casatorie sau a a acelora care au aceeasi situatie legala. Daca nu exista copii se va face o mentiune in acest sens.

b) Prezentarea personal a cererii de divort

Cererea de divort, impreuna cu inscrisurile doveditoare, se prezinta personal de catre reclamant presedintelui judecatoriei .

c) Sfaturi de impacare

La primirea cererii de divort, presedintele instantei va da reclamantului sfaturi de impacare.

Hotararea de divort

In cazul in care sunt indeplinite cerintele art 38. din Codul familiei, instanta pronunta desfacerea casatoriei numai daca motivele temeinice, care fac imposibila continuarea casatoriei, au fost provocate de catre sotul parat, nu si atunci cand cazuza dezbinarii este imputabila exclusiv sotului reclamant.

In aceasta din urma situatie, actiunea de divort se respinge. Divortul se poate pronunta numai din vina sotului reclamant, daca paratul a introdus cerere reconventionala ori actiune de divort, si, in urma probelor administrate , cererea principala a fost respinsa, iar cererea reconventionala ori actiunea de divort a parataului a fost admisa.

In ceea ce priveste cauzele divortului putem distinge doua mari clase: cauze generale, de ordin macrosocial si cauze spacifice, de ordin microsocial, intre cele doua categorii existand o stransa legatura.

CAUZE GENERALE

1.SCHIMBAREA MENTALITATII ASUPRA DIVORTULUI

Schimbarea mentalitatii asupra divortului este determinata in mod clar de schimbarea mentalitatii asupra casatoriei. In societatea contemporana oamenii isi aleg partenerii de viata in principiu tinand cont de un singur lucru: dragostea, prin dragoste intelegand sprijin emotional, afectiune, confort psihologic, iar pe cale de consecinta desi pare paradoxal, divorteaza atunci cand aceasta dispare. Vorbim despre o schimbare a mentalitatii in timp, deoarece indivizii au deplina libertate in a-si alege partenerii, fara a tine cont de factorii externi precum: presiunile familiei, problemele economice, etc, lucru ce nu se putea intampla cu secole in urma; iar aceasta libertate conduce si la o dizolvare oficiala a cuplurilor cu probleme in proportii mult mai mari.

Divortul a devenit un fenomen raspandit si acceptat, nu mai este privit ca un esec, ci ca o rezolvare a unei probleme existentiale.

2.EMANCIPAREA FEMEII

Intr-adevar odata cu revolutia feminismului, si statutul femeii avea sa se schimbe radical, in societate si in consecinta si in familie. Femeile puteau fi angajate, puteau obtine venituri proprii si deci o dependenta economica fata de sotii lor.

3.DEMOCRATIZAREA SI LIBERATIZAREA VIETII SOCIALE

In societatea contemporana viziunea oamenilor in ceea ce priveste divortul s-a largit considerabil, in sensul ca este privit ca un lucru permis. De asemenea influenta bisericii, a religiei, a scazut considerabil, normele nu au mai exercitat aceeasi presiune asupra individului.

4.CRESTEREA SPERANTEI DE VIATA

Desi pare nefiresc poate fi considerata o cauza a divortului, indirect normal, deoarece de vreme ce individul spera ca va trai mai mult si in acelasi timp el se implica intr-un mariaj problematic, se va intreba: "De ce sa mai sufar asa mult timp?". Si va decide sa divorteze.

5.VIOLENTA FAMILIALA

Aceasta ne apare atat ca o cauza directa, dar si ca o veritabila intermediara, ea este determinata de factori sociali si psihologici precum: incompatibilitate de status scolar, cultural, personalitate,etc. Totodata cercetarile au aratat ca violenta este de fapt un raspuns la anumite conditii: saracie, lipsa de putere pe plan social si politic, promovarea in mass-media a violentei, ea nu poate fi considerata un rezultat al tolerantei si chiar al incurajarii agresivitatii din viata sociala de ansamblu. In orice caz violenta amplifica tensiunile dintr-o familie si de asemenea aceasta se transmite prin socializare si invatare sociala.    

CAUZE (FACTORI) SI VARIABILE SPECIFICE

■ VARIABILE DE ORDIN PREMARITAL:

SCOLARITATEA

Studiile au aratat ca scolaritatea afecteaza sensibil destramarea unei casnicii. S-a demonstrat ca femeile cu studii superioare divorteaza intr-un procent mai mare decat celelalte. Cercetarile de la noi au aratat ca discrepantele dintre mediile sociale din care provin partenerii de cuplu conduc la instabilitate maritala (Mihaiescu, 1983; Bejan si Buruiana 1989, apud P. ILUT).

VARSTA LA CASATORIE

Esenta ar fi urmatoarea: cu cat varsta la casatorie este mai mica cu atat probabilitatea unui divort este mai mare. Explicatiile sunt urmatoarele: partenerii s-au casatorit timpuriu si au intrerupt studiile, nu si-au putut construi o cariera si drept consecinta capitalul marital adus in casnicie este foarte mic.

RASA SI ETNIA Exista tendinta ca mariajele stabilite intre parteneri de etnii diferite sau mariajele rasiale sa fie mai putin stabile deoarece cu cat distanta culturala dintre parteneri este mai mare cu atat sansele de divort sunt mai ridicate. Prin distanta cultural intelegem in primul rand etnia, rasa dupa care nivelul de scolarizare si capital cultural.

PERSONALITATEA

Aici mentionam:

▪ Tipul indivizilor: introvertiti-extrovertiti

▪ Gradul de irascibilitate

▪ Finetea sufleteasca

▪Deschiderea la nou

Toate aceste "fatete" ale personalitatii isi au originea in mostenirea biologica, dar sunt puternic influentate si de procesul de scolarizare si de nivelul de educatie.

■ VARIABILE DE INVESTITIE:

1.COPIII

Existenta copiilor influenteaza in mod decisiv hotararea partenerilor de a divorta sau nu, copiii contribuind la stabilitatea casatoriei. Insa, totodata, unele studii au aratat ca prezenta copiilor ar scadea calitatea vietii familial, mai ales cand sunt copii problema (Waite, 1985 apud P. Ilut).

2. CAPITALUL DOMESTIC

G. Becker (1991) considera ca, cu cat ai investit mai mult cu atat te desparti mai greu, el aratand de altfel ca acei parteneri care intrevad riscul de despartire nu investesc prea mult in casnicie. De asemenea este stiut ca acele cupluri care nu au divortat au o proprietate comuna mult mai valoroasa decat cuplul care a divortat.

3. INVESTITIILE PSIHOLOGICE

Investitiile psihologice in casatorie presupun: sentimente, grija fata de ceilalti membrii, atasament, toate acestea avand acelasi mecanism ca si investitiile economice pentru ca respecta aceeasi teorie: cu cat investesti, cu cat te implicit emotional mai mult, cu atat divortezi mai greu.

Se pare ca o variabila independent pentru marimea investitiilor psihologice este atitudinea fata de divort. Aceasta poate fi:

▪ Negativa

▪ Pozitiva

Cei cu atitudine negativa vor divorta mai greu si implicit investitiile materiale si psihologice vor fi mai mari. La aceasta atitudine participa factori precum religia sau nivelul de scolarizare. De asemenea se sustine ca exista o tendinta de transmitere intergenerationala de inclinatie spre divort.: divortul parintilor induce o atitudine pozitiva fata de divort copiilor.

■ FACTORII PIETII

1. SITUATIA SOTIEI

Ne referim aici la situatia sotiei privind locul de munca. S-a demonstrat ca divortul are o mai mare incidenta in cadrul cuplurilor in care sotia lucreaza. Cauzele sunt multiple: independenta materiala a sotiei, schimbarea rolurilor traditionale, programul sotiei de lucru poate afecta gradul de satisfactie in cuplu.

2. STATUTUL SOCIO-ECONOMIC AL SOTULUI

Cercetarile au aratat ca schimbarile bruste survenite in statutul socio-economic al sotului afecteaza divortul. Astfel s-a constatat ca acele cupluri in care sotul a fost o lunga perioada de timp somer sau a avut o perioada de timp castiguri mai mici sunt predispuse la divort. Schimbarile pozitive in situatia materiala a sotului pot avea schimbari contrarii: pe de o parte valoarea barbatului creste pe piata maritala, ceea ce incita la divort, iar pe de alta parte este mult mai apreciat de sotie, ceea ce consolideaza casnicia.

Ahanon, in anul 1970, distingea 6 etape in procesul de disolutie al cuplurilor conjugale determinat de divort:

Conceptia divortului prin efectul hotararii judecatoresti:

Conceptia divortului remediu:

De aceasta data avem de a face cu o conceptie larga, divortul fiind privit ca o solutie pentru a pune capat vietii de cuplu imposibil de continuat din motive imputabile sotilor sau nu. Insa fara doar si poate acestea trebuie sa fie intemeiate. In Romania, in prezent, dispozitiile de drept material privind divortul sunt stipulate in Codul Familiei- art. 37-44C.fam, iar cele de drept procesual in Codul de procedura civila- art. 607-619 C.p.c.

Potrivit dispozitiilor in vigoare, exista doua forme de desfacere a casatoriei prin divort, si anume:

▪ Divortul amiabil, prin consimtamant mutual

▪ divortul din motive temeinice, atunci cand raporturile dintre soti sunt grav si iremediabil vatamate, si continuarea casatoriei nu mai este posibila.

Pentru pronuntarea divortului prin consimtamant mutual, trebuie indeplinite doua conditii cumulativ:

▪ sa fi trecut cel putin un an de la incheierea casatoriei pana la data sesizarii instantei

▪ sa nu existe minori din casatorie

In timpul divortului, ei hotarasc daca acela dintre cei care si-au schimbat numele de familie, si-l vor pastra si dupa divort, sau vor reveni la numele avut anterior. Exista insa si motive intemeiate (sotul care sotul care si-a schimbat numele este deja cunoscut cu acest nume intr-un domeniu- numele unui cantaret, numele unui avocat, numele unui notar), numele se poate pastra chiar si in lipsa unui acord intre soti.

Divortul pe baza acordului sotilor

Este de stiut ca potrivit Codului Familiei, divortul poate fi pronuntat chiar si numai pe baza simplului acord de vointa al ambilor soti, doar daca pana la data cererii de divort sa fi trecut cel putin un an de la incheierea casatoriei. Textul mentionat mai sus se interpreteaza in sensul ca daca s-a incheiat acordul intre soti, inainte de trecerea termenului de un an de la data incheierii casatoriei. Sa nu existe copii minori rezultati din acea casatorie , din afara casatoriei introducerii cererii de divort. Prin copii minori se intelege copii din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati.

Divortul din culpa exclusiva a unuia dintre soti

Pentru a se pronunta divortul din culpa exclusiva a unuia dintre soti, trebuie dovedita culpa exclusiva a sotului parat in proces sau a reclamantului-parat in cazul cererii reconventionale. Astfel sunt motive pentru a se pronunta divortul din culpa exclusiva a unui sot: relatiile extraconjugale, violenta conjugala, verbala, , ce pot fi dovedite prin marturii, certificate medico-legale, alte inscrisuri.

Toate cele dovedite trebuie sa arate ca este imposibila continuarea casatoriei si ca nu exista posibilitate de impacare intre soti.

Divortul din cauza starii de sanatate

Codul familiei permite oricaruia dintre soti, sa introduca cererea de divort atunci cand starea de sanatate a unuia dintre soti face imposibila continuarea casatoriei. Prin stare de sanatate, orice boala ale carei consecinte duc la influentarea negativa a casatoriei, aceasta devenind imposibila. Spre exemplu, intra in aceasta categorie alienatia mintala, debilitatea cronica, sa chiar si disparitia unuia dintre soti, disparitie declarata prin hotarare judecatoreasca insa.

Divortul obisnuit

"Una dintre cele mai spinoase probleme privind divortul o constituie prezentarea motivelor de divort. Exemple de motive temeinice: refuzul nejustificat al unuia dintre soti de a locui impreuna cu celalalt; parasirea nejustificata a domiciliului; adulterul; acte de violenta care au drept consecinta imposibilitatea continuarii casatoriei; nepotriviri fiziologice; rele purtari de ordin moral; concretizate in fapte evidente de destramare a familiei.

Consecintele divortului

Dupa cum am mentionat societatea s-a confruntat cu profunde schimbari de-a lungul timpului, si ca atare consecinta si conceptia despre divort s-a schimabt considerabil.In societatea contemporana divortul este privit ca o solutie si prin urmare ne sunt expuse doar consecintele pozitive insa realitatea ni le arata in special pe cele negative.Le vom expune mai jos aratand acele persoane care sunt mai afectate in urma divortului:

PARTENERII

Divortialitatea afecteaza diferentiat barbatul si femeia. Consecintele, mai ales cele pe plan psihologic depind foarte mult de :daca au existat sau nu copii, de investitiile facute in casatorie, atat afective cat si economice, de cine a intentat divortul, de densitatea retelei de rude si prieteni. Daca exista copii in casatorie si acestia raman la mame, atunci costurile psihologice sunt mai mari pentru barbati, daca nu se recasatoresc. Din din punct de vedere material mama cu copilul au o situatie materiala mult inferioara familiilor unite.

Mamele care raman cu copii in intretinere pleaca dintr-o pozitie defavorizata, dezechilibrata, in cursa pentru viitor. Mai intai pentru ca, pentru cutumele traditionaliste existente, un copil reprezinta pentru o femeie divortata, un inconvenient major. Atat pentru tenativele ei de a-si reconstrui "viitorul"(cine mai ia in intretinere astazi copilul altcuiva?), cat si in proiectia despre starea de bine. Copiii dintr-o casatorie anterioara sufera de un handicap potential de efectivitate din partea noului parinte. Care va dori, evetual, mai intai sa iubeasca si sa ocroteasca mama si doar mai apoi, daca vor mai exista resurse, sa accepte si sa-l adopte si sa pe copilul acesteia. Mama copilului nu va evita sa foloseasca comparatii in care noua prezenta alaturi de ea si copilul sau poate sa fie diferita de precedenta. Ceea ce cere un imens potential de adaptare. Si prin efect, va incerca sa educe emotional partenerul atat in ceea ce priveste pe sine si in ce prieveste pe copil. Jocurile acestea vor face interectiunea din familia reconstruita extrem de dificila. Putine sunt femeile care au reusit sa restabileasca un afectiv constructiv prin intemeierea unei noi familii.

COPII

Consecintele divortului asupra copiilor sunt multiple. In societatile traditionaliste exista tendinta de respingere a copilului a caror parinti erau divortati insa desi am depasit aceasta etapa exista o serie de efecte psihologice in legatura cu identificarea de rol, de sex ,formarea unor aptitudini fata de familei si de munca. De exemplu daca copilul este baiat si ramane cu mama singur, ea il va creste supraprotejandu-l, revarsandus-i toata dragostea si afectivitatea asupra lui.Acest fenomen de supraprotectie poate avea efecte negative pe viitor,mai ales cu privire la statutul marital, la distribuirea sarcinilor in gospodarestiin familia pe care o va intemeia.

Investigarea efectelor divortului asupra copilului a nuantat imaginea populara asupra divortului.S-au constatat urmatoarele:

In cazul in care copilul dupa divort continua sa relationeze cu ambii parinti si nu se produce o ruptura la nivelul comunicarii, atunci deferentele in profilul psiho-comportamental sunt neesmnificative in comparatie cu familiile biparentale.

Respectul de sine al copilului este puternic afectat.

Comportamentul social si performantele scolare ale copilului nu sunt puernic afectate in lipsa unui parinte, in special a tatalui, in cazul in care controlam variabila"venituri". Facand o comparatie intre copii biparentali si cei monoparentali vom constanta ca ultimii au performante scolare mai slabe si sunt predispusi la comportamente deviante, dar daca inlaturam problemele finainciare aparute intr-o familie monoparentala, atunci diferentele aproape dispar.

Impactul divortului asupra copilului depinde de gradul de conflictualitate al familiei destramate, sanatatea mintala a parintilor, varsta pe care a avut-o copilul cand a avut loc divortul.

Trauma divortului parintilor este ampla si se poate dezvolta impredictibil . Nici unul din parinti nu isi recunoaste culpa, fapt care repercuteaza asupra inteligibilitatii pentru copil a propriei situatii.

Situatia devinde ceva mai dramatica atunci cand copilul este pus sa aleaa : mama sau tata. Copilul nu este o fiinta rationala , pentru ca nici parintii nu sunt. El va lua,pro forma , partea celui care ii ofera mai mult sau mai concret. Iar in instanta de judecata este obligata, prin lege, sa consemneze partajul afectiv al copilului.

PARINTII CELOR CARE DIVORTEAZA

Motive:

Relatiile bunici-nepoti se perturba

Daca femeia ramane singura cu copilul atunci ea are nevoie de sprijin material din partea parintilor ei

Parintii sufera si din cauza presiunilor psihologice pe care le resimt din partea rudelor si prietenilor.

Viata dupa divort

In cazul unui divort, de obicei unul dintre parinti se muta si traieste altundeva. Unii copii vor petrece o parte din timp cu un parinte si alta parte cu celalalt parinte numai in vizite.

Cateodata copiii al caror parinti au divortat trebuie sa se mute intr-o noua locuinta sau intr-o noua zona, ceea ce poate fi destul de greu. Sunt si cazuri in care majoritatea celorlalte lucruri (in afara de divort, care reprezinta schimbarea cea mai mare)scoala, prietenii , vecinii vor ramane neschimbate

Cand esti la mijloc

Problemele pot aparea atunci cand copilul isi viziteaza un parinte si apoi merge acasa la celalat parinte. De exemplu, un parinte ar putea pune o gramada de intrebari despre ceea ce face celalat parinte. Uneori unul dintre parinti doreste in persoana copilului un mesager intre el si celalat parinte. Copiii, nu se simt bine cand se intampla astfel de lucruri. ei ar dori ca parintii lor sa discute in mod direct , nu prin intermediul lui.

Viitorul

Ce se va intampla in viitor?Pentru copilul unei familii divortate, viitorul poate insemna parinti vitregi.

Divortul mai este, dincolo de negarea trecutului cuplului un fel de declaratie de razboi la adresa propriei memorii. Oamenii uita inceputurile , dragostea si tandretea, proiectele, realizarile. Fara acestea le este mai usor sa se agate de atitudinea de respingere a celuilalt.

Barbatul atunci cand este initiatorul procedurilor de divort, alearga de regula dupa un miraj, o alta femeie care i se pare mai buna, mai potrivita pentru el. Si ignora total ceea ce i-a oferit femeia cu valorile prezentului si adopta de regula o atitudine defensiva .Din aceasta perspectiva femeile par candidate mai probabil la depresie. Femeile agresive gandesc neasemanator celor resmnate. Ele pun capcane, obstacole, emit revendicari in calea barbatilor care pleaca. Ele vor sa distribuie in mod egal efectele tensiunii sau daca se poate sa le transfere in totalitate acestora, evitand in acest fel depresia.

I . Notiunea de divortialitate

Divortul reprezinta o forma de desfacere a unei casatorii incheiate legal printr-o hotarare definitive a organelor judecatoresti. Casatoriile pot inceta si prin decesul unuia dintre soti, prin vaduvie.

Divortialitatea este deci un fenomen demografic , aparut in ciclul de viata familiala care intrerupe legal o casatorie cu implicatii importante asupra fertilitatii legitime si caracterizeaza multimea divorturilor care s-au produs intr-o populatie in decursul unei anumite perioade de timp, de obicei un an calendaristic.

Informatiile necesare analizei divortialitatii se obtin din recensaminte, din statistica starii civile sistematizate si prezentate sub forma Buletinului statistic de divort ,completat de catre specialistii organelor judecatoresti care au pronuntat divortul . O alta sursa de informatii o reprezinta anchetele prin sondaj asupra divorturilor. Analiza divorturilor se poate efectua pe total populatie, pe sexe, pe mediile urban si rural, pe unitati teritoriale , dupa nivelul de educatie, pe nationalitati, pe religii, pe varste si dupa durata casatoriei.

Populatia supusa riscului de divort este numai cea casatorita.

Divortialitatea poate fi analizata din punct de vedere al populatiei caatorite sau din cel al promotiilor de casatorii, urmarindu-se a se masura frecventa divorturilor in randul populatiei casatorite pe varste si frecventa divorturilor in functie de durata casatoriei.

In demografie pentru masurarea intensitatii divorturilor se pot calcula doua categorii de rate, unele in raport cu intrega populatie, iar altele care iau in considerare numai populatia expusa riscului de divort.

Cunoasterea stiintifica a fenomenului de divortialitate are importanta deosebita nu numai din punct de vedere demografic, dar si din cel social si economic. Divorturile influenteaza in mod direct stabilitatea familiei si nivelul fertilitatii conjugale. Se pare ca exista, de asemenea, o corelatie stransa intre precocitatea casatoriilor si cea a divorturilor.

Tabelul 1 . Romania. Ratele de divortialitate in perioada 1930-1995

Sursa : Anuarul Demografic al Romaniei 1996 , C.N.S. , Bucuresti, p.359-360

Potrivit Anuarului Demografic al Romaniei 1996, in anul 1995 s-au inregistrat 34 906 divorturi, iar numarul populatiei a fost de 22 684 269 persoane.

In Romania ultimelor 6 decenii si jumatate rata bruta de divortialitate inregistreaza valori cuprinse 0.45 % in anul 1930 si 2.04 in anul 1962 , mai ridicate in mediul urban ( proportional cu marimea oraselor) si mai reduse in mediul rural, observandu-se o tendinta de crestere aproape continua incepand din anul 1967 si pana in prezent.

Tabelul 2 - Divorturi dupa grupa de varsta a sotilor in anul 1994

Sursa : Anuarul statistic al Romaniei , 1995, Bucuresti , p. 84-87; 126-127.

Ca si alte fenomene demografice, divortialitatea poate fi privita in functie de ratele specifice de divortialitate pe varste si de structura populatiei pe varste.

Tabel 3 -Nr de casatorii in mediul urban si rural in anii 1990-1992

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 1993, p 130.

Tabel 4 - Grupele de varsta a sotiei si a sotului la casatorie

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 1993,p 126

II.       Divortialitatea populatiei

Prin definitie, fenomenul de divortialitate caracterizeaza masa divorturilor intr-o perioada de timp delimitata. De cele mai multe ori, analiza divortialitatii, incadreaza numarul divorturilor in limitele unui an calendaristic.

Intensitatea fenomenului (d) se stabileste ca marime relativa, comparand numarul persoanelor care au divortat , in anul calendaristic respectiv(D) sau masa evenimentelor de divort, cu efectivul mediu annual al populatiei :

d = D / P * 1000

Analiza fenomenului de divortialitate prezinta o mare importanta sociala si demografica, mai ales prin implicatiile ulterioare a evenimentului. O atentie deosebita se acorda in acest sens grupari divorturilor dupa numarul copiilor minori rezultati din casatoria care se desface , precum si studiul divorturilor din punct de vedere al cauzelor de divort . Acest ultim aspect se analizeaza in special prin intermediul anchetelor demografice. De asemenea, se urmareste analiza divortialitatii in functie de durata casatoriei.

OBSERVATIA SOCIOLOGICA

Pentru a ne intregi imaginea a ceea ce inseamna cu adevarat un divort, am exemplificat un caz de divort ce a a vut loc la tribunalul din Brasov.

Partile au cerut: - desfacerea casatoriei din culpa comuna fara motivare

- reclamant doreste pastrarea numelui din casatorie

- reclamant doreste sa-I fie incredintat copilul minor

Motivele invocate de reclamant au fost : lipsa de comunicare si violenta administrate sotiei de catre satul acesta. Martorii nu au fost audiati deoarece s-a prezentat doar mama paratei, iar partea adversara a respins aceasta audiere conform legii in vigoare privind dradul de rudenie a martorilor. De asemenea paratul nu s-a prezentat la proces.

Comentariu : violenta apare ca un motiv des invocat in procesele de divort, in special de sotii. Din punctul nostru de vedere violenta reprezinta un motiv temeinic pt destramarea casatoriei deoarece este un abuz care lasa urme psihice atat mamei cat si copilului.