Somatizare si
constiinta
O alta coordonata a tulburarilor
somatoforme este cea legata de modul in care sunt constientizate
si relatate simptomele somatice. Desigur ca raspunsul la
intrebarea daca simptomele somatice nu au o corelare net fiziologica
atunci cum pot apare, este pe cat de dificil pe atat de complex. O serie de
autori (Pennebaker J, Watson D, Robbins
J, Gibson JJ, Katkin, Whitehead si
Drescher) au cautat sa evidentieze procesele psihologice
care influenteaza constientizarea si raportarea simptomelor
somatice, precum si modul in care imbunatatirea
cunoasterii modului de relatare a simptomelor poate influenta
orientarile viitoare. Cu toate ca pacientii cu tulburari de
somatizare relateaza simptome fara o baza biologica
clara, opinia aproape unanima privind aceste relatari
afirma realitatea lor subiectiva, adica indivizii care
acuza simptome si senzatii traiesc in mod subiectiv o
activitate somatica semnificativ tulburata (Robbins si Kyrmayer,
1986; Lipowsky, 1988). Cercetarile privind semnalele subliminale ale
propriului corp si felul in care un simptom devine relevant si
interpretabil in sensul bolii de catre individ au fost incepute inca
din laboratoarele lui Wilhelm Wundt
si Gustav Fechner. O serie de
cercetari moderne asupra psihologiei perceptuale au pus in discutie
factori ca mediul exterior si tensiunea afectiva (Gibson, 1979), competitia
stimulilor senzoriali pentru castigarea atentiei (Pennebaker, 1982; Duval si Vicklund, 1992), cautarea
selectiva a informatiei (Neisser,
1976). Vom ilustra doar doua dintre acestea; astfel, in ceea ce
priveste rolul atentiei, experimentele demonstreaza ca
indivizii acuza grade mai inalte de oboseala, palpitatii si
chiar intensificare a tusei in situatii plictisitoare si monotone
fata de cele stimulatoare (Filingin
si Fine, 1986; Pennebaker, 1980).
Studii epidemiologice arata faptul ca raportarea unor simptome
somatoforme este mai frecventa la indivizii singuratici, din mediul rural,
care lucreaza in institutii nepretentioase sau nestimulative (Wan, 1976; Moos si Vandort, 1977). Cautarea
selectiva a informatiei este directionata de convingeri sau
constructii mintale care orienteaza modul in care informatia
este cautata si in final gasita. Convingerile legate
de sanatate sunt strans corelate cu modul in care indivizii se
preocupa si i-si interpreteaza senzatiile corporale (Pennebaker, Skelton, Watson, 1988).
Importanta convingerilor despre sanatate si a schemelor de
cautare selectiva este bine ilustrata de "boala studentului
medicinist" (Woods si colab., 1978) si psihozele in
masa (Colligan si colab., 1982).
