- stadialitatea

R E F E R A T

STADIALITATEA

Dezvoltarea psihica reuneste ansamblul schimbarilor sistematice bio psiho sociale aparute de a lungul vietii individuale.

In decursul vietii , omul traverseaza o dezvoltare biologica, reprezentata de schimbarile fizice, morfologice si biochimice ale organismului.

Dezvoltarea psihica se concretizeaza in aparitia, evolutia si transformarea proceselor, functiilor si insusirilor psihice.

Dezvoltarea sociala consta in asimilarea si adaptarea conduitei la normele, cerintele mediului social.

Principalii factori ai dezvoltarii psihice sunt ereditatea, mediul si educatia.

Continutul dezvoltarii psihice, sensul ei, ritmul ei , pot fi deferite de la un individ la altul, datorita factorilor ereditari, de mediu si educatie.

Dezvoltarea este personala.

Avansul calitativ nu exclude mimente de stagnare, de regresie, care de cele mai multe ori sunt depasite prin salturi ascendente.

Dezvoltarea psihica este sistematica si stadiala.

Stadialitatea este prezenta atat in abordarea genetica a vietii psihice - stadii genetice, cat si in urmarirea unitatii diverselor aspecte ale vietii psihice intr-o etapa anume - stadii de varsta.

Stadiul de virsta nu se suprapune cu stadiile genetice ale diferitelor procese psihice.

Stadiul genetic vizeaza reuniunea unui ansamblu de conditii, iar stadiul de varsta exprima caracteristici generate de anumite dominante.

Principalele conditii sunt

• De ordine succesiune intre caracteristicile anterioare si cele ce urmeaza
• De structura specifica
• De pregatire , saturatie si integrare a caracteristicilor psihice, ale stadiului respectiv, ceea ce i confera un specific anume.

MODALITATI DE OPERARE A CRITERIILOR IN DEFINIREA STADIILOR

Procesul maturizarii conditionat de cel de crestere, reprezinta ansamblul modificarilor, chiar al salturilor calitative ce conduc la structurarea deplina a functiilor anatomo fiziologice, a vietii neuropsihice.

De la stadiul global al maturizarii, cercetarile au evoluat spre anumite aspecte : intelectual, afectiv, psihosocial.

Maturizarea intelectuala indicatorii specifici se refera la volumul,organizarea informatiei si modalitatile de operare cu aceasta.

Maturizarea afectiva - urmareste adaptarea trairilor afective la diferite situatii, controlul afectiv - stapanirea emotiilor, echilibrul afectiv in momente dificile.

Maturizarea psihosociala - vizeaza nivelul optim al comunicarii cu ceilalti, al realizarii rolurilor, statutelor al disponibilitatii socio-relationale.

Nivelul maturizarii se apreciaza prin raportarea la stadiu si la indicatorii specifici ai acestuia.

Exista scari de evaluare a maturizarii intelectuale, afective, psihosociale care cuprind indicatori specifici pentru fiecare stadiu.

Nivelul de maturizare delimiteaza stadiile dezvoltarii.

Perioadele de varsta in care tabloul psihocomportamental este relativ asemanator la toti copiii au fost numite stadii ale dezvoltarii. Acestea se succed unele dupa altele.

Pentru precizarea stadiilor, psihologia romanesca propune 3 criterii

1. tipul fundamental de activitate : joc, invatare, munca.

Activitatea dominanta este considerata aceea care are cele mai mari implicatii formative in planul dezvoltarii psihice.

Tipuri de activitate dominanta

sugarul - prin manipularea de obiecte , copilul ajunge la un anumit nivel al dezvoltarii senzorialitatii si motricitatii.

Anteprescolara jocul simbolic si jocul cu reguli.

Varsta de scoala mica - invatarea elementara, tip pe care sunt centrate toate celelalte forme de invatare.

Varsta scolara mijlocie 14 ani invatare organizata, sistematica.

Varsta scolara mare adolescenta 22 ani invatarea complexa.

Varsta postadolescentei- invatarea complexa fuzioneaza cu modalitati de specializare profesionala.

Varsta tineretii are caracteristic fie integrarea initiala profesionala, fie munca.

Varsta adultului - munca si creatia, ambele ajung la apogeu.

Varsta batranetii activitati preferentiale, de autoservire.

2. tipul de relatii - acest criteriu este considerat a fi nivelul comunicarii cu ambianta. Pentru perioadele timpurii ale dezvoltarii psihice, comunicarea nonverbala are un mare rol.

3. originea tensiunii psihice dominante.