Obiectul și problematica sociologiei

Obiectul și problematica sociologiei

Domeniul sociologiei este realitatea sociala in procesualitatea devenirii si stabilitatii ei.

Sociologia studiaza realitatea sociala dincolo de modul cum se exprima ea in aspectele particulare.

Concret, obiectul de studiu al sociologiei il constituie studiul colectivitatilor umane si al relatiilor interumane din cadrul acestora, precum si comportamentul uman in interiorul grupurilor si comunitatilor umane.

Finalitatea sociologiei sta in explicarea si intelegerea structurii si functionarii realitatii sociale. Ea urmareste cunoasterea stiintifica a societatii globale.

Sociologia permite observarea si reflectarea asupra vietii sociale, descoperirea disfunctionalitatilor si crizelor sociale de la nivelul individului si comunitatilor umane de posibilitatea de a gasi solutii la problemele cu care se confrunta societatea

Sociologia este o ramura a stiintelor sociale relativ recenta, a carei recunoastere oficiala si institutionalizare s-a facut la cumpana secolelor XIX  si XX.

In aceasta perioada revolutia industriala a produs prin industrializare, profesionalizare si rationalitate stiintifica si economica schimbari sociale fara precedent, concretizate atat:

in aparitia unor fenomene sociale total necunoscute, precum:

- migratia, instrainarea si depersonalizarea, cat si

in intensificarea si extinderea la nivel de societate a fenomenelor sociale cunoscute, precum: saracia, exploatarea, devianta, prostitutia, divortialitatea, nasterile ilegitime, criminalitatea si sinuciderea.

Schimbarile produse au avut consecinte profunde asupra functionalitatii societatii si a vietii oamenilor, situatie ce a impus nevoia cunoasterii prin:

observatie, descriere, explicatie si predictie atat a fenomenelor respective, cat si a structurilor, institutiilor si grupurilor sociale care le-au determinat.

Astfel a inceput sa se constituie stiinta despre societate, sociologia ca stiinta de sine statatoare strans legata de schimbarile social-economice profunde petrecute in societatea europeana, fiind o incercare de raspuns la problemele ridicate de aceste schimbari.

Auguste Comte a afirmat ca sociologia este stiinta preocupata de cunoasterea realitatii sociale, distinct de biologic si organic. A elaborat o ierarhie a  stiintelor in care iar sociologia - o considera ca fiind cea mai complexa.

Herbert Spencer (1820-1903), un alt fondator al sociologiei. In conceptia sa societatea este analoga organismului biologic. Institutiile sociale (familia, religia, statul etc.) sunt asemanator structurate cu organele corpului uman precum: inima, ficat, creier  etc. Evolutia societatii are loc identic cu evolutia organismului.

Dupa el evolutia sociala este divergenta si nu lineara si in anumite contexte sociale si culturale ea inregistreaza procese de regres si stagnare, un proces de supravietuire a celui mai puternic.

Durkheim (1858-1916) . A fost preocupat de ameliorarea starii sociale, de realizarea ordinii si consensului social, de modul cum rezista (dureaza) societatile in timp, de descoperirea factorilor care asigura functionarea acestora. cel care va formula regulile si principiile metodologice ale sociologiei.

Astfel, societatea este un complex de fapte sociale. Nici unul din aceste fapte sociale nu este intamplator si nu poate fi explicat de sine statator.

Astfel, faptul social se delimiteaza in mod clar de faptul biologic, fiind reprezentare sau actiune si de faptul psihic, fiind exterior individului, impunandu-i-se cu o forta de constrangere

. Faptele sociale se diferentiaza si in fapte normale si fapte patologice, aceasta clasificare avand la baza tot criterii statistice. Faptele normale sunt caracteristice majoritatii indivizilor in timp ce faptele patologice sau apar la un numar relativ restrans de indivizi si au o conditionare spatio-temporala..

Explicatia faptului social trebuie sa fie de ordin cauzal, aceasta cauza fiind tot din mediul social si nu din cel psihologic sau biologic, iar functia pe care o indeplineste trebuie sa fie tot din mediul vietii sociale.

O alta necesitate pe care metoda o impune este cercetarea din punct de vedere statistic a faptelor sociale, precum si stabilirea de corelatii intre diversele tipuri de fapte sociale.

Max Weber (1864-1920), In viziunea lui Weber, sociologia este o stiinta care isi propune sa inteleaga prin interpretare activitatea sociala si prin aceasta sa explice cauzal desfasurarea si efectele activitatii sociale. Sarcina sociologiei este de a reduce formele cooperarii umane la o activitate comprehensibila

Talcott Parsons (1902 - 1979)

Conform lui Parsons, sistemul social se confrunta cu nevoia de integrare sociala a indivizilor si mentinerea echilibrului functional, in acest scop reliefand patru functii: functia de integrare, de adaptare, de atingere a scopului si de pastrare a structurilor sociale si atenuare a tensiunilor. Echilibrul functional poate fi pastrat prin socializarea valorilor si prin controlul social asupra indivizilor

Dimitrie Gusti (1880-1955) a fost creatorul primului sistem de sociologie stiintifica din Romania. In conceptia sa, sociologia este un sistem de cunoastere a realitatii sociale prezente

A elaborat un set de reguli ale observatiei sociologice. Cercetarile sociologice ale lui D. Gusti au avut un scop bine precizat. Ele se inscriu in efortul societatii romanesti de a pune bazele unei stiinte si politici a natiunii. In conceptia sa nu ar exista alta cale de cunoastere a realitatii nationale vii si concrete decat prin metoda monografica

"Prin cunoasterea monografica si sintetica a natiunii, aceasta va lua cunostinta de la ea insasi si-si va da seama de ceea ce o deosebeste de celelalte natiuni. Aceasta cunoastere va deveni baza unei culturi si a unei politici nationale sanatoase.

Caci daca exista vreo greseala dureroasa in politica unui stat, aceasta consta in a porni de la o deductie algebrica asupra acestei fiinte vii, diversa, multipla si complexa care este natiunea", afirma Dimitrie Gusti.

Henri H. Stahl(1901-1992) a reprezentat una dintre cele mai remarcabile personalitati ale sociologiei nationale, care si-a adus o importanta contributie teoretica si metodologica la afirmarea internationala a sociologiei romanesti, fiind principalul formator al multor generatii de sociologi.

Studiul realitatilor sociale arata ca anumite procese, institutii si fenomene sociale precum: familia, stratificarea sociala, raporturile dintre componentele societatii, mecanismele de functionare a societatii au devenit obiect al unor anumite discipline stiintifice numai dupa constituirea sociologiei ca stiinta.

Intrucat obiectul sociologiei cuprinde o arie de probleme de mare diversitate si complexitate, s-a conturat prin diferentierea si aprofundarea investigatiei stiintifice, un sistem de discipline sociologice precum :

- sociologia familiei, sociologia comportamentului deviant, sociologia copilului, sociologia tineretului, sociologia morala, sociologia educatiei, sociologia muncii, ș.a

Sociologia incearca sa raspunda provocarilor agentilor sociali si cerintelor realitatii sociale.

Delimitarea sociologiei de celelalte stiinte socio-umane se reflecta nu numai in modul de abordare a obiectului de studiu, ci si in problematica specifica.