Memoria

Memoria

2 abordari:

- ca proces (memorare, depozitare, reactulizare);

- structurala (tipurile distincte de memorie).

Abordarea procesuala: Memoria senzoriala, MSD, ML, MLD

Memoria senzoriala

Numim memorie senzoriala reprezentarea senzoriala a unui stimul, cateva sutimi de secunda dupa ce acesta a incetat sa actioneze asupra stimulilor. Fiecare simt are o memorie a sa localizata probabil la nivelul campului senzorial cortical corespunzator.

Mai multe tipuri de memorie senzoriala:vizuala, olfactiva, etc.

Vizuala (iconica) 90% din studii s-au efectuat pe ea; auditiva (ecoica); memoria olfactiva a fost studiata in ultima perioada.

Indiferent de tipul de memorie, retentia este automata, preatentionala si nu se face cu efortul subiectului.

Memoria iconica - descoperita print-un experiment realizat de Sperling in 1960. El a observat ca performantele sunt bune daca reactulizeaza imediat ce cerea.  Cu cat se intarzia cu atat performantele scadeau. Concluziile lui Sperling sunt: durata de retentie a memoriei senzoriale vizuale e limitata, nu retine totul, este preatentionala si automata.

O versiune inversata al acestui experiment e pentru memoria ecoica numai ca in locul literelor erau sunete iar fiecare numar de sunete era asociat cu o litera.

Daca memoria senzoriala vizuala are durata de 100 milisecunde, durata memoriei senzoriale auditive variaza intre 200 milisecunde-2 secunde. S-au observat ca daca se mareste distanta intre stimulii auditivi si cei luminosi se constata o deteriorare lenta a performantelor pana spre 2 secunde. Dupa care performantele scad brusc.

Concluzii generale

-memoria senzoriala uzeaza retinerea informatiilor precategoriale;

-memoria senzoriala are in general o locatie anatomofiziologica specifica;

-informatiile persista pana cand sunt activati detectorii de trasaturi.

Memoria de scurta durata (MSD)

Mai multe modele cognitive (Atkinson si Shiffrin 1968 - articol Human Memory). Are foarte multe date experimentale si mai este sustinut de experienta subiectiva. Ei au pus in balanta MSD si MLD si prin datele obtinute au demonstrat diferente importante privind:

- durata;

- capacitatea;

- tipul de codare a informatiilor;

- modul de reactualizare;

- baza neuropsihologica.

A tinut pana in anii '80 cand o reanalizare a datelor experimentale facuta de Baddeley a aratat ca intre cele doua entitati nu exista diferente structurale ci exista doar diferente de stare de activare ale aceluiasi sistem. In aceste conditii el a sustinut ca MSD reprezinta cunostintele activate din MLD si pentru a face diferenta dintre MSD si ceea ce sustinea el a numit MSD, ML ( memorie de lucru). Din punctul de vedere a lui Baddeley sunt stari diferite ale aceluiasi sistem.

Multa vreme s-a crezut ca exista o singura memorie, pana prin anii '70. Insa s-a demonstrat ca nu exista un singur fel de memorie si au aparut distinctii:

memoria explicita vs. memoria implicita;

memoria episodica vs. memoria semantica.

Memoria explicita - memoria tuturor cunostintelor, faptelor, teoriilor. Este considerata nucleul tare al memoriei la care avem cel mai usor acces.

Memoria implicita (memoria nondeclarativa, procedurala) - pastreaza toate asocierile, toate felurile de invatare asociativa.

Ea se recunoaste prin investigarea de subiecti ce au probleme cu memoria explicita:

Prima data le dau un test obisnuit de memorie (performanta 0) sarcina fiind de recunoastere, reproducere;

Dau o lista de cuvinte lacunare (de unde lipseste o silaba) si solicita sa completeze;

Administreaza lista de cuvinte de la pasul 1 unde insereaza si cuvinte de la pasul 2 si solicita reactualizarea.

Ei recunosc, reactualizeaza toate cuvintele lacunare. Rezulta ca exista o forma de memorare care nu are acces la constiinta dar actioneaza. Din punct de vedere clinic a aparut nevoia unei distinctii.

Memoria semantica si memoria episodica

1984 -Tulwing tot din datele clinice a facut distinctia intre memoria semantica si memoria episodica, asadar din date clinice si din amnezia anterograda rezulta ca:

Memoria semantica = ansambu informatiilor despre lumea in care traim.

Memoria episodica = memoria evenimentelor de tip autobiografic (cand si unde au trait un anumit eveniment).

Tulwin sustine ca intre cele doua tipuri de memorie exista diferente clare de procesare a informatiilor si de organizare a acestora:

- in memoria episodica informatiile sunt prezentate cronologic;

- in memoria semantica informatiile sunt prezentate sub forma retelelor semantice si schemelor cognitive;

- informatiile din memoria episodica au un puternic nucleu emotional;

- informatiile din memoria semantica sunt neutre din punct de vedere emotional.

Foarte multi autori au pus accent pe incarcatura emotionala interferenta - usurinta cu care pierdeau informatii din memoria episodica.

Memoria episodica are un rol foarte important in construirea imaginii de sine, ea ne spune cum am fost, cum sunt, de ce voi fi intr-un anumit fel. Are foarte mare importanta in dezvoltarea cognitiva a omului.

Exista foarte multe studii ce se adreseaza unor aspecte practice, cele mai timpurii se adreseaza declaratiilor martorilor oculari.

Studii clinice in functie de dispozitia noastra afectiva de moment sau de lunga durata depinde de lucrurile pe care ni le amintim.