Grupurile de varsta din societate

GRUPURILE DE VARSTA DIN SOCIETATE

.Conceptul de varsta sociala

Acceptia sociala a varstei arata statusurile si rolurile sociale exercitate de o persoana in functie de numarul de ani pe care il are. Rezulta ca varsta influenteaza evolutia individuala, participarea la viata sociala, determina structurile, distribuirea de roluri si statusuri sociale, consumul, structura si dimensiunile familiei, dinamica casatoriilor, modul de organizare a productiei etc. Intrucat fiecare varsta are un anumit potential-copiii de a invata, adultii de a munci si procrea, iar batranii de a sfatui si ajuta, inseamna ca societatea emite anumite cerinte care determina pe indivizii grupelor sa joace anumite roluri. In acest fel varstele biologice au dobandit semnificatii sociale si au devenit varste sociale.

Varsta sociala se refera la plasarea individului in structuri sociale in functie de fiecare etapa a ciclului de viata, iar timpul biologic este inclus acesteia.

Varsta sociala serveste drept reper in ordonarea vietii personale si a celei sociale. Ea permite individului sa se orienteze cu privire la ce  si unde este in varietatea structurilor sociale: familie, scoala, loc de munca, institutii sociale si politice, biserica etc.

Varsta este un factor cheie la intrebarea: cine sunt? Din practica fiecarui stadiu de varsta rezulta norme specifice stadiului respectiv, care stabilesc atat asteptarile societatii privind modul cum trebuie sa se comporte fata de ea, cat si asteptarile individului privind modul in care societatea trebuie sa se comporte fata de el.

Normele de varsta reprezinta un set de reguli de comportament acceptate de societate ca fiind specifice pentru fiecare varsta. Ele prevad ceea ce este adecvat sau nu este adecvat din punct de vedere social pentru un anume interval de varsta. Ca urmare , unele momente importante din viata omului sunt legiferate precum: intrarea la scoala, casatoria, votul, integrarea in munca etc. Desi individul isi insuseste normele fiecarui stadiu de varsta inca din stadiile anterioare, totusi ca individul sa respecte cat mai fidel normele, iar societatea cat mai exigent , s-au instituit ritualurile de trecere, precum confirmarea catolica sau majoratul laic, evenimente publice prin care individul si societatea constientizeaza si recunosc atat obligatiile proprii, cat si drepturile reciproce, specifice varstei respective.

Varsta sociala actioneaza si constituie un fel de ceas social care stabileste si anunta momentele optime pentru realizarea etapelor si obiectivelor fundamentale ale vietii, precum scoala, munca, casatoria, procrearea, retragerea, pregatirea pentru moarte. Ceasul social este dat de modul cultural al fiecarei societati, el functioneaza ca un orar cultural prin care se defineste cea mai buna varsta pentru barbat sau femeie privind terminarea scolii, cariera, casatoria, nasterea copiilor, pensionarea, satutul de bunic etc. Fiecare individ tinde sa-si alinieze ceasul sau individual cu ceasul social. Oamenii descopera ca sunt in avans sau in intarziere cu privire la evenimente familiale sau ocupationale majore in raport cu ceasul social si reactioneaza dupa caz. In copilarie si adolescenta se manifesta tendinta de a accelera ceasul social. Un comportament opus il au oamenii adulti in incercarea de a prelungi tineretea. Se considera ca oamenii parcurg de-a lungul vietii mai multe stadii de dezvoltare.

. La nivelul conventional conformarea copilului se face in functie de asteptar ceasta a necesitatii ordinii sociale si a implicarii active in sustinerea ei. Nivelul postconventional reprezinta faza maturitatii individului cand acesta defineste valorile si principiile morale validate social si pe care le aplica independent de orice alta influenta

Termenul de grup de referinta este util in analiza tensiunilor, conflictelor resimtite mai ales de indivizii cu mobilitate sociala crescuta (trec de la o categorie sociala la alta ) si care sunt divizate intre asteptarile grupului la care aspira si cele ale grupului pe care sunt gata sa-l paraseasca, dar cu care continua sa intretina legaturi afective si de loialitate.

In celebra lucrare "La vocation actuelle de la sociologie", G. Gurvitch ⁵ propune urmatoarea "schema generala a clasificarii" grupurilor sociale :

1. dupa continut : unifunctionale si multifunctionale ;

2. dupa anvergura : reduse, mijlocii, intinse ;

3. dupa durata : temporare, durabile, permanente ;

4. dupa ritm : cu cadenta latenta, mijlocie, precipitata ;

5. dupa dispersie : grupuri in care indivizii sunt la distanta, grupuri in care indivizii au contacte artificiale, in care indivizii se aduna periodic si in care ei sunt reuniti in permanenta ;

6. dupa baza formarii : grupuri de fapt, voluntare, si impuse;

7. dupa modul de acces : grupuri deschise, cu acces conditionat si inchise ;

8. dupa gradul de organizare : neorganizate, partial organizate, complet organizate;

9. dupa functiile indeplinite : grupuri de rudenie, de afinitate fraternala, de activitate economica, nonlucrative, mistico-extazice ;

10. dupa orientare : grupuri ce tind spre diviziune si grupuri ce tind spre unificare ;

11. dupa modul in care permit intelegerea, penetrarea, intelegerea lor de catre societatea globala : refractare la penetrarea de catre societatea globala, mai mult sau mai putin penetrabile, total penetrabile ;

12. dupa gradul de compatibilitate intre grupuri : integral compatibile cu grupurile de acelasi tip, partial compatibile, incompatibile, exclusive;

13. dupa modul de constrangere : grupuri care dispun de constrangere conditionala si grupuri care dispun de constrangere neconditionala;

14. dupa principiul organizarii : grupuri de dominanta si de colaborare ;

15. dupa gradul de unitate : grupuri unitare, federaliste, cofederaliste.