Tehnici de lucru in grup cu copilul aflat in situatie de risc

Tehnici de lucru in grup cu copilul aflat in situatie de risc

Familia este o treaptǎ superioar de leg tur interpersonal intim , realizat din dragoste. Orice familie trebuie s garanteze securitatea, protectia fizic , afectiv , mental , moral si social a tuturor membrilor ei dar mai ales a copiilor.

Relatiile din sfera familiei sunt de tip special, avand la baz sentimentele de dragoste si respect reciproc. Dimensiunea afectiv este cea mai mare fort , dar poate deveni si cea mai vulnerabil latur a convietuirii familiale.

Dragostea nu e in totdeauna dezinteresat , poate fi uneori rea posesiv , tiranic si devoratoare. Tot ce la un moment dat p rea de o solid convergent , usor poate c dea in divergent . Uneori dragostea dintr-o familie este umbrit de neajunsurile de pe plan social si mai ales financiar. Nu intotdeauna sintagma "Necazurile te unesc" este valabil . Uneori aceste necazuri creaz o pr pastie in familie, in care de cele mai multe ori cad copiii, acele fiinte pl pande si nevinovate.

Asadar, exist vieti, exist destine. Destine si destine .

Unora le-a fost h r zit sǎ se nasc inconjurati de dragostea, c ldura si afecunea familiei. Altora le-a fost dat sǎ tr iasc departe de mama, tata sau de ambii p rinti exact la varsta cand aveau poate cea mai mare nevoie de iubirea lor.

Pe fondul declinului general al nivelului de trai, al suport rii costurilor tranzitiei de c tre populatie, multi cet teni, b rbati si femei sau uneori familii intregi au fost nevoiti s -si p r seasc casa unde s-au n scut in c utarea unei vieti mai bune, a unui loc de munc . Asa s-a intamplat c aici, acas au r mas tata sau mama cu copii sau pur si simplu copii singuri in ingrijirea bunicilor ori a altor rude apropiate.

In cei 20 de ani care s-au scurs de la Revolutia din decembrie 1989, prin prisma meseriei, am cunoscut astfel de familii care au plecat la munc in str in tate l sand copii in grija altora fie ele si rude.

O parte din copii care provin din aceste familii se confrunt cu cele mai acute probleme educative, culminand cu insuccesul scolar sau chiar cu abandonul scolar. Ei sunt supusi unor tulbur ri psihice care se impugn atentiei serviciilor de psihiatrie infantil sau altor servicii medicale pentru copii.

Viata separat a p rintilor poate duce uneori la divort, lucru pe care un copil nu-l intelege la aceast varst . Mama sau tat l vitreg sunt priviti cu suspiciune de copil in aproape toate cazurile. Astfel simptome ca: nelinistea general , bulimia, anorexia, insomnia, devierile comportamentale, dificult ti in respectarea disciplinei scolare, furtul, nervozitatea accentuat sau izolarea social sunt considerate manifest ri datorate problemelor afective pe care copilul le are tocmai datorit situatiei create de p rinti.

In acest context, avand la clas si copii care provin din aceste familii, am c utat s m apropii cat mai mult de ei pentru a le suplini lipsa de afectivitate din partea p rintilor dar mai ales pentru a le cunoaste preocup rile si pasiunile in vederea implic rii acestora in activit ti extrascolare ce au in vedere formarea si dezvoltarea unor abilit ti si tr s turi de personalitate.

Am avut in vedere petrecerea timpului liber al acestor copii, recomandandu-le o lectur suplimentar adecvat varstei, dar si inscrierea lor la diferite cluburi ale copiilor in functie de aptitudini si talent: fotbal, gimnastic , atletism, dans, pictur , instrument muzical.

Pe baza unor discutii bine dirijate atat cu ei cat si cu persoanele in grija c rora se afl , am descoperit multe lucruri legate de cercul de prieteni al acestora, iar cand am crezut c trebuie intervenit in acest sens, le-am recomandat shimbarea asa-zisilor "prieteni".

Vizitele la domiciliul acestor copii au fost mai frecvente decat la ceilalti. Am consiliat tutorii acestora in ceea ce priveste preg tirea temelor iar atunci cand a fost nevoie, am alc tuit programe de recuperare pentru copiii r masi in urm la inv t tur

In cea mai mare parte a timpului, este indispensabil, chiar obligatoriu, s putem intra in situatii de comunicare cu acesti copii. In aceste situatii, elasticitatea natural a semnificatiei sau definirea termenilor pe care ii schimb m, afluxul de conotatii posibile, fluctuatiile aleatorii ale atentiei noastre in raport cu acesti copii, cu intentionalit tile lor, toate acestea ne oblig la o atentie suplimenta acordat mecanismelor comunic rii.

Grupurile se constituie pe diferite criterii. Nefiind in pozitie de lucru, copii se plaseaz unii fat de altii in functie de presupozitiile de baz : fie de dependent afectiv si practic a tuturor fat de unul singur, fie cea de cuplaj, doi cate doi, sau in dou subgrupuri care se opun, fie cea a unei succesiuni de confrunt ri si de sustrageri. Eric Berne considera c fiintele umane sunt avide de structur si au nevoie de consolid ri sociale, deci va fi foarte important s stim s lucr m cu grupurile pentru a preveni si a rezolva eventualele situatii problematice care pot ap rea.

Voi prezenta in continuare cateva tehnici de interactiune in cadrul grupului:

Tehnica vecin t tii .

Aceasta isi propune stabilirea unui contact real intre vecinii care ar avea tendinta de a comunica doar frontal, pentru a face mai putin opozitiv cercul de persoane reunite.

Phillips 6 x 6

Permite fractionarea repid a unui grup mare in subgrupuri eterogene, pentru consultarea privind unele dispozitii sau pentru discutarea pe scurt a unui subiect dat. Tehnica isi propune in primul rand anularea incertitudinilor reciproce ale indivizilor si a inertiilor grupare si favorizarea confrunt rii perceptiilor individuale si a creativit tii.

Tehnica turului de mas

Turul de mas face parte din studiul  problemei, fiind un mijloc prin care grupul se informeaz rapid despre starea dintr-un anumit moment a opiniilor din interiorul s u, pentru a putea demara studierea problemei. In turul de mas , obligatia fiec ruia const in a-i inform ape ceilalti, pe scurt dar complet, in leg tur cu opinia sa momentan referitor la intrebarea pus

Discutia de tip panel

Aceast tehnic const in utilizarea unui grup restrans de indivizi, experti reprezentativi, esantionul - panel-ul, in vederea studierii unei probleme, in timp ce auditoriul constituit intervine prin mesaje scrise.

Broasca testoas

Tehnica se bazeazǎ pe rapoarte si pe discutie, in cadrul sedintei generale, in care fiecare subgrup r mane compact in preajma unuia sau a doi purt tori de cuvant.

Purt torul de cuvant este determinat s -si cedeze locul altei persoane a subgrupului respectiv, care doreste s exprime opinie personal . De asemenea, el poate intra in comunicare cu membrii subgrupului s u.

Cartoane verzi si galbene

Este o tehnic de exprimare - explorare a astept rilor si temerilor in raport cu o situatie sau o problem . Asteptǎrile sunt inscrise pe cartoane verzi, iar temerile pe cartoane galbene.

Bibliografie.

• Romita B. Iucu - Managementul si gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iasi, 2000.
• Ioan Cerghit - Metode de inv t mant, Editura Didactic si Pedagocic , Bucuresti, 1980.
• Ioan Sima - Creativitatea la varsta prescolar si scolar mic , Editura Didactic si Pedagogic , Bucuresti, 1997.