Tehnica 6 / 3 / 5

Tehnica 6 / 3 / 5

. Tehnica 6/3/5 este asemanatoare branstorming-ului. Ideile noi insa se scriu pe foile de hartie care circula intre participanti, si de aceea se mai numeste si metoda brainwriting. Tehnica se numeste 6/3/5 pentru ca exista:

- 6 membri in grupul de lucru, care noteaza pe o foaie de hartie cate - 3 solutii fiecare, la o problema data, timp de - 5 minute (insumand 108 raspunsuri, in 30 de minute, in fiecare grup)

. Etapele metodei 6/3/5:

I. Impartirea clasei in grupe a cate 6 membri fiecare.

II. Formularea problemei si explicarea modalitatii de lucru. Elevii/studentii primesc fiecare cate o foaie de hartie impartita in trei coloane.

III. Desfasurarea activitatii in grup. In acesta etapa are loc o imbinare a activitatii individuale cu cea colectiva.

Pentru problema data, fiecare dintre cei 6 participanti, are de notat pe o foaie, 3 solutii in tabelul cu 3 coloane, intr-un timp maxim de 5 minute. Foile migreaza apoi de la stanga spre dreapta pana ajung la posesorul initial. Cel care a primit foaia colegului din stanga, citeste solutiile deja notate si incearca sa le modifice in sens creativ, prin formulari noi, adaptandu-le, imbunatatindu-le si reconstruindu-le continuu.

IV. Analiza solutiilor si retinerea celor mai bune. Se centralizeaza datele obtinute, se discuta si se apreciaza rezultatele.

Avantajele aplicarii tehnicii 6/3/5 sunt urmatoarele:

- ofera elevilor mai putin comunicativi posibilitatea de a se exprima;

- similar brainstorming-ului, stimululeaza constructia de "idei pe idei";

- incurajeaza solidaritatea in grup si competitia intre grupuri, imbinand munca individuala cu cea de echipa;

- are caracter formativ-educativ, dezvoltand atat spiritul de echipa cat si procesele psihice superioare (gandirea cu operatiile ei: analiza ideilor emise de ceilalti, comparatia, sinteza, generalizarea si abstractizarea; dezvolta imaginatia, creativitatea, calitatile atentiei etc);

Dezavantajele rezulta din constrangerea participantilor de a raspunde intr-un timp fix. De asemenea, pot exista fenomene de contagiune negativa intre raspunsuri.

Elevii/studentii pot fi influentati de solutiile anterioare, intrand intr-un blocaj creativ.

6.10. Philips 6 / 6

Metoda Philips 6/6 a fost elaborata de catre profesorul de literatura J. Donald Philips (de unde provine si numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan. Este similara brainstorming-ului si tehnicii 6/3/5, insa se individualizeaza prin limitarea discutiei celor 6 participanti la 6 minute. Acest fapt are ca scop intensificarea productiei creative, ca si in cazul tehnicii 6/3/5.

Etapele metodei Philips 6/6:

. Constituirea grupurilor de cate 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducator de grup). Secretarul fiecarul grup are in plus, sarcina de a consemna ideile colegilor.

Conducatorul este cel care dirijeaza dezbaterea in cadrul grupului si prezinta concluziile.

Inmanarea temei/problemei ce urmeaza a fi dezbatuta in particular, de catre fiecare grup si motivarea importantei acesteia.

Desfasurarea discutiilor pe baza temei, in cadrul grupului, timp de 6 minute.

Acestea pot fi libere, in sensul ca fiecare membru propune un raspuns si la sfarsit se retin ideile cele mai importante sau pot fi discutii progresive in care fiecare participant expune in cadrul grupului sau o varianta care e analizata si apoi se trece la celelalte idei.

Colectarea solutiilor elaborate.

Conducatorii fiecarui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate in scris coordonatorului colectivului (profesorului).

. Discutia colectiva este urmata de decizia co-lectiva in ceea ce priveste solutia finala, pe baza ierarhizarii variantelor pe tabla.

Incheirea discutiei se face in urma prezentarii din partea profesorului a concluziilor privind participarea la desfasurarea activitatii si a eficientei demersurilor intreprinse.

Avantajele metodei Philips 6/6 sunt similare braistorming-ului si tehnicii 6/3/5, in ceea ce priveste facilitarea comunicarii, obtinerea intr-un timp scurt a numeroase idei, prin intensificarea demersului creativ si prin stimularea imaginatiei tuturor participantilor.

Ea pemite intarirea coeziunii grupului si angajeaza elevii/studentii in (auto)evaluare. Cooperarea din interiorul echipei se imbina cu competitia dintre grupuri.

Dezavantajele apar atunci cand numarul elevilor nu este multiplu de 6 si mai pot fi create de limita de timp impusa, de 6 minute.