Strategii didactice

STRATEGII DIDACTICE

Strategia a fost definita ca un mod de combinare si organizare cronologica a ansamblului de metode  si mijloace alese pentru a atinge anumite obiective

Strategia didactica este un termen unificator, integrator, care reuneste sarcinile de invatare cu situatiile de invatare, reprezentand un sistem complex si coerent de mijloace, metode, materiale si alte resurse educationale care vizeaza atingerea unor obiective. Ea este necesara in orice act pedagogic, ocupand un loc central in cadrul activitatii didactice, deoarece proiectarea si organizarea lectiei se realizeaza in functie de decizia strategica a profesorului. Ea este conceputa ca un  scenariu didactic complex, in care sunt implicati actorii predarii - invatarii, conditiile realizarii, obiectivele si metodele vizate. Astfel, strategia prefigureaza traseul metodic cel mai potrivit, cel mai logic si mai eficient pentru abordarea unei situatii concrete de predare si invatare. In acest fel, prin proiectare strategica se pot preveni erorile, riscurile si evenimentele nedorite din activitatea didactica.

In calitate de elemente factice, metodele sunt cosusubstantiale strategiilor. Cu alte cuvinte, strategia nu se confunda cu metoda sau cu metodologia didactica, deoarece acestea din urma vizeaza o activitate de predare-invatare-evaluare, in timp ce strategia vizeaza procesul de instruire in ansamblu si nu o secventa de instruire.

Principalele componente ale strategiei didactice sunt:

- sistemul formelor de organizare si desfasurare a activitatii educationale,

- sistemul metodologic respectiv sistemul metodelor  si procedeelor didactice,

- sistemul mijloacelor de invatamant, respectiv a resurselor utilizate,

- sistemul obiectivelor operationale.

Strategia didactica are urmatoarele caracteristici:

- implica pe cel care invata in situatii specifice de invatare;

- rationalizeaza si adecveaza continutul instruirii la particularitatile psihoindividuale

- creeaza premise pentru manifestarea optima a interactiunilor dintre celelalte componente ale procesului de instruire ;

- presupune combinarea contextuala, originala, unica, uneori, a elementelor procesului instructiv-educativ.

Construirea unei strategii adecvate intereselor elevilor si nivelului lor de pregatire, reprezinta din acest punct de vedere o provocare continua si un efort permanent de creativitate didactica din partea profesorului.

Dintre strategiile didactice mai importante mentionam:

- strategii inductive, al caror demers didactic este de la particular la general;

strategii deductive, ce urmeaza calea rationamentului invers fata de cele inductive, pornind de la general la particular, de la legi sau principii la concretizarea lor in exemple;

- strategii analogice, in cadrul carora predarea si invatarea se desfasoara cu ajutorul modelelor;

- strategii transductive cum sunt explicatiile prin metafore;

- strategii mixte: inductiv-deductive si deductiv-inductive;

- strategii algoritmice: explicativ-demonstrative, intuitive, expozitive, imitative, programate si algoritmice propriu-zise;

- strategii euristice de elaborare a cunostintelor prin efort propriu de gandire, folosind problematizarea, descoperirea, modelarea, formularea de ipoteze, dialogul euristic, experimentul de investigare, asaltul de idei, avand ca efect stimularea creativitatii.

De cele mai multe ori specialistii din invatamant folosesc strategiile mixte, imbinand armonios elementele de dirijare si independenta, cu accent pe predare - invatare semidirijata.

Strategiile didactice sunt realizate cu ajutorul metodelor de predare si invatare, informative si  activ-participative, de studiu individual, de verificare si evaluare.

METODE SI TEHNICI MODERNE DE INVATAMANT (BRAINSTORMING, SINELG, FISHBOWL - TEHNICA ACVARIULUI - MOZAICUL, CONTROVERSA CREATIVA/ACADEMICA, JOCURILE DE SPARGERE A GHETII / ICE BREAKING ETC.)

Aceasta "arie problematica" a metodelor instructiv-educative ("didactice", "de invatamant", "de instruire") este foarte frecvent abordata de pedagogie pentru ca ea reflecta o realitate dintre cele mai dinamice ale procesului instructiv-educativ.

Exista o literatura extrem de bogata, accesibila si diversificata care pune la dispozitia educatorilor sinteze teoretice dar si experientele practicienilor. De aceea vom recurge mai ales/mai mult la trimiteri spre problemele esentiale referitoare la metodologia didactica.

Metoda didactica

Este "o cale eficienta de organizare si conducere a invatarii, un mod comun de a proceda care reuneste intr-un tot familiar eforturile profesorului si ale elevilor sai" Ea este "calea de urmat in activitatea comuna a educatorului si educatilor, pentru indeplinirea scopurilor invatamantului, adica pentru informarea si formarea educatilor".

Metoda de invatamant poate fi privita si ca "o modalitate de actiune, un instrument cu ajutorul caruia elevii, sub indrumarea profesorului sau in mod independent, isi insusesc si aprofundeaza cunostinte, isi informeaza si dezvolta priceperi si deprinderi intelectuale si practice, aptitudini, atitudini etc."

In didactica moderna "metoda de invatamant este inteleasa ca un anumit mod de a proceda care tinde sa plaseze elevul (si/sau studentul - n.n.) intr-o situatie de invatare, mai mult sau mai putin dirijata care sa se apropie pana la identificare cu una de cercetare stiintifica, de urmarire si descoperire a adevarului si de legare a lui de aspectele practice ale vietii"

Tehnica didactica

Presupune "imbinarea mai multor procedee didactice ca solutie practica insotita de mijloace pentru realizarea activitatilor didactice".

Termenul este destul de rar utilizat sau primeste semnificatii mai largi.

Procedeul didactic - este "o particularizare sau o componenta a metodei; procedeele didactice sunt practice (solutii didactice practice) insotite, dupa caz, de tehnici si mijloace didactice, pentru realizarea metodelor didactice".

Intre cele trei elemente exista o evidenta interdependenta: metoda subsumeaza tehnicile care la randul lor subordoneaza procedeele.

Daca spre exemplu metoda este "descoperirea" (invatarea prin descoperire), tehnica utilizata poate fi "munca intelectuala (individuala)" iar procedeul "lectura bibliografiei (sau manualului)".

Relatia dintre metode, tehnici si procedee este una foarte dinamica si complexa; in anumite contexte pedagogice o metoda se poate transforma in procedeu (sau invers); demonstratia poate fi procedeu in cadrul explicatiei (care fiind dominanta intr-o secventa didactica, o subsumeaza) dar poate fi metoda in cazul unor demonstratii pe viu (cand se prevaleaza).

Metodologia didactica

Desemneaza fie combinatia mai multor metode prin care se realizeaza efectiv actul educativ, fie "teoria care sudeaza intre ele aceste metode, o anumita conceptie pedagogica, proprie epocii si scolii". Este "teorie si practica a metodelor de invatamant, stiinta care se ocupa cu definirea, clasificarea si valorificarea sistemului metodelor de invatamant, bazate pe o conceptie unitara despre actul predarii si invatarii, pe principiile si legile care stau la baza acesteia".

Tehnologia didactica

Reprezinta "ansamblul tehnicilor si cunostintelor practice imaginat pentru a organiza, a testa si a asigura functionalitatea institutiei scolare la nivel de sistem". Termenul a fost foarte mult vehiculat, a cunoscut numeroase resemnificari. El desemneaza, in esenta (si in acceptiune actuala) ansamblul metodologiei didactice corelat cu mijloacele de invatamant asociate. In literatura de specialitate se utilizeaza si sintagma "tehnologia instruirii" pentru a desemna "un mod sistematic de proiectare, realizare si evaluare a intregului proces de invatare si predare, "in concordanta cu obiectivele pedagogice asumate".

Brainstorming-ul personal

presupune reunirea unui grup de 15 persoane care se imparte in 3 grupuri de cate 5 persoane (se formeaza 3 microgrupuri de brainstorming);

o problema majora se divide in 3 cazuri de discutat;

fiecare grup isi propune unul (sau isi alege fiecare grup cate unul);

in prima etapa grupurile realizeaza un brainstorming traditional;

la un moment dat grupul 1 se opreste si se divide in 2 subgrupuri care se distribuie in celelalte grupuri de cate 5 membri (grupuri care fac in continuare brainstorming traditional);

membrii grupului 1 continua personal sarcina - ei trebuie sa elaboreze un scurt material in ceea ce priveste discutia lor pana la momentul respectiv;

simultan asculta discutia din grupul in care au fost repartizati putand chiar interveni in discutii;

"produsul" lor personal va fi influentat de mobilitatea lor;

Se continua: grupul 2 este divizat . apoi grupul 3.

Se realizeaza, astfel, posibilitatea unei asociatii largi de idei dar si dezvoltarea unei perioade de incubatie a ideilor, restructurarea perspectivelor, sistematizare etc.

SINELG

SINELG = sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii si gindirii

Necesitatea de a dezvolta, prin activitatea didactica, abilitatile de munca intelectuala reclama utilizarea pe scara larga a diferitelor tehnici de gindire critica, printre care SINELG-ul este una de baza.

Dupa ce obiectivul-cadru al invatamintului primar - lectura - este atins si elevul citeste coerent, la prima vedere, orice text scris in limba de instruire, devin importante alte aspecte ale citirii si combinarea acesteia cu alte operatii intelectuale. Alaturi de afirmatia Elevul citeste se pot esalona toate marcile interogatiei: Ce? Cit? Cum? Pentru ce? etc. citeste acel elev. Anume felul in care citeste elevul respectiv pare sa aiba un impact deosebit asupra formarii personalitatii, mai ales daca este vorba despre lectura textului stiintific.

Necesitatea de a apela, in demersul didactic, la surse stiintifice sigure (capitole din manuale si monografii, articole din diverse dictionare si enci¬clopedii) ne obliga sa examinam si sa diferentiem lectura propriu-zisa a textelor recomandate de pro¬fesor. In acest sens, lectura cu creionul in mina a fost si este practicata de toate generatiile de cititori. Creionul in mina si un sistem de semne proprii, aplicate pe text pentru intelegerea/memorarea informatiei, trebuie examinate in raport cu personalitatea cititorului si formarea unor abilitati de munca intelec¬tuala, inseparabile de instruire. In acest sens, SINELG-ul este o tehnica de baza, usor asimilabila, cu variante pentru discipline si virste diferite.

Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea a Lecturii si Gandirii (SINELG) este o strategie care s-a dovedit eficienta in a ajuta elevii sa se mentina atenti in timpul lecturii textului. Aceasta procedura incepe prin rememorarea cunostintelor anterioare asupra subiectului, formularea unor intrebari si continua cu marcarea diferitelor tipuri de informatie gasite in text.

SINELG este un instrument foarte util, deoarece permite elevului sa isi monitorizeze nivelul de intelegere pe masura ce citeste. Fiecarui cititor i se poate intampla sa citeasca o pagina intreaga si sa nu isi aminteasca nimic din continutul acesteia. Este cel mai bun exemplu de citire fara comprehensiune, sau citire fara implicare cognitiva in procesul de citire si citire fara monitorizarea comprehensiunii. Foarte adesea elevii abordeaza lectura cu aceeasi lipsa de implicare cognitiva. Intelegerea fenomenului este un pas important in procesul de invatare, dar posibilitatile de invatare se pierd daca cititorul nu se implica in intelegerea textului.

SINELG-ul este o tehnica de lectura interogativa/analitica a unui text, cu care se opereaza la etapa de realizare a sensului.

Algoritm de aplicare a tehnicii SINELG:

Se enunta un subiect care urmeaza sa fie elucidat prin lectura textului in tehnica SINELG. Elevii isi amintesc ce stiu despre acest subiect, profesorul are grija sa monitorizeze procesul de actualizare a cunostintelor. Pentru aceasta, se deseneaza tabelul SINELG si se completeaza, in termeni adecvati, rubrica informatie cunoscuta, am stiut, 3.

La incheierea primei etape, elevilor li se distribuie un text si li se dau instructiuni referitoare la lectura acestuia. Textul distribuit poate fi unul multiplicat (un articol stiintific, un pasaj din monografie - surse la care elevii nu prea au acces), dar in acelasi scop pot fi utilizate si manualul, anexele la manual, dictionarele etc.

Instructiunile sint urmatoarele:

'Cititi foarte atent textul. ' Apoi le explicati elevilor ca in timpul lecturii unui text trebuie sa marcheze propozitiile sau paragrafele cu urmatoarele coduri:

"√" Puneti semnul "√" (bifa) pe margine, daca ceea ce ati citit confirma un fapt pe care il stiati sau credeati ca il stiti

"-" Puneti semnul "-" (minus) pe margine, daca unele din informatiile din paragraf contrazic sau sunt diferite de ceea ce stiati sau credeati ca stiati

"+" Puneti semnul "+" (plus) pe margine, daca informatia este noua pentru dumneavoastra

"?" Puneti semnul "?" (semn de intrebare) pe margine, daca informatia va este neclara sau ati vrea sa stiti mai mult despre subiect

Dupa ce se incheie lectura, textul citit se analizeaza din perspectiva semnelor aplicate pe margini. Elevii vor relua informatia noua pe care au aflat-o din lectura textului, o vor analiza, isi vor exprima nedumerirea in raport cu unele informatii din text, vor discuta asupra necesitatilor de documentare.

Pentru monitorizare, se va completa un tabel.

Rugati elevii sa formeze perechi si sa compare codurile si tabelele. Cereti elevilor din 4-5 perechi sa prezinte clasei rezultatele, in special in coloanele cu "-" si "?". Clarificati unele probleme sau ajutati-i sa identifice modalitati pentru a obtine clarificari.

In invatamintul preuniversitar, SINELG-ul se poate aplica in diferite variante.

VARIANTA I. Se aplica pe un text stiintific vizand problemele disciplinei predate.

Exemplu:

In demersul didactic la limba si literatura romana, se va recurge la un material de lingvistica, teorie si istorie literara. De exemplu, pentru cercetarea unui subiect cum este comunicarea paralingvistica (clasa a XI-a), se poate oferi un text extras din Dictionarul de arta populara. Inainte de a-l propune elevilor pentru lectura in cheie SINELG, profesorul va avea grija sa actualizeze cunostintele elevilor sai in legatura cu ideea de comunicare. In procesul actualizarii, se va completa tabelul SINELG la prima rubrica - informatie cunoscuta. Apoi se va distribui textul pe care elevii il vor citi individual si vor tria informatia, utilizind pe campuri semnele respective. Dupa lectura, se va completa in intregime tabelul si se va analiza informatia. Tine de maiestria profesorului sa exploateze acest text pentru asimilarea unor cunostinte si pentru crearea motivatiei de a face si alte lecturi in domeniul dat.

In acelasi fel, se poate recurge la tehnica SINELG pentru documentare din dictionarele de simboluri sau enciclopedii. De exemplu, descifrarea simbolului noptii in paginile de literatura romana, dupa actualizarea cunostintelor pe care le au elevii la acest capitol, se va realiza prin SINELG pe articolul de citit.

VARIANTA a II-a.

Se aplica la un articol de dictionar lingvistic, monolingv (bunaoara, la limba romana), la articole despre cuvinte polisemantice sau la articole de dictionare bilingve (la limbile straine studiate).

De exemplu, profesorul enunta intrebarea Ce sensuri are cuvintul SCARA in limba romana?

In una dintre tehnicile recomandate - brainstorming (colectiv sau de grup), brainwriting, gandeste-perechi-prezinta etc. - se enunta sensurile cunoscute ale cuvantului. Elevii vor formula informatiile in termeni adecvati pentru a le inscrie in prima coloana din tabelul SINELG si le vor reformula in caz de necesitate. De regula, in asemenea situatie elevii lanseaza mai usor imbinari ce contin diferite actualizari ale sensurilor acestui cuvint: scara unui bloc, scara de lemn, scara sociala, scara unei harti etc. Combinind SINELG-ul pe articolul lexicografic cu formarea si dezvoltarea abilitatii de a defini sensurile cunoscute ale cuvintelor uzuale, profesorul va dirija activitatea astfel ca sa se inscrie structurii de definitie, fara a se pretinde ca elevul sa fie lexicograf cu experienta.

Dupa ce se va citi atent articolul lexicografic, elevii vor marca prin semnele conventionale respective sensurile pe care nu le-au stiut sau nu si le-au amintit (bunaoara, fiecare treapta a unei constructii de tipul scarii, treptele unui vehicul etc.). Incertitudinile si contradictiile ar putea sa apara in legatura cu inventarul cuvintelor compuse inserate de acest articol lexicografic.

Pentru fiecare cifra - sens al cuvantului, se va aplica unul dintre semnele conventionale si tabelul se va completa in corespundere cu ele. Astfel, daca dictionarul cu care se lucreaza (de exemplu, Dictionar Universal al Limbii Romane, L. Saineanu) atesta 13 sensuri ale cuvintului scara, semnele conventionale si informatia respectiva trebuie sa fie aplicate in tabel de 13 ori.

Tehnica SINELG, aplicata pe articolul de dictionar explicativ, va permite examinarea unui exemplu relevant pentru subiectul stiintific abordat (polisemia unitatilor de vocabular, metasemia). In plus, o examinare minutioasa a articolelor lexicografice se va solda si cu asimilarea unor sensuri noi ale cuvintelor cunoscute.

Aceeasi tehnica, in raport cu studierea unei limbi straine, va avea in obiectiv tot polisemia unor cuvinte uzuale, mai ales in situatia cind elevii sint familiarizati cu unele sensuri, iar cuvintul abordat nu e totalmente strain.

VARIANTA a III-a

Se aplica la fel pe un articol de dictionar lingvistic, pentru detectarea si analiza expresiilor stabile ce contin un anumit cuvint. Elevii trebuie sa-si aminteasca toate expresiile ce contin cuvintul OS. Prima rubrica din tabelul SINELG se va completa cu expresiile frazeologice amintite si descifrarea sensului acestora; elevii constientizeaza ca aceste expresii le sint familiare si ca le cunosc acceptia: a fi numai piele si os/numai piele si oase = a fi foarte slab; a-i intra cuiva frica in oase = a se speria, a se ingrozi; a-i ajunge cuiva cutitul la os = a nu mai putea suporta un rau etc.

Profesorul va urmari ca:
Lista sa fie alcatuita in forma gramaticala initiala, cea pe care o utilizeaza si dictionarele (daca expresia este flexibila, ea se va pune la forma initiala a cuvintului de baza).

Sa nu se strecoare, in lista alcatuita, sintagme sau enunturi care nu au statut de expresii frazeologice (elevii ar putea numi si imbinari libere sau proverbe ce contin acest cuvant).

Daca lista initiala se va alcatui fara disceranamint, se va reveni la ea pentru a trece unele presupuneri din prima coloana in cea de a treia sau in a patra. A priori elevul credea ca exista expresia frazeologica cine poate oase roade. La analiza articolului, se va constata, insa, lipsa acesteia pe rol de expresie. Urmeaza sa se verifice in alte dictionare similare daca exista sau nu o atare expresie si sa se examineze criteriile de delimitare expresie frazeologica/proverb/citat.

Dupa actualizarea cunostintelor, elevii vor lucra pe textul articolului lexicografic si vor marca toate expresiile incluse in acest text cu unul dintre semnele conventionale. In cazul examinarii expresiilor frazeologice, obiectul atentiei il va constitui si posibilitatea utilizarii variantelor: pina la oase/pina in maduva oaselor; a-i muia/a-i rupe/a-i fringe cuiva oasele etc.

Obiectivul pe care il vom atinge cu randament maxim in acest caz este nu numai asimilarea unor expresii neutilizate anterior de catre elevi, ci si canalizarea atentiei elevilor asupra proceselor ce au loc in limba si care sint reflectate in dictionare. Descoperirea cunostintelor, sesizarea necesitatii de documentare (cum apare acelasi articol in alte dictionare?) - iata consecinta aplicarii SINELG-ului pe articol de dictionar in analiza expresiilor frazeologice.

Cu acelasi succes SINELG-ul este aplicabil si la alte subiecte lingvistice, in alte activitati de invatare, dar si la alte materii scolare. De exemplu, SINELG la o lectie de fizica:

Odata asimilata, tehnica SINELG (mai ales in clasele de liceu) devine o parte a stilului intelectual personal al elevului, este modul in care - speram - liceanul se va apropia individual de o informatie stiintifica, fara sa mai fie ghidat de profesor.

Fishbowl - tehnica acvariului

Tehnica "acvariului" (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului in grupurile de interactiune didactica.

Scaunele din incapere se aseaza sub forma a doua cercuri concentrice inainte ca studentii/elevii sa intre in incapere. Ei isi aleg apoi locul preferat.

Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problema controversata (in prealabil au completat jurnalele de activitate cu raspunsuri la anumite intrebari legate de tema).

In discutie, clarifica si consolideaza; discuta aprins pe baza unor reguli evidente; orice idee trebuie sustinuta de dovezi; sunt de acord cu antevorbitorul si aduc argumente suplimentare; daca nu sunt de acord, argumentez pozitia mea.

Regulile pot fi extinse de comun acord. Cei din cercul exterior, intre timp, asculta ceea ce se discuta in cercul interior; fac observatii (scrise) referitoare la relatii, consens, microclimat, conflict, strategii de discutie; ei completeaza niste fise/protocoale de observare, specifice.

Apoi studentii isi schimba locurile (cercul interior trece in exterior si invers) - rolurile de observator/observat se inverseaza.

Este indicat sa se abordeze, in discutie, o alta tema/problema.

Rolul profesorului poate fi foarte variat: observator, participant, consultant, suporter, arbitru, reporter, ghid etc.

Tehnica are, prin urmare, infinite variante.

Ea reprezinta avantajele: imbina elemente din "tehnica mesei rotunde", dezbatere, panel formal, forum, simpozion; asigura un mediu controlat dar dinamic de discutie; permite schimbarea "programata" a perspectivei asupra rolului unui membru al grupului.

Mozaicul

Metoda 'mozaic' este o metoda de invatare prin colaborare si are la baza impartirea grupului mare de cursanti in mai multe grupe de lucru, coordonate de formator.

Metoda Mozaic cere ca elevii sa se ajute unii pe altii sa invete. Poate fi utilizata atunci cand elevii citesc un text, asculta o prezentare sau realizeaza un studiu de grup, in orice domeniu din curriculum si cu orice grupa de varsta. Ca si alte activitati de invatare prin cooperare, metoda Mozaic foloseste grupuri casa (initiale, de bastina) si grupuri de experti, metoda Mozaic ii ajuta pe toti elevii sa studieze si sa invete intregul material.

Ei devin "experti" pe masura ce "predau" unul altuia parti din materialul care trebuie invatat. In acest mod, fiecare elev are un rol activ in procesul de predare si invatare si experimenteaza intelegerea si gandirea la nivel inalt.

Metoda Mozaic se poate folosi in clase de orice marime. Este bine ca grupurile sa fie formate din patru-cinci membri. Aceste grupuri trebuie sa fie formate din elevi cat mai diferiti. Merita sa ne ocupam sa ii invatam pe elevi sa lucreze eficient in grupuri, in special in grupul de baza.

Metoda Mozaic poate fi utilizata pe parcursul unei singure lectii, de cincizeci de minute, sau pe parcursul mai multor lectii. Pentru a castiga timp, elevii pot citi materialul acasa asculta lectia sau efectua experientele la scoala in alta zi, pentru a avea mai mult timp pentru activitatile de tip mozaic.

Ar fi bine sa se pregateasca din timp intrebarile care sa conduca discutiile in grupurile de experti. Aceste intrebari pot fi scrise pe tabla sau tiparite si impartite grupurilor. Elevilor li se poate da un material de citit, dar, de asemenea, li se poate prezenta un subiect sau pot fi antrenati in alte tipuri de activitati stimulante.

Etapele metodei:

a) Etapa I: se imparte clasa in grupe eterogene de patru elevi. Dupa aceea, se numara pana la patru, astfel incat fiecare membru al grupei sa aiba un numar de la 1 la 4. Fiecarui membru al grupei i se da o fisa de invatare care cuprinde o unitate de cunoastere (o parte a unui articol). Profesorul discuta pe scurt titlul articolului si subiectul pe care il va trata. Explica apoi ca pentru acea ora, sarcina elevilor este sa inteleaga articolul. La sfarsitul orei, fiecare persoana va trebui sa fi inteles intreg articolul. Acesta, insa, va fi predat de colegii de grup, pe fragmente. Profesorul atrage atentia ca articolul este impartit in patru parti. Toti cei care au numarul 1 vor primi prima parte, cei care au numarul doi vor primi a doua parte si asa mai departe.

b) Etapa a II-a: toti cei care au numarul 1 se aduna intr-un grup, toti cei care au numarul 2 in alt grup etc. Daca este foarte numeroasa clasa, s-ar putea sa fie nevoie sa se faca, de exemplu, doua grupe cu numarul

Profesorul explica faptul ca grupurile formate din cei cu numerele 1, 2, 3 si 4 se vor numi de acum grupuri de 'experti'. Sarcina lor este sa invete bine materialul prezentat in sectiunea din articol care le revine. Ei trebuie sa-o citeasca si sa-o discute intre ei pentru a o intelege bine. Apoi trebuie sa hotarasca modul in care o pot preda, pentru ca urmeaza sa se intoarca la grupul lor originar pentru a preda aceasta parte celorlalti. Este important ca fiecare membru al grupului de experti sa inteleaga ca el este responsabil de predarea acelei portiuni a textului celorlalti membri ai grupului initial. Strategiile de predare si materialele folosite raman la latitudinea grupelor de experti. Vor avea nevoie de destul de mult timp pentru a parcurge fragmentul lor din articol, pentru a discuta si elabora strategii de predare.

c) Etapa a III-a: dupa ce grupele de experti si-au incheiat lucrul, fiecare individ se intoarce la grupul sau initial si preda celorlalti continutul pregatit. Se atrage atentia, din nou, ca este foarte important ca fiecare individ din grup sa stapaneasca continutul tuturor sectiunilor articolului. E bine sa noteze orice intrebari sau nelamuriri au in legatura cu oricare dintre fragmentele articolului si sa ceara clarificari expertului pe acea sectiune. Daca raman, in continuare, nelamuriti, pot adresa intrebarea intregului grup de experti in acea sectiune. Daca persista dubiile, atunci problema va trebui cercetata in continuare.

La final, profesorul reaminteste tema si unitatile de invatare, apoi le cere elevilor sa prezinte oral, in ordinea initiala, fiecare parte a articolului, asa cum au asimilat-o in cadrul grupului de 'experti'. Astfel tema se va trece in revista in unitatea ei logica. Pentru feedback-ul activitatii, profesorul poate aplica un test, poate adresa intrebari pentru a verifica gradul de intelegere a noului continut, capacitatea de analiza, sinteza, de argumentare a afirmatiilor facute.

Ce face profesorul in timpul invatarii prin colaborare?

Este foarte important ca profesorul sa monitorizeze predarea, pentru a fi sigur ca informatia se transmite corect si ca poate servi ca punct de plecare pentru diverse intrebari; stimuleaza cooperarea, asigura implicarea, participarea tuturor membrilor.

Avantaje ale folosirii metodei:

-Are caracter formativ.

-Stimuleaza increderea in sine a participantilor

-Dezvolta abilitati de comunicare argumentativa si de relationare in cadrul grupului.

-Dezvolta gandirea logica, critica si independenta.

Exemplu:

Cercurile literare cu roluri sunt grupuri mici de elevi adunati pentru a studia in profunzime o opera literara. Cercurile ofera elevilor de orice varsta o metoda de a se angaja in gandire critica si reflectie pe masura ce citesc, discuta si raspund la provocarile textului. Prin discutii structurate si analize scrise extinse, aceasta metoda ii conduce pe elevi la o intelegere mai profunda a ceea ce citesc. Aspectul cheie al acestei strategii il reprezinta utilizarea Fiselor de roluri prin care elevii invata sa discute si sa contribuie la activitatea de grup.

Elevilor trebuie sa li se reaminteasca modurile de a participa la discutiile din clasa. Iata unele dintre reguli:

-Stati in cerc, astfel incat toti participantii sa se poata vedea intre ei

-O singura persoana are cuvantul la un moment dat

-Ascultati ce spun ceilalti

Ramaneti la subiect

Spre exemplificare, sa luam 5 roluri: Cel care gaseste citate, Cel care interpreteaza personajele, Cel care pune intrebari, Cel care identifica legaturi si Cel ce gaseste cuvinte.

Alegeti o opera literara sau un fragment pe care elevii sa il citeasca si asigurati-va ca fiecare are un exemplar din text.
Pregatiti fisele de roluri, desemnand sarcini specifice pentru fiecare.

Explicati rolurile.

Atribuiti roluri fiecarui elev (sau lasati-i sa aleaga ce rol vor sa joace).

Dati-le fisele de rol si asigurati-va ca fiecare elev a inteles ce trebuie sa faca.

Grupati elevii in grupuri de cinci (grup de baza), astfel ca fiecare grup sa includa elevi cu roluri diferite.

Daca textul este scurt si poate fi citit in clasa, rugati-i sa citeasca textul pe loc.

Dupa ce a fost citit, rugati-i sa paraseasca grupul casa si sa se stranga in grupuri de experti (grupuri pe roluri).

In grupul de experti, rugati elevii sa se pregateasca impreuna pentru a-si juca rolul cat mai bine, odata reintorsi in grupul casa
Cand au terminat, rugati-i sa se intoarca la grupul casa si sa participe la

Cercul literar.

Se pot atribui si roluri ca Verificator, Inregistrator si Raportor, in plus fata de rolurile specifice cercurilor literare. Aceste roluri pot fi jucate in orice strategie de invatare prin cooperare.

Controversa creativa

Este o metoda apropiata de reuniunea Phillips 66; impune timp; ea presupune divizarea grupului de lucru in microgrupuri a cate 4 persoane; in fiecare, 2 dintre membri trebuie sa sustina cu fermitate o pozitie intr-un caz controversat; echipele se afla in evidenta opozitie si concurenta (e incurajat spiritul de competitie si e sustinuta implicarea profunda, completa).

Ideea de baza a metodei este "dezvaluirea integralitatii unui fenomen prin articularea elementelor componente ale sale, aflate de multe ori intr-o aparenta opozitie.

Este necesara o prealabila explorare a problemei si posibilitatilor ei argumentative.

Conducatorul activitatii cere sustinatorilor unei pozitii sa se retraga si sa se reuneasca in grupul "pro"/"contra"; ei discuta si revin in grupul de controversa.

A doua zi, grupurile se refac si cei 4 membri isi prezinta pozitiile; fiecare prezentare e insotita de luarea notitelor (pentru a marca argumentarea, a putea pune apoi intrebari); dupa ce toti si-au
expus parerea si au fost chestionati de catre ceilalti, fiecare se retrage si se pregateste pentru "punctul de maxim interes" - inversarea rolurilor. Cei care au fost "pro" devin "contra" si invers.

Toate argumentele avansate se pot utiliza in controversa. Ideea este ca demersul sa fie innoit.

A treia zi amandoua echipele isi expun noile pozitii insotite de argumente noi si vechile argumente exprimate din perspective noi "reflexia in oglinda" - fiecare isi asculta propriul discurs realizat de altcineva, dintr-o alta perspectiva.

Se incearca apoi realizarea unei perspective comune in grupurile de catre 4 persoane. Concluziile se comunica "in plen". Se poate, astfel, descoperi ca "fenomenele se compun din mai multe adevaruri, uneori contradictorii intre ele; la un nivel superior vor cauta intr-un fenomen perspectiva holistica cea care sa contina toate aceste perspective".

Jocurile de spargerea ghetii - Ice Breacking Exercices

Aceasta metoda este metoda jocurilor educative. Metoda jocurilor educative reuseste sa stabileasca un echilibru in activitatea elevilor, fortificand energiile intelectuale si fizice ale acestora. Jocul devine o prezenta indispensabila in ritmul muncii scolare, iar profesorul reuseste sa afle povestea fiecarui elev.

Tipuri de jocuri:

1.Jocuri de introducere:

"Sa ne prezentam prin miscari"

Elevii stau in cerc, ei sunt rugati sa se gandeasca la o miscare sau la o succesiune de miscari caracteristice lor. In continuare, fiecare elev intra in mijlocul cercului si prezinta miscarea care il caracterizeaza. Colegii imita miscarea respectiva si verbalizeaza ce au simtit in timp ce au efectuat miscarea colegului.

"Cine suntem?"

Elevii trebuie sa se prezinte cu ajutorul a cinci cuvinte. De exemplu: eu sunt calm, rabdator, jucaus, dragut, sincer.

2.jocuri pentru dezvoltarea comunicarii nonverbale:

"Exprima sentimentul"

Pe o bucata de hartie sunt descrise sentimente, dupa care sunt introduse intr-o caciula din care fiecare elev extrage una. Fiecare elev trebuie sa prezinte sentimentul, emotia respectiva cu ajutorul mimicii, gesturilor si al posturii, iar colegii trebuie sa ghiceasca ce sentiment a fost prezentat. La sfarsit se poate discuta despre situatii reale de viata in care apar sentimentele, diferentele de exprimare care pot aparea.

3.jocuri pentru dezvoltarea autocunoasterii, autoevaluarii, imaginii de sine, exprimarii verbale si autoafirmarii:

"Cartea mea de vizita"

Se folosesc creioane colorate, carton sau hartie colorata. Se cere elevilor sa deseneze un simbol despre ei care ii caracterizeaza. Agatand pe piept "cartea de vizita", elevii se asaza in cerc si isi prezinta aceste simboluri explicand fiecare in parte de ce a ales acest simbol si ce reprezinta.

"Sursele mele de bucurie"

Elevii vor desena sursele lor de bucurie, adica acele lucruri din viata lor care ii fac bucurosi. Se prezinta desenele.

"Imi placi, pentru ca"

Elevii sunt luati pe rand si colegii spun despre ei cate o trasatura pozitiva. Propozitiile pot incepe astfel: "Imi placi pentru ca ", "Imi place la tine faptul ca ", "Imi place cand ", etc.

"Da!-Nu!"

Elevii formeaza perechi si se uita unul la celalalt. Unul dintre ei trebuie sa repete DA in timp ce celalalt va raspunde de fiecare data NU. Dupa un timp se schimba rolurile. La sfarsit sunt intrebati cum s-au simtit!

4.jocuri pentru dezvoltarea capacitatii de cooperare-colaborare:

"Oglinda"

Elevii se asaza in perechi, stand fata in fata. Unul este "oglinda" si imita gesturile partenerului care se misca incet, fara sa vorbeasca. Dupa un minut se schimba rolurile. Dupa joc se discuta: cand a fost mai placut, fiind oglinda sau stand in fata oglinzii?

"Spiridusul bun"

Elevii isi vor scrie numele pe un biletel si il vor pune intr-o cutie. Fiecare elev va trage din cutie un biletel si va pastra in secret numele tras. Jocul va fi urmatorul: Fiecare elev timp de o saptamana va fi spiridusul bun al elevului al carui nume l-a tras din cutie. Timp de o saptamana va avea grija de el, il va ajuta, il va proteja, ii va acorda atentie sporita. Dupa o saptamana se discuta: Cine si-a dat seama care a fost spiridusul lui? Cum si-a dat seama? In ce masura au reusit sa fie spiridusi? Cum s-au comportat cu celalalt?.

5. jocuri de dezvoltare a creativitatii, fanteziei si imaginatiei:

"O noua zi"

Ce ar fi daca saptamana nu ar contine sapte zile, ci opt? Cum s-ar numi a opta zi, ce caracteristici ar avea? Ar fi zi lucratoare sau nu, cine si-ar sarbatorii ziua onomastica, ce evenimente importante s-au petrecut de-a lungul timpului in ziua respectiva, etc?
"Handa-Banda"

Fiti atenti la urmatoarea poezie:

"Unga dala tiga dombu lingiop dor,

Egolo pundor favolor tujgar lip

Dolom tarul zuliop tindor gazor tor,

Tumuli fogohla emur dizolta pama sor."

Ati citit o poezie scrisa in limba halandja. Va rog sa traduceti in limba romana si sa faceti o ilustratie.

Traducerea poate sa fie corelata cu subiectul discutat in clasa.

6. jocuri de incheiere:

"Cadoul"

Fiecare elev va primi o foaie de hartie, pe care va trebui sa deseneze un cadou unui membru din grup, ales de el. Dupa terminarea desenelor se imparte "posta", asezand desenele pe scaunele destinatarului. Se prezinta cadourile primite.

Alte exemple de jocuri:

Nume si calitate: Fiecare participant sa-si spuna numele si un cuvant/ animal/ culoare/ caracteristica etc. care il descrie si care are aceeasi initiala cu cea a numelui sau.

Ii stiu pe toti!: Faceti acelasi exercitiu ca mai sus, dar alcatuiti un cerc si flecare participant sa repete numele si/ sau cuvantul descriptiv al tuturor participantilor.

Istoricul numelui: Stati intr-un cerc, puneti pe podea o bucata mare de hartie si mai multe pixuri. Rugati fiecare participant sa-si scrie prenumele si sa spuna ceva despre el (ex. istoricul numelui, ce parere are despre nume, cum prefera sa i se spuna).

Prezentare in diade: impartiti participantii in perechi si rugati-i sa se intrebe reciproc: nume, clasa, activitati favorite, ceva despre familie si/ sau unde traiesc. Fiecare participant are trei minute pentru a-si intreba partenerul, apoi schimbati. Apoi participantii se aduna in grupul mare si isi prezinta fiecare partenerul.

Drumul vietii: participantii primesc o foaie de hartie si markere colorate. Pe aceeasi foaie de flipchart sau de hartie, cate doi sau trei participanti isi deseneaza, sub forma unei linii continue, drumul vietii, semnaland evenimentele importante. La final, toate cele doua (trei) linii se vor intalni in acelasi punct (prezentul in care se afla impreuna). Participantii vor fi incurajati sa discute intre ei despre ceea ce au desenat. La sfarsitul activitatii, se organizeaza o expozitie, fiecare echipa desemnand un reprezentant (portavoce) care va caracteriza cu doua adjective productia grupului sau.

Auto-reclama: fiecare participant primeste o fisa de lucru si este solicitat sa-si faca o mica campanie publicitara - sa-si promoveze o calitate, sa identifice un slogan care i s-ar putea potrivi, sa-si compuna o poezie laudativa etc. Apoi fiecare participant va prezenta productia sa publicitara intregului grup.

Blazon: cu fisa de lucru in mana, fiecare participant va realiza un blazon care sa il reprezinte, si va prezenta acest blazon intregului grup. In cazul unor traininguri extensive, atat activitatea de auto-reclama cat si blazonul pot fi sugerate ca teme pentru acasa, prezentarea lor urmand sa fie facuta in sesiunea urmatoare.

Jocurile educative faciliteaza dezvoltarea urmatoarelor capacitati: increderea in sine, capacitatea de avea incredere in ceilalti, autocontrolul, autoevaluarea, autocunoasterea, capacitatea de introspectie, capacitatea de adaptare la situatii noi, toleranta, capacitatea de observare, capacitatea de comunicare verbala si nonverbala, capacitatea de rezolvare adecvata a conflictelor, creativitatea,etc.

Desigur, utilizarea jocurilor ca metoda de invatare nu este lipsita de dificultati intampinate de elevi: dificultati de ordin cognitiv (cunoastere, intelegere, logica actiunii, de percepere a actiunilor, operatiilor), dificultati de atitudine, de ordin psihosocial (de relationare, de stres, de blocaje afective, insuccese etc), dificultati de reglaj/autoreglaj, dificultati de ordin tactic, dificultati de adaptare s.a.

Metodele activ-participative dezvolta gandirea critica a elevilor. Invatarea devine eficienta iar cunostintele nou insusite pot fi aplicate in alte situatii sau in rezolvarea unor probleme (sarcini de lucru). In acest fel elevul participa activ la procesul de invatare care se imbunatateste considerabil in momentul in care scolarii folosesc un repertoriu de gandire si experienta lor anterioara.