Specificul invatarii scolarului mic

SPECIFICUL INVATARII SCOLARULUI MIC

Aceasta perioada marheaza inceputul celei de-a treia etapa a copilariei ce se intinde pe un spatiu de 4 ani( intre 6/7 ani - 10/11 ani) pana in pragul pubertatii . Problemele acestei etape sunt legate de adaptarea scolara si de invatare.

In jurul varstei de 6-7 ani, in viata copilului se petrece un eveniment cu totul deosebit, acela al intrarii in scoala. Intreaga sa dezvoltare fizica si psihica va fi influentata de acest nou factor. Invatarea devine tipul fundamental de activitate, solicitand intens intelectul si determinand dezvoltarea unor capacitati si strategii de invatare. Paralel cu acest proces,  copilul face achizitii importante , deprinderile de scris-citit, care devin conditia si instrumentul insusirii celorlalte achizitii.
Invatarea scolara se deosebeste in mod radical de toate actele de invatare de pana acum, atat prin continut cat si prin cadrul si modul de desfasurare. Volumul, calitatea si diversitatea continuturilor invatarii de dincolo de 7 ani, hotarasc, in societatea contemporana, viitorul fiecaruia, locul lui in comunitatea umana.

De aceea eforturile societatii si ale indivizilor sunt directionate spre reusite si succes spre integrare scolara optima. Acest nou context, scoala, influenteaza puternic intreaga dezvoltare psihica a copilului si-i da un relief specific

Este important sa relevam dominantele, in profilul de dezvoltare a scolarului mic pentru a putea diferentia acest stadiu de cele anterioare si a reusi sa intelegem mai bine locul si contributia sa la dezvoltarea de ansamblu a fiintei umane. Iata care sunt aceste dominante:
. invatarea scolara devine organizatorul principal al procesului de dezvoltare psihica si exercita influente hotaratoare pentru toate transformarile din cursul acestui stadiu;
. se stabilesc raporturi mai obiective cu lumea, scoala integrandu-l pe copil in aria inteligibilului, rationalului, rigorilor cunoasterii

. se formeaza deprinderile de baza pentru scris-citit si socotit care-i asigura accesul la continuturi

din ce in ce mai ample de invatare

. creste caracterul voluntar si constient al tuturor manifestarilor psihocomportamentale;
. se insusesc statutul si rolurile de elev si se adauga noi dimensiuni identitatii de sine;
. catre sfarsitul stadiului se implinesc atributele copilariei si se realizeaza un bun echilibru cu ambianta .

Invatarea la varsta scolara mica se distinge de etapele prcedente :

se desfasoara pe baza unor actiuni meticulos segmentate si riguros inlantuite , aceste actiuni pornesc de la contactul scolarului cu cu obiectul care ajuta la familiarizarea acestuia cu actiuni care pot fi foarte diferite , in functie de specificul disciplinelor de invatamant , unele pot avea o aplicabilitate mai larga , iar altele o sfera mai restransa ;

. in cadrul invatarii la varsta scolara mica , copilul este pus in fata unor actiuni de control , de confruntare si comparare a rezultatelor obtinute cu modele concrete , iar pe baza concordantei sau respectiv , neconcordantei dintre rezultate si modele , devine posibila o anumita apreciere , sanctionare pozitiva sau negativa a conduintei de invatare ;

. cunostintele , priceperile si aptitudinile se adancesc , devin mai sitematice si se consolideaza creand premisa dobandirii de noi abilitati , priceperi , capacitati si aptitudini avand ca scop trecerea spre noi stadii , facand sa creasca nivelul varstei mentale ale copilului;

. un rol hotarator il are dascalul , sprijinul pe care il acorda fiecarui elev , metodele folosite in introducerea elevului in sarcina de invatare , prin practicarea mai multor metode de instruire ;

Dinamica procesului de invatare pe parcursul micii scolaritati :

a)Acumularile elevului din clasa I :

Invatarea cititului si scrisului :

. in clasa intai inainte de invatarea literelor exista o perioada preabecedara in care se insusesc elementele grafice cum ar fi : bice , carcei , zale , bastonase , ovale , semiovale.In cadrul exersarii acestor semne grafice elevul trebuie sa respecte forma , marimea , grosimea , inclinarea pozitiei , toate raportate la spatiul grafic al caietului , acest lucru avand ca scop formarea deprinderilor de scris care contribuie la initierea elevului in taina scrisului literelor ;

. elevul poate avea modelul scrierii corecte in caiet , la tabla , in manual , putand deasemenea sa aiba un antrenament anterior in scrierea unor elemente separate ale literei , dar totusi sa nu realizeze o scriere conforma cu modelele oferite , acest lucru datorandu-se nu faptului ca elevul nu a exersat suficient , ci pentru ca nu stie inca sa se conduca dupa model , nu-l examineaza suficient , nu-l include in actul lui de scriere ;

. pentru a reusi sa scrie si sa citeasca un cuvant , copilul trebuie sa fie atent la mai multe lucruri si anume : la cuvantul intreg - ca sa stie ce urmeaza sa faca , la fiecare litera in parte - ca sa stie cum sa o faca si cum sa pronunte sunetul si la semnul grafic - ca sa stie cum continua , cum trece de la un sunet la altul .

. pentru ca ulterior ponderea scrisului este mai mare , copilul va lasa deoparte caligrafia avuta la inceput , iar in cadrul cititului se va pune accent pe interiorizare formandu-se unele actiuni mentale specifice ;

Contactul scolarului mic cu notiunile de matematica

. in clasa intai elevii sunt familiarizati cu miscarea in ordine crescatoare si descrescatoare a sirului natural de numere , precum si cu tehnica primelor doua operatii matematice fundamentale ( adunarea si scadeea) in limitele concentrului 0 -10 , apoi ajugandu-se pana la 100 ;

. este forte important sa se insiste ca elevii sa cunoasca semnificatia semnelor plus si minus , sa nu le confunde , sa stie ca nu putem scadea un numar mai mare dintr-un numar mai mic si atentie sporita atunci cand se citesc problemele si cerintele lor ;

. este necesar ca in sctructura comportamentului didactic sa precumpanesca sugestiile , explicatiile , lamuririle , sprijinul , indrumarea , incurajarea in raport cu munca independenta de acasa si cu sarcinile de control frontal ;

b) Acumularile elevului din clasa a II-a :

Dezvoltarea actului de citi - scris

. clasa a doua deschide in fata elevului un nou camp de situatii de invatare , se produce un proces de imbogatire si diversificare a invatarii sub impactul mai multor obiecte de invatamant;

. dupa strabaterea abecedarului , in clasa a doua elevii fac cunostinta cu un manual aproape dublu ca volum , ceea ce presupune o multitudine de sarcini de invatare , elevii trebuie sa citesca textele , sa redea oral continutul acestora , sa repovesteasca , sa memoreze si sa reproduca poezii oral si scris , sa faca dictari si autodictari , sa extraga ideile principale , sa repereze ortogramele si sa le explice ;

. cerintele care se pun elevului trebuie sa fie formulate incat elevul sa reuseasca sa le rezolve independent cu autonomie si creativitate . Cu cat se accentueaza ponderea sarcinilor scris- citit , povestit , lectura , compunere , cu atat creste importanta psihologica a metodologiei din punctul de vedere psihologic , in vederea introducerii elevilor la realizarea sarcinilor ce se cer.Se poate despride de aici ca independenta si creativitatea in invatare se realizeaza pe etape ;

Dezvoltarea notiunilor de matematice

. in clasa a doua se large te sfera adunarilor i scaderilor in concentrul 0 - 100 , elevii fac cuno tin a cu elemete de geometrie incipiente i capata cuno tin e mai ample despre unita ile de masura .

. ca si in clasa intai, tot exercitiul este cel care primeaza pentru consolidarea deprinderii de calcul, inaintea judecatii matematice;

. in rezolvarea problemelor copiii au tendinta de a folosi schema invatata in clasa intai: "se cunoaste", "se cere", "plan de rezolvare", "raspuns", "formula numerica", numai ca acum aceasta schema poate deveni un obstacol in rapiditatea rezolvarii de probleme. Asa incat metoda pasilor marunti poate fi folosita doar la elevii cu nivel mai scazut de inteligenta, iar pentru cei mai abili se poate trece peste aceste etape mergand la rezolvarea rapida a problemelor;

Contactul cu o serie de cunostinte despre natura

. poate sa produca o anumita ordine in cunostintele elevilor despre lumea vie. Aceasta este trecerea ulterioara spre asimilarea notiunilor de biologie cu studiul comparativ al organismelor; . animalelesi plantele sunt prezentate doar din exterior. Daca se recurge la prea multe detalii se ajunge la o invatare mecanica, ceea ce nu este de dorit, pentru ca odata cu trecerea timpului duce la uitare;

b) Acumularile elevului din clasa a III-a :

In cadrul obiectului limba romana:

. un intens teren de incercare, dezvoltaresi imbogatire a potentelor cognitivesi creatoare ale elevului din clasa a treia il ofera obiectul limba romana cu segmentele de citire, lectura, compunere, gramatica, dezvoltarea vorbirii, intr-un cuvant comunicare;

. textele propuse sunt foarte diverse, fiind urmate de o serie de intrebari, teme, exercitii. Lista de achizitii probabile pe care le prefigureaza contactul cu textele sunt caracteristici pentru invatarea intelectuala, senzoriomotorie, afectiva, moralasi sociala ;

. la gramatica, de asemenea, se foloseste tot metoda pasilor marunti, pentru ca asimilareasi familiarizarea cu partile de vorbire sa fie cat mai corectasi rapida. Pentru a face gramatica cat mai atractiva trebuie folosite diferite metode de predare, texte cat mai atractive si usor de inteles;

. principalul obiectiv al obiectului limba romana la sfarsitul clasei a treia este constituirea capacitatii de a repovesti un text, de a compune, ca modalitati de obiectivare a achizitiilor facute anterior.

In cadrul obiectului matematica:

. unul dintre momentele esentiale ale invatarii matematicii in clasa a treia il constituie familiarizarea elevilor cu ordinelesi clasele numerelor. Astfel copiii descopera modul de formare al numerelorsi al sistemului numeric -unitatea simpla sau repetata, multiplicata de un anumit numar de ori. Operatiile matematice invatate pana acum sunt solicitate sa lucreze in conditii noi cu numere in concentrul 0- 1000.000.

. de asemenea in clasa a treia se introduc notiunile specifice operatiilor de inmultire si impartire care constituie baza de capacitatilor de invatare ;

. notiunile de geometrie intregesc seturile sarcinilor care compun matematica din clasa a treia. Cunostintele despre dreapta, semidreapta, segmentul de dreapta, introduse prin actiuni de masurare si comparatie si diferentiate criterial dupa jocul contrariilor "marginit- nemarginit", deschid calea spre universul conceptelor geometrice;

b) Acumularile elevului din clasa a IV-a :

Limba romana din clasa a patra ofera un teren propice exersariisi stimularii potentialului cognitivsi creativ al elevului.:

. continuturile acestuia vizeaza trei categorii de procese mentale: mnezice, verbalo - logicesi imaginative, configurand o prelucrare de sub mai multe unghiuri de vedere a materialului lecturat;

. elevul din clasa a patra este caracterizat de un plus de maturitate, este foarte sensibil la faptul literarsi lingvistic, la eventualele oscilatii si inconsecvente ale modului cum este invatat sa se raporteze la ele.

La matematica:

. temele introduc elevii in invatarea notiunii de fractie -ordinarasi zecimala - ca moduri de redare parte-intreg, ca si probleme de aflare a distantei, vitezei si timpului, probleme care se rezolva folosind metoda figurativa, probleme care se rezolva cu metoda mersului invers.

Prin intermediul notiunilor de geografie:

. elevul patrunde in sfera unei invatari in care actiunea bazata pe imagine perceptivasi de observare a realului sau a substituentilor lui, harta, globul,are mare importanta. Invatatorul trebuie sa ii introduca pe elevi in specificul cognitiv al domeniului geografic, unde perceptivul se imbina cu imaginarul, cu evocare si cu actiunea prezumtiva, redusa la scara miscarii intr-un spatiu conventional, cel al hartii;

. procesele senzoriale declansate: vizuale, chinestezice, tactile, olfactive, legate de aspectele fizice ale reliefului, cu infatisare, asperitati, distante, flora -starnesc interesul pentru drumetie, excursie; contactul elevilor cu notiunile geografice poate fi colorat cu excursii, imagini, descrieri, povestirea geografica.

Istoria, ca disciplina noua in clasa a patra, dar avand unele premise in lecturile cu continut istoric:

. ii introduce pe elevi intr-un univers inedit, cel al manifestarilor de viata ale colectivitatilor umane. Cateva caracteristici ale istoriei ar fi: este vorba despre evenimente ale trecutului, la care elevii nu au avut cum sa participe; cunoasterea se realizeaza indirect, prin mediatori;

. trebuie formata la elevi percepereasi evaluarea corecta a timpuluisi spatiului istoric, capacitatea elevilor de a se manifesta ca niste istorici in miniatura, folosind grila marturiilor mediatoare despre evenimente, capacitatea de a extrage semnificatii din materialul pe care-l invata si de a opera cu el, in ordine cauzal-explicativa;

. pentru a realiza o invatare cat mai eficienta a istoriei nu este necesara doar o memorare a lectiilor, ci se doreste o participare cat mai activa la sapaturi arheologice, strangerea vestigiilor, cercetarea documentelor, perceperea exponatelor din muzee, citirea, decodificareasi interpretarea textelorsi a inscriptiilor, alcatuirea unei expozitii cu obiectele colectionate de ei.

O insemnata contributie in formarea gandirii stiintifice o au cunostintele despre natura

. elevii sunt orientati spre invatarea diferitelor fenomene ale naturii: ploaia, vantul, ceata, zapada, chiciura; despre circuitul apei in natura, despre trecerea apei in diferite stari de agregare, (inghet, evaporare, condensare, topire, fierbere);

. totodata sunt prezentate bogatiile solului: flora si fauna cu plantelesi animalele existente pe teritoriul tarii noastre, dar sunt prezentate si bogatiile subsolului: roci, minerale, minereuri de fier, materiale de constructii. Pentru a putea intelege fenomenele cat mai bine, este necesar sa se faca multe experimente, sa se realizeze excursii de cercetare si colectare de materiale din natura pentru diferite colectii.

In perioada micii scolaritati este bine ca invatatorul sa puna accent pe insusirea cunostintelor de baza, dar trebuie avute in vedere neaparat dexteritatile care mentin echilibrul intre efort si relaxare, intre greu si usor, intre placut si util.