Scoala waldorf

SCOALA WALDORF

Obiective operationale:

sa explice semnificatia conceptului de epoca pentru scoala Waldorf;

sa prezinte avantajele invatarii in epoci;

sa enumere acele discipline ce pot fi predate in sistem modular;

sa identifice criteriile folosite in selectia copiilor ce urmeaza scoala Waldorf;

sa argumenteze pondere ridicata a cursurilor artistice si practice in scoala Waldorf;

sa sublinieze avantajele absentei manualelor/notelor in scoala Waldorf;

sa descopere efectele produse in plan psihologic de schimbarea invatatorului in clasa a V-a.

Pedagogia Waldorf a fost creata la inceputul secolului XX de catre Rudolf Steiner, la initiativa directorului fabricii de tigarete Waldorf Astoria, Emil Molt. Ea se bazeaza pe antroposofia dezvoltata de R.Steiner in cursurile de introducere tinute in toamna anului 1919, inainte de inceperea primelor clase.

Conform antroposofiei, capacitatea umana de cunoastere duce la formarea unei imagini de ansamblu progresive asupra existentei spiritualitatii in lume si in om. Antroposofia reuneste elemente din idealismul german, filosofia lui Göethe, crestinism (in special lutheran), doctrinele filosofico-religioase orientale. Intreaga viata a omului contine in sine premisele, considera antroposofii, dar pentru a putea spune ceva despre acest viitor trebuie cunoscuta natura scunsa a omului.

R. Steiner face urmatoarea analogie: "Viata este ca o planta care nu contine doar ceea ce prezinta privilor noastre, ci ascunde in profunzimile ei si un stadiu viitor. Cine priveste o planta care are numai frunze, acela stie ca dupa un timp vor aparea florile si fructle. Ascunse privilor noastre, planta are de pe acum premisele acestor flori si frunze."

Pentru a putea spune ceva despre stadiul viitor, omul trebuie sa cerceteze mai mult decat ceea ce se vede. Trebuie studiata fiinta-esenta a plantei.

Cunoasterea aprofundata, spiritual - stiintifica a fiintei umane, ofera, in conceptia lui R. Steiner, mijloace practice de a rezolva problemele vitale ale contemporaneitatii, dintre care una importanta este cea a invatamantului. Din cunoasterea si descrierea naturii copilului, a fiintei omului in devenire vor rezulta solutii pentru problemele educatiei.

Dezvoltarea fiintei umane este vazuta ca un proces de crestere si metamorfoza, ce se desfasoara in etape de cate sapte ani.

In perioada de varsta 0-7 ani (de la nastere la schimbarea dentitiei) corpul omenesc are sarcina de a se forma pe sine; organele fizice trebuie sa ajunga la anumite forme, iar raporturile lor structurale trebuie sa capete anumite directii si tendinte. Principalul mod de relationare a copilului este imitatia, raportarea la un anumit model. Copilul invata prin imitatie. Tot ceea ce fac adultii sub privirile copilului au efect asupra sa, si nu frazele moralizatoare si sfaturile rationale.

Perioada cuprinsa intre 7-14 ani (schimbarea dentitiei -maturizarea organelor sexuale) se caracterizeaza prin dezvoltarea inclinatiilor, a obisnuintelor, a caracterului, a memoriei, a temperamentului. Nu mai este vorba de imitatie, ci devine important tot ceea ce este plin de sens si actiune, prin imagine si simbol. Cuvantul cheie este autoritatea, dar nu cea constransa, ci cea inteleasa.

Intre 14 si 21 ani fiinta umana dobandeste accesul la lumea abstracta de reprezentari, la puterea de judecata, la intelegere si ratiune. Odata cu maturizarea sexuala, omul este pregatit pentru a-si forma propria judecata asupra lucrurilor invatate anterior.

R. Steiner a avut prilejul sa-si puna in practica ideile in 1919, cand la Stüdtgardt a fost infiintata prima scoala Waldorf. Formarea copilului ca om si conditiile de dezvoltare a copilului erau puse in centrul acestei scoli.

La sfarsitul primului razboi mondial, in Germania aveau loc mari transformari sociale si se cautau noi structuri statale democratice. R. Steiner si-a format, in aceasta perioada, ideile cu privire la caracterul tripartid al organismului social. Asa cum numai principiul statului de drept asigura separarea puterilor in stat, tot astfel viata spirituala, domeniul economic si cel juridic trebuie sa aiba administratii autonome, prin care sa asigure conditiile ca aceste trei domenii sociale fundamentale sa nu fie deformate sau prejudiciate de diferentele de interese.

Misiunea vietii spirituale este aceea de a dezvolta capacitatile umane si de a tine seama de trebuintele spirituale individuale, intr-un climat de libertate. Una din sarcinile fundamentale ale vietii spirituale este organizarea si conducerea invatamantului.

Misiunea vietii economice consta in organizarea ghidata de principiul echitatii, a productiei, distributiei si consumului. Prin instituirea unor relatii transparente, experienta expertilor in economie trebuie pusa in strasa corelatie cu interesele consumatorilor.

Misiunea activitatii statului este stabilirea si pastrarea ordinii de drept, iar ca expresie a puterii statale, ocrotirea individului si a comunitatii pe baza respectarii egalitatii in drepturi a cetatenilor.

Prima scoala Waldorf s-a bucurat de un larg interes si a atras deschiderea unor asemenea scoli in Europa si America. Aceste scoli au fost inchise in perioada nazismului, dar si-au putut continua activitatea in Franta, M. Britanie.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, scolile Waldorf au fost redeschise in Germania de Vest, iar dupa 1989 in Germania de Est si in tarile foste comuniste.

Fiecare scoala Waldorf din Germania este constituita ca asociatie a parintilor, profesorilor, prietenilor scolii. Scolile Waldorf sunt astazi cunoscute si sub denumirea de Scoli libere sau Scoli independente.

Comunitatea se structureaza in diferite organe, care raspunde de resortul juridic, economic sau pedagogic. Intre aceste resorturi exista o strasa legatura, ele intra in contact permanent si se echilibreaza. Conducerea scolii revine consiliului de profesori care lucreaza in regim de autoadministrare; conducerea scolii Waldorf este de tip colegial.

R. Steiner a cerut corpului profesoral sa accepte ca fundament pedagogico-organizatoric discutarea tuturor problemelor scolii, indeosebi a celor pedagogice, in consiliul profesoral.

Si pentru ca problemele curente se cer discutate pe masura ce au loc, consiliul profesoral se intruneste saptamanal. Aici profesorii spun ce predau, cum predau, daca au avut succes cu o tema sau esec cu alta. Aici sunt luate in discutie clase de elevi sau elevi in parte, care trec printr-o situatie mai dificila sau mai deosebita si au nevoie de atentia intregului corp profesoral pentru a depasi situatia creata. Aici sunt dezbatute teme pedagogice generale, indiferent de specialitate, la care participa toti profesorii si invatatorii, caci pe toti "membrii familiei" ii intereseaza drumul celuilalt.

Imaginea copilului ramane insa mereu ca imagine centrala a preocuparii fiecarei teme, fie ea si administrativa. Bineinteles ca mai exista si probleme delicate. Unul sau altul dintre dascali are dificultati majore in stapanirea clasei; exista dascali noi in activitate, care trebuie indrumati; se cer organizate incadrarile cu personal pentru anul scolar urmator: toate acestea sunt discutate intr-un cerc mai restrans, in consiliul de administratie.

La el participa acei pedagogi care au experienta pedagogica si in existenta scolii respective, care isi asuma de buna-voie viitorul scolii, ca viitor al propriei biografii. Dintre toti colegii, unul este ales ca reprezentant al scolii in fata tertilor. Nu este de confundat acesta cu functia obisnuita a directorului, caci nu are puteri decizionale supreme, nu poate lua decizii singur si nici nu are toate responsabilitatile pe umerii sai. Acestea sunt impartite intre diferiti profesori sau invatatori. Purtarea responsabilitatii de catre mai multi oameni duce la cresterea implicarii in "familie".

In multe tari scoala Waldorf formeaza o uniune sau federatie, care isi poate asuma sarcini comune: formarea profesorilor. Aceasta uniune nu are competente de indrumare fata de scolile individuale.

Modul de finantare este foarte diferit pe plan international, de la finantarea exclusiva de catre stat pana la la finantarea complet particulara. Daca se percep taxe scolare, se incearca o diferentiere a contributiilor in raport cu venitul familiei pentru a nu se crea efectele sociale selective. R. Steiner a dorit ca aceasta scoala sa fie deschisa tuturor copiilor.

Scolile Waldorf sunt scoli cu 12 clase, precedate, de regula, de gradinita. Pe langa scoala pot functiona camine, centre pentru petrecerea timpului liber.

La admiterea in scoala au prioritate copiii care mai frati in scoala, copiii care au urmat gradinita Waldorf, copiii profesorilor; in rest admiterea se face in ordinea inscrierii. Nu are loc o selectie dupa criteriul dotarii intelectuale sau dupa statutul social al adultilor. Copiii sunt examinati de medicul scolar si de 1-2 profesori, pentru a stabili maturitatea si capacitatea scolara.

Activitatea de indrumare a clasei este realizata, de regula, de catre o personalitate, care isi asuma corelarea si coordonarea evolutiei scolare a elevilor pe parcursul unei trepte scolare.

Particularitatile de varsta, antropologice, care sunt unitare in perioada de la 7 la 14 ani, cer in mod obiectiv prezenta unei aceleiasi persoane in aceasta functie coordonatoare.

In sistemul clasic de invatamant Waldorf, aceasta functie didactica este numita "invatatorul clasei" si are ca si indatoriri pedagogice predarea unui numar de discipline, cuprinse in epoci, de-a lungul celor opt ani de studiu pana la liceu.

Disciplinele predate in epoca sunt, de obicei, cele cognitive, iar predarea lor interdisciplinara este un deziderat esential al acestei pedagogii. Cu totii cunoastem faptul ca, la aceasta varsta, elevii percep evenimentele, actiunile din realitate, iar predarea trebuie sa tina cont de acest fapt si sa mentina treaza aceasta capacitate de observare, bazata pe interesul firesc al elevului.

Experimente, excursii, observatii minutioase sunt modalitati fundamentale de organizare a invatamantului pana la pubertate. Formele de lucru introduse in clasele primare sunt baza pe care se aseaza munca de observare din clasele gimnaziale.

De aceea, este esential ca una si aceeasi persoana sa insoteasa elevul pe parcursul acestor opt ani, cand isi formeaza instrumentele de cunoastere.

Din punct de vedere psihologic, schimbarea invatatorului in clasa a cincea nu inseamna doar despartirea de o persoana, adesea indragita, ci si de un mod de lucru. In mod natural, aceasta despartire se realizeaza la pubertate, cand tanarul nu mai accepta prezenta unui model de imitat, ci isi cauta propria forma de exprimare. Aici este normal sa apara mai multe personalitati in fata elevului, pentru a-i da posibilitatea sa aleaga elemente diverse si de a-si exersa formele proprii, prin acceptare sau combatere sanatoasa.

Fiecare cadru didactic isi structureaza autonom predarea in cadrul sarcinilor preluate si raspunde de dezvoltarea copiilor in fata parintilor si in fata colegiului profesorilor. Este vorba de libertatea bazata pe raspundere si de o activitate arbitrara.

In Scoala Waldorf, ritmul are un rol important in educarea vointei, urmarindu-se ritmul unei ore, al zilei, al lunii si al anului. Ritmul orei este reliefat de impartirea cursului principal, ce se desfasoara la inceputul cursurilor in primele doua ore, in trei parti:

• partea ritmica, prin care este solicitata vointa copilului;
• partea cognitiva, care se adreseaza intelectului;
• partea de povestire care se adreseaza simtirii.

Utilizarea ritmului in educatie permite ca intreaga fiinta a persoanei educate sa fie abordata si nu numai componenta sa intelectuala.

Ritmul zilei presupune studierea materiilor cu caracter cognitiv in prima parte a acesteia si a celor artistice si practice in cea de a doua parte. Acest lucru face posibila adancirea subiectelor teoretice, prin aplicarea lor in practica si prin insufletirea lor artistica.

Ritmul lunii se refera la existenta unor module de 2-4 saptamani in care, zilnic intre orele 8 si 10, sunt studiate materiile principale (romana, matematica, fizica, chimie, geografie, istorie, biologie etc.). Aceste module poarta denumirea de epoci. Intr-o astfel de epoca se poate parcurge chiar si materia pe un an scolar, economia lucrului fiind deosebit de eficienta.

Urmeaza alte epoci, elevii reintalnindu-se cu fizica doar peste cateva luni, poate chiar peste un an. Desigur ca intre timp elevii uita ce au invatat, dar aceasta nu trebuie sa ingrijoreze.

In scoala Waldorf uitarea este considerata un aliat, din doua motive: in primul rand pentru ca uitand fizica, elevul se va putea dedica cu toate capacitatile unui nou domeniu, de exemplu literaturii, iar in al doilea rand pentru ca, dupa ce fizica a fost uitata aparent complet, la reintalnirea cu aceasta stiinta, elevul isi va reaminti mult mai intens cele invatate.

Un alt avantaj al predarii in epoci este faptul ca informatiile si intrebarile primite peste zi sunt prelucrate subconstient noaptea, iar a doua zi, atat elevii, cat si profesorii, gasesc mai ussor rezolvarea lor.

Insa, nu toate materiile participa la acest carusel al epocilor. Se predau in sistem modular limba materna si gramatica, matematica, fizica, chimia, istoria, geografia si stiintele naturii. Aceste materii pot sa apara si in ore de exercitii, care au rolul de a fixa cat mai bine materia la cursul de baza. Celelalte materii, cum ar fi limbile straine, educatia fizica, desenul si celelalte activitati artistice sau practice, apar ca si ore fixe dupa cursul de baza si orele de exercitii.

Durata totala a procesului de instruire insumeaza 24-36 ore pe saptamana, in functie de categoria de varsta a copiilor.

Invatatorul diriginte contribuie la integrarea diferitelor materii si evita specializarea timpurie, care pericliteaza unitattea cunostintelor.

Profesorul trebuie sa se familiarizeze permanent cu o materie noua. Numai un cadru diadctic cu un larg spectru de pregatire poate sa asigure indeplinirea sarcinilor. In clasele 9-12, materiile sunt predate de profesori de specialitate.

Scoala Waldorf este o scoala fara manuale. Absenta manualului unic contribuie la cresterea respectului fata de carti si la intarirea autoritatii profesorului, care are astfel o legatura directa in comunicarea cu elevii.

Pe de alta parte, elevii se obisuiesc sa se documenteze din cat mai multe surse in studiul unei teme. De asemenea, profesorul poate astfel introduce in cadrul procesului de invatamant noi informatii sau materiale aparute in domeniul respectiv, si are posibilitatea de a adapta nivelul predarii si al cerintelor la nivelul clasei.

Formarea unei pareri cat mai obiective, antrenamentul pentru facultate si viata de autodidact sunt calitati evidente pe care le dobandesc elevii astfel scolarizati.

In ceea ce priveste caietele si instrumentele de scris, desi pare mai greu la prima vedere, este mult mai sanatos pentru copil sa scrie, de la inceput, pe caietul fara liniatura, intrucat liniatura este folosita exact cu scopul de a ingradi si limita la norme clar stabilite scrisul copilului.

Alternativa Waldorf nu pledeaza pentru un scris dezordonat, ci dimpotriva, ordinea, latura estetica in general, sunt puternic cultivate in scoala. In absenta liniilor, elevul va trebui sa depuna un efort mai mare pentru a-si ordona scrisul. Desigur ca procesul va fi de mai lunga durata, rezultatul va fi insa mult mai solid, stiut fiind faptul ca, dupa scoala, liniatura este abandonata (scrisori, cereri. C.V. etc).

Si in legatura cu instrumentele de scris in scoala Waldorf elevii lucreaza mai mult cu suprafete, in special in primele clase. Astfel, in clasa I elevii scriu cu blocuri cerate. In clasa a II-a grosimea liniei se subtiaza, folosindu-se creioane cerate. Din clasa a II-a copii vor scrie cu creioane colorate groase (jumbo). In clasa a III-a elevii exerseaza scrisul cu pana si apoi incep sa scrie cu stiloul.

Pixul este evitat, cunoscut fiind faptul ca acesta deformeaza scrisul. In continuare, caietele vor fi organizate in asa fel, incat partea estetica, de scriere, de ilustrare si de ornamentare sa fie in permanenta avute in vedere, intr-un mod artistic, de calitate. Aceasta, cu atat mai mult cu cat redactarile in caiete reprezinta forma personala de "manual" pe care o realizeaza elevii insisi.

Copilul nu trebuie sa invete prin presiune externa, ci prin prin interes pentru continuturile tratate. Sarcina profesorului este sa trezeasca acest interes, iar pentru copil, din acest motiv, institutia profesorului diriginte are o importanta deosebita.

Principiul de baza al acestei alternative pedagogice este: "Trebuie educat omul ca intreg", de aceea pedagogia Waldorf vorbeste de existenta a trei forte sufletesti: gandire, afectivitate si vointa, forte ce trebuie intarite, dezvoltate.

Fata de accentuarea unilaterala a capacitatilor intelectuale, pedagogia Waldorf isi asuma sarcina sa cultive si capacitatile emotionale si pe cele practice (vointa) pentru ca dezvoltarea lor are o importanta deosebita pentru viata ulterioara.

Ponderea ridicata a cursurilor artistice si a celor practice iese in evidenta de la prima privire asupra orarului obisnuit din Scoala Waldorf, intrucat aceasta isi propune sa realizeze o educatie echilibrata, oferind pe de o parte fiecarui copil ceea ce i se potriveste, insa intervenind si cu preocupari in acele domenii spre care acesta nu are inclinatii, dar care sunt necesare unei educatii complete.

Un argument in plus pentru acest principiu: de regula, educatia intelectului prin stiinte cultiva distanta, individualismul, antipatia si concurenta iar, dimpotriva, educarea sufletescului prin arte si mestesuguri cultiva simpatia, apropierea, lucrul in echipa si colaborarea.

Ambele laturi ale educatiei sunt la fel de importante pentru un om echilibrat, dornic sa-si controleze singur viata, fara a se lasa manipulat din exterior.

Indirect insa, la nivelul manualitatii, cursurile artistice sau practice sustin materiile adresate intelectului. Iata doua exemple: in clasele mici, atat fetele cat si baietii tricoteaza, activitate care ajuta puternic la formarea vederii in spatiu, necesara indeosebi matematicii; la inceputul fiecarei zile, intreaga clasa parcurge o parte ritmica in care canta, recita sau danseaza (jocuri adecvate varstei, insotite de batai din palme, jocuri ritmice si gesturi sugestive).

Partea ritmica ii aduce pe toti la unison, le canalizeaza energia si ii pregateste pentru ora. Importanta cursurilor artistice rezida si in faptul ca le educa starile sufletesti. Ele sunt evidentiate in arte, iar elevul traieste, in procesul reprezentarii lor, caracteristicile propriei personalitati, pe care astfel o cunoaste si o stapaneste bine. El isi cultiva capacitatea de a percepe starile sufletesti, dezvoltandu-si abilitati de comunicare dincolo de calea verbala.

Scoala Waldorf se caracterizeaza si prin absenta notelor. Prin note se evidentiaza preponderent competitia dintre elevi, ceea ce duce deseori la blocaje in randul elevilor timizi, frustrari si inhibitii printre cei slabi, aroganta sau egoism intre elevii buni si foarte buni. Astfel, climatul de lucru al clasei poate fi usor compromis, atmosfera devenind stresanta si apasatoare pentru multi elevi. Adevarata competitie este nu intre diferiti elevi ai clasei, ci in fiecare elev in parte, cu propriile lui dificultati pe drumul dezvoltarii calitatilor, aptitudinilor si potentialului sau.

In acest fel, toti elevii se percep unii pe altii ca tovarasi de drum, se accepta in colectiv cu dificultatile pe care le are fiecare si se ajuta unii pe ceilalti in depasirea acestora. Conlucrarea si spiritul de echipa sunt astfel puse in evidenta si exersate in domeniul social.

Dar cum se desfasoara procesul de invatamant din Scoala Waldorf in absenta notelor? Orele sunt mult mai libere, elevii fiind deosebit de deschisi, participand in mod natural la ora, fara frica de note proaste. Majoritatea elevilor intreaba cand nu au inteles si ies plini de curaj la tabla.

Pe de alta parte, elevii buni sunt dispusi oricand sa-i ajute pe colegii aflati in dificultate. In general, elevii invata manati de dorinta de cunoastere, dar si de constiinta. Elevii primesc in mod regulat teme si lucrari de control. Scopul lor nu este insa de a obtine o nota cat mai mare, ci de a face o lucrare cat mai buna.

Dar cum afla parintii despre nivelul activitatii copilului lor in scoala? Foarte simplu: intalnindu-se regulat cu cadrele didactice. Aceasta ramane si in sistemul cu note cea mai eficienta metoda de control a copilului. In plus, parintii pot vedea caietele de epoca sau aparitiile regulate ale elevilor in serbarile lunare ale clasei sau ale scolii.

La sfarsitul fiecarui an scolar, elevul primeste un certificat in care fiecare profesor descrie activitatea sa din toate punctele de vedere. Din aceste certificate, parintii afla mult mai multe despre copilul lor decat dintr-o medie. In registrul matricol este cuantificata activitatea elevului la fiecare materie cu un calificativ sau o nota, echivalente cu evaluarea facuta in timpul anului.

Imaginea pe care si-o formeaza profesorii despre copil, se concretizeaza intr-o caracterizare ampla, care este discutata cu parintii si cu elevii si are rol in orientarea pe mai departe a acestora.

Esenta pedagogiei Waldorf este copilul privit ca o entelehia - fiinta care-si poate poarta telul in sine, fiind alcatuita din trup, suflet si spirit, si nu doar rezultat al ereditatii - dupa cum precizeaza R. Steiner.

Teme de reflectie

Comentati: "Viata este ca o planta care nu contine doar ceea ce prezinta privilor noastre, ci ascunde in profunzimile ei si un stadiu viitor. Cine priveste o planta care are numai frunze, acela stie ca dupa un timp vor aparea florile si fructle. Ascunse privilor noastre, planta are de pe acum premisele acestor flori si frunze.

Explicati semnificatia conceptului de epoca pentru scoala Waldorf.

Aspecte pozitive ale absentei manualelor in scoala Waldorf.

Argumentati ponderea ridicata a cursurilor artistice si practice in scoala Waldorf.

Comentati: "Trebuie educat omul ca intreg"

Intrebari

Ce mod de finantare folosesc scolile Waldorf?

Care sunt criteriile folosite in selectia copiilor ce urmeaza scoala Waldorf?

Ce rol joaca ritmul in scoala Waldorf?

La ce se refera "ritmul lunii"?

Care sunt efectele produse in plan psihologic de schimbarea invatatorului in clasa a V-a?

Ce instrumente de scris sunt folosite in scoala Waldorf?

Cum afla parintii despre nivelul activitatii copiilor in scoala?

Intrebari grila

Cuvantul cheie pentru etapa de varsta 7-14 ani este:

a) autoritate constransa;

b) autoritate inteleasa;

c) respect reciproc.

Perioada 7-14 ani se caracterizeaza prin:

a) accesul la lumea abstracta de reprezentari, la puterea de judecata;

b) dezvoltarea inclinatiilor, obisnuintelor, caracterului;

c) accesul la intelegere.

Scolile Waldorf sunt cunoscute si sub numele de:

a) scoli progresiste;

b) scoli libere;

c) scoli cooperatiste.

Problemele curente ale scolii sunt discutate:

a) in consiliul de administratie;

b) in consiliul profesoral;

c) in consiliul clasei.

O problema precum dificultatile dascalului in a stapani clasa se poate discuta in:

a) consiliul de administratie;

b) consiliul profesoral;

c) consiliul clasei.

Consiliul profesoral se reuneste:

a) saptamanal;

b) lunar;

c) semestrial.

Modalitatile fundamentale de organizare a invatamantului Waldorf pana la pubertate sunt:

a) jocuri, excursii, activitati practice;

b) experimente, excursii, exercitii;

c) experimente, excursii, observatii.

Durata procesului de instruire pe saptamana este de:

a) 20-24 ore;

b) 24-36 ore;

c) 28-32 ore.

Pedagogia Waldorf vorbeste de existenta a trei forte spirituale:

a) gandire, afectivitate, motivatie;

b) gandire, afectivitate, vointa;

c) gandire, vointa, motivatie.

Scolile Waldorf sunt scoli cu :

a) 4 clase;

b) 8 clase;

c) 12 clase.

In scoala Waldorf uitarea este vazuta ca:

a) un dusman al invatarii;

b) un aliat al invatarii;

c) un fenomen normal, ce impiedica, insa, obtinerea performantei.

BIBLIOGRAFIE

1. Bartolomeis de, F., Introducere in didactica scolii active, EDP, Buc.,1981.

2. Carlgren, F., Educatia pentru libertate. Pedagogia lui Rudolf Steiner, Ed.Triade, Cluj-Napoca, 1994.

3. DeVries, Rheta, Kohlberg, L., Constructivist Early Education: Overview and Comparison with Other Programs, Washington D.C., NAEYC, 1987.

4. Evans, E., Contemporary Influences in Early Childhood Education, New York, Holt, Rinehart and Winston, 1971.

5. Houssaye, J., Quinze pedagogues. Leur influence aujoud'hui, Paris, Armand Colin, 1994.

6. Huberman, A.M., Cum se produc schimbarile in educatie: Contributie la studiul inovatiei, EDP, Buc., 1978.

7. Mialaret, Gaston, Introducere in pedagogie, EDP, Buc., 1981.

8. Petrescu, I.C., O scoala pentru democratie, Antologie de texte pedagogice, Ed. ALL, Buc., 1998.

Solutii: 1.b; 2.b; 3.b; 4.b; 5.a; 6.a; 7.c; 8.b; 9.b; 10.c; 11.b.