QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente pedagogie

Proiectul de lectie



Proiectul de lectie


Proiectul de lectie este documentul in care se reflecta "scenariul" didactic, adica felul in care se va desfasura activitatea didactica, astfel incat obiectivele propuse sa fie indeplinite. Orice proiect didactic, dupa cum am vazut, cunoaste mai multe etape care sunt:

I.     precizarea obiectivelor si se realizeaza prin trei operatii:

se precizeaza ce se va sti - cunoaste sau ce va sti sa faca elevul/studentul la sfarsitul activitatii;



se va confrunta si verifica operatia 1. prin comparare cu programa analitica sau manualul;

se verifica daca timpul alocat este suficient.

II.       analiza resurselor - operatiilor care cunoaste de asemenea trei operatii:

se evalueaza disponibilitatile psihologice (gandire, memorie, motivatie, imaginatie etc.) ale elevilor;

se analizeaza conditiile materiale (spatiu, loc, dotari) in care se desfasoara activitatea;

se analizeaza locul si rolul disciplinei scolare in functie de numarul de ore, volum de cunostinte, profilul scolii, interesul elevilor/studentilor si al cadrelor didactice;

III.     elaborarea strategiei de predare, care cuprinde urmatoarele operatii:

se selecteaza continutul ce urmeaza a fi predat si se realizeaza organizarea lectiei;

se aleg metodele de invatamant prin care se pot realiza obiectivele propuse;

se stabilesc materialele - logistica didactica - necesare predarii lectiei;

se aleg mijloacele de invatamant prin care se pun in valoare materialele didactice si metodele utilizate;

se gandeste cum sa se combine metodele cu materialele - mijloacele utilizate in vederea cresterii eficientei lectiei;

se elaboreaza proiectul didactic propriu-zis al lectiei;

IV.    elaborarea unui sistem de evaluare specific continutului si obiectivelor formulate la nivelul formei de activitate didactica proiectata si care vizeaza urmatoarele operatii: elaborarea probelor, formelor si metodelor care sa permita masurarea, aprecierea si evaluarea a ceea ce se propune prin obiectivele formulate.

Proiectarea didactica cunoaste mai multi timpi - etape dupa cum urmeaza:

timpul 1 este prognoza - predictia si consta in anticiparea a ceea ce urmeaza sa se realizeze. Frecvent ia forma proiectului didactic sau al planului de lectii;

timpul 2 - realizarea (aplicarea) si consta in desfasurarea efectiva a activitatii pe baza proiectului si  implica corectiile care se produc instantaneu sau spontan;

timpul 3 - evaluarea vizeaza rezultatele obtinute si se realizeaza fie ca operatie de finalizare sau ca actiune distincta, prin formele specifice cum sunt: examenele, colocviile, verificarile, tezele, extemporalele sau verificarile spontane.

Orice proiect didactic presupune anumite obiective:

didactice, reprezentand categoria fundamentala a pedagogiei care desemneaza intentionalitatea sau finalitatea prestabilita a procesului educativ;

fundamentale (generale) prin care se urmaresc modificari de comportament cu caracter general ce se vor obtine la incheierea unei etape pregatitoare;

operationale care sunt enunturi care descriu rezultatele concrete, planificate, observabile si masurabile.

Obiectivele indeplinesc mai multe functii si caracteristici. Printre caracteristici evidentiem faptul ca orice obiectiv, ca enunt cu caracter finalist, indica o intentie care consta in realizarea performantelor sau competentelor de catre elevii/studentii implicati in procesul de invatamant si vizeaza o schimbare in comportamentul acestora.

O alta caracteristica a obiectivului consta in faptul ca acesta vizeaza o anumita schimbare la nivelul personalitatii elevului/studentului.

Printre functiile obiectivelor mai relevante ar fi:

functia de orientare valorica a procesului de invatamant si consta in natura obiectivului care vizeaza valoarea formativa a invatamantului si activitatilor didactice din cadrul acesteia;

functia evaluativa care se bazeaza pe posibilitatea aprecierii comportamentelor formate prin comparare pe baza unor criterii;

functie de reglare a procesului de invatamant coroborata cu obiectivul stabilit;

functie de anticipare a rezultatelor scolare.

Obiectivele cuprinse in activitatea de proiectare didactica se clasifica dupa criteriul domeniului care se delimiteaza cel putin dintr-o perspectiva dihotomica in:

cognitiv care implica, la randul sau, urmatoarele categorii de obiective:

asimilarea cunostintelor;

intelegerea;

aplicarea in practica a cunostintelor;

analiza;

sinteza;

evaluarea;

domeniul psihomotor (se au in vedere categoriile de obiective in relatie cu procesul de formare a priceperilor si deprinderilor) si vizeaza:

perceperea;

dispozitia (starea de pregatire pentru a face ceva);

reactia dirijata;

automatismele (stereotipii dinamice);

reactiile complexe (coordonarea miscarilor);

Orice obiectiv presupune mai multe elemente, deci o anumita structura.  Aceste elemente difera de la un anumit tip de obiectiv la altul. Spre exemplu, obiectivul general presupune ca elemente:

locul;

termenul;

mijloacele didactice;

limitarile.

Obiectivul operational presupune ca elemente:

subiectul;

comportamentul;

performanta;

restrictia la comportament.

Formularea obiectivelor impune anumite cerinte:

sa fie formulat cu ajutorul unor verbe ce indica un comportament observabil, controlabil si masurabil: sa fie in masura sa enunte, sa judece, sa compare, sa evalueze, sa standardizeze, sa defineasca, sa distinga, sa tipologizeze, sa clasifice etc.;

fiecare obiectiv trebuie sa vizeze o operatie singulara pentru usurarea realizarii lui;

sa fie clar formulat in cuvinte putine si sa vizeze rezultatul. Pentru fiecare secventa de instruire se va formula cel putin un obiectiv operational.

sa nu depaseasca posibilitatile elevilor/studentilor;

sa nu descrie activitatea cadrului didactic.

In incheiere vom prezenta un model de proiect didactic cu secventele si detaliile strategice - metodologice ce le impune un asemenea instrument.











APROB

SEF CATEDRA,


MODEL DE PROIECT DIDACTIC



TEMA NR. .. (se trece titlul temei din Programa analitica).

SEDINTA NR. .. (se trece titlul sedintei - subsecventei temei)

OBIECTIV DIDACTIC FUNDAMENTAL ..(se prezinta modificarile generale ale comportamentului elevilor/studentilor ce se vor obtine la sfarsitul lectiei: sa cunoasca, sa stie, sa-si insuseasca, sa invete etc.)

OBIECTIVE OPERATIONALE . (se evidentiaza obiectivele in functie de obiectivul fundamental - al temei si sedintei - si obiectivele desprinse de la fiecare secventa a lectiei predate in conformitate cu cerintele precizate anterior)

DETALII ORGANIZATORICE

DURATA . (in minute);

LOCUL DE DESFASURARE (sala de clasa, amfiteatru, laborator etc.)

FORMA DE ORGANIZARE .. (se precizeaza tipul lectiei: lectie de transmitere a cunostintelor, sedinta practica, seminar, verificare etc.)

METODE DIDACTICE.. (se precizeaza metodele utilizate: expunere, demonstrare, conversatie, problematizare, jocul rolurilor, simulare etc.)

MOD DE ORGANIZARE A LUCRULUI . (frontal, pe functiuni, pe grupe etc.)

MIJLOACE LOGISTICE. (mijloace audiovizuale, planse, dispozitive, calculatoare etc.)

BIBLIOGRAFIE

TITULARUL POSTULUI,



Pentru a fi mai operationali vom prezenta detaliile strategiei didactice si indicatiile metodice ale unui virtual Proiect de lectie.


DETALII ALE STRATEGIEI DIDACTICE

Indicatii metodice materiale

SECVENTA INTRODUCTIVA (5')


- verificarea prezentei

- verificarea cunostintelor insusite anterior a nivelului de formare a priceperilor si deprinderilor sau a modului de indeplinire a sarcinilor de munca independenta

- convorbire

SECVENTE DE INSTRUIRE (42')


- enuntarea: temei, sedintei, scopului didactic fundamental

- prezentarea modului de organizare a sedintei

- expunere

- conversatie euristica

SECVENTA DE INSTRUIRE Nr.1 (20')


continutul din Programa analitica

captarea atentiei - intrebuintarea unor procedee didactice care asigura motivarea imediata a participantilor si mentinerea treaza a atentiei pana la indeplinirea obiectivelor operationale propuse.

anuntarea obiectivelor operationale - modificarile din comportament ce se vor obtine la sfarsitul secventei de instruire; "ce vor sti" sau "ce vor sti sa faca studentii (elevii)".

- vizeaza constientizarea studentilor (elevilor), obtinerea aderarii la actul pedagogic. (Ex.: sa defineasca, sa enumere, sa monteze, sa explice).

reactualizarea cunostintelor - se reactualizeaza cunostintele insusite anterior care au legatura cu noul continut in scopul asigurarii continuitatii invatarii si pentru sporirea gradului de accesibilitate si temeinicie a celor insusite. Ex.: intrebare-raspuns; rezolvari de probleme, scheme etc.

transmiterea noului continut

dirijarea invatarii - aceste evenimente ale invatarii se produc de regula concomitent, avand afectat cea mai mare parte din timpul destinat sedintei;

- prin utilizarea metodelor si procedeelor didactice active, respectand legile si principiile invatamantului, folosind cele mai adecvate mijloace, cadrul didactic ii pune pe elevi/studenti in situatiile cele mai favorabile indeplinirii obiectivelor operationale

obtinerea performantei - indeplinirea obiectivelor operationale propuse. Ex.: rezolvarea de situatii-problema; probleme etc.

realizarea feedback-ului - culegerea datelor, informatiilor privind indeplinirea obiectivelor propuse in scopul reglarii permanente a activitatii didactice. Ex.: intrebare-raspuns, exemple prezentate de elevi, rezolvarea de probleme etc.

evaluarea performantei - se realizeaza de cele mai multe ori concomitent cu realizarea feedback-ului

- vizeaza stabilirea gradului de indeplinire a obiectivelor operationale

intensificarea retentiei - sublinierea esentialului, a elementelor de baza structurale, schematizarea in scopul intiparirii trainice a cunostintelor; concluzionarea de catre cadrul didactic

asigurarea transferului - prezentarea situatiilor cand si cum vor fi aplicate in practica functiei pentru care se pregatesc elevii/studentii la alte categorii de pregatire. Ex.: rezolvari de probleme si situatii-problema, exemplificari, jocuri distractive etc.

- expunere de motive















- problematizare

- culegere exercitii-probleme

- retroproiector

- tabla, creta colorata

- plansele nr. .









- intrebari



- conversatie euristica


SECVENTA DE INSTRUIRE NR.2 (20')


SECVENTA FINALA (5')

- desfasurarea bilantului:

- reamintirea continutului temei si sedintei;

- prezentarea continutului temei si sedintei;

- prezentarea bibliografiei;

- verificarea a 2 - 3 elevi/studenti asupra modului de insusire a cunostintelor predate;

- prezentarea modului de indeplinire a obiectivelor operationale;

- evidentieri pozitive si negative;

- aprecierea ordinii si disciplinei;

- sarcini de munca independenta;

- anuntarea temei sedintei viitoare.




INTOCMIT,


Proiectul de lectie are un caracter strategic, precizand ceea ce urmeaza sa intreprinda profesorul impreuna cu elevii obiectivele fiecarui eveniment fiind intemeiate pe ceea ce s-a realizat anterior, constatat prin intermediul conexiunii inverse. In timpul desfasurarii lectiei pot aparea intamplari neprevazute, profesorul fiind obligat sa se abata de la cele stabilite si prevazute in proiect. Proiectul il obliga pe profesor sa mediteze asupra tuturor detaliilor pe care le implica lectia, prin prisma obiectivelor generale urmarite, ferindu-l de improvizatie.

Elaborarea proiectului si realizarea lui constituie doua momente cu semnificatii diferite, primul evidentiind efortul profesorului pentru concretizarea unor teze si legitati stiintifice la o situatie concreta de instruire, iar cel de al doilea capacitatea lui de transpunere in practica  a celor proiectate. Modelul teoretic pe care il reprezinta proiectul nu se trans­forma automat in modelul praxiologic pe care il reprezinta lectia. Fiind un model "viu", acesta din urma se desfasoara in mod probabilist, datorita varietatii combinatiilor posibile intre variabilele lectiei si aparitiei unor "stari" imprevizibile. Depasirea si rezolvarea lor ramane in seama profesorului, in asemenea situatii deciziile fiindu-i sugerate de experienta si in mai mica masura de cele anticipate in proiect.

In consecinta, elaborarea proiectului se face in limitele legitatii dinamice, in timp ce realizarea lui se subordoneaza legitatii statistice. "Educatia constituie in mare parte rezultatul unor evenimente neasteptate, al unor intalniri si hazarduri" (M. Debesse, 1981). Oricat de minutios ar fi elaborat proiectul nu poate anticipa toate fenomenele lectiei, in virtutea legitatii dinamice el surprinde legaturile esentiale si necesare intre obiectivele formulate si tehnologia propusa pentru atingerea lor. Asemenea legaturi, anticipate teoretic, se infaptuiesc, insa, pe fondul unor evenimente intamplatoare si imprevizibile, carora profesorul trebuie sa le vina in intampinare cu metode si procedee adecvate. Tocmai in aceasta consta maiestria sa pedagogica. Proiectul confera activitatii didactice un suport stiintific si imprima procesului de predare-invatare un caracter normativ si tehnic. Realizarea lui intr-o situatie concreta este opera profesorului, respectiv rezultatul artei sale didactice. Asa ca, gandit pe plan mental sau elaborat in scris, proiectul constituie o fundamentare stiintifica a maiestriei pedagogice, a artei didactice.

Pe langa lectia de predare propriu-zisa un rol deosebit in activitatea didactica si care intermediaza relatia dintre agentii educationali - profesori - elevi/studenti il detine seminarul.


Relatiile profesor-elevi in cadrul activitatii didactice

Procesul de invatamant, cu formele sale de organizare, nu este conceput in afara unui dialog permanent intre profesor si elevi. "Procesul de invatamant, sustine Kierkegaard, incepe cand tu, profesor, inveti de la elev, cand tu, situandu-te in locul lui, intelegi ceea ce a inteles el in felul in care a inteles" (G. Leroy, 1974).

Care este natura si continutul acestui dialog si care-i sunt implicatiile asupra rezultatelor procesului de invatamant iata cateva intrebari ce au declansat multe cercetari in ultimul timp (pedagogice, psihologice, sociologice etc.). Problema relatiei profesor-elevi a constituit de fapt obiect de reflectie pentru teoreticienii tuturor timpurilor. Prin prisma acestei viziuni istorice putem distinge doua tendinte extreme, magistro-centrismul si pedocentrismul, dupa cum accentul s-a deplasat spre unul dintre cei doi poli. Magistrocentrismul se bazeaza pe o conceptie autocratica, profesorul este cel care dispune si impune totul, elevul supunandu-se si conformandu-se dispozitiilor acestuia. Activitatea de predare presupune folosirea unor astfel de metode si procedee care sa conduca spre ascultare si supunere. Relatia are un caracter coercitiv, exercitata de o persoana adulta, investita cu autoritate sociala asupra unei "fiinte imperfecte" care este copilul. La cealalta extrema se situeaza pedocentrismul. Relatia profesor-elevi imbraca forma liberalismului pedagogic. Copilului trebuie sa i se creeze toate conditiile in vederea unei dezvoltari spontane, fara nici un fel de constrangere sau dirijare exterioara in ambele cazuri este vorba de o restrangere a functiilor celor doi poli si implicit de o denaturare a relatiei pedagogice.

Readucerea in centrul problematicii pedagogice a relatiei dintre profesor si elevi se datoreaza cercetarilor din domeniul sociologiei si psihologiei sociale.



BIBLIOGRAFIE


Barsanescu, St., Vaidean, Gh.

- "Educatia estetica", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1961

Antonescu, G.G.

- "Pedagogia generala", Bucuresti, 1930

Ausubel, D.P., Robinson, F.G.

- "Invatarea in scoala", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981

Babanski, I.K.

- "Optimizarea procesului de invatamant", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979

Barzea, C.

- "Arta si stiinta educatiei", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995

Berger, G.

- "Omul modern si educatia sa", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974

Bruner, J.S.

- "Procesul educatiei intelectuale", Editura Stiintifica, Bucuresti, 1970

Calin, M.

- "Teoria educatiei. Fundamentarea epistemica si metodologica a actiunii educatiei", Editura ALL, Bucuresti, 1996

Calin, M.

- "Teoria educatiei", Editura ALL, Bucuresti, 1996

Cerghit, I.

- "Metode de invatamant", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997

Cerghit, I.

- "Perfectionarea lectiei in scoala moderna", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972

Comenius, I.A.

- "Didactica magna", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970

Constantin, M., Cosma, T.

- "Reconstructie pedagogica", Editura ANKAROM, Iasi, 1996

Cosmovici, A., Iacob, L. (coord.)

- "psihologie scolara", Editura Polirom, Iasi, 1998

Cretu, C.

- "Curriculum diferentiat si personalizat", Editura Polirom, Iasi, 1997

Cretu, D.

- "Psihopedagogie. Elemente de formare a profesorilor", Editura Imago, Sibiu, 1999

Cretu, T.

- "Psihologia varstelor", Editura Universitatii, Bucuresti, 1994

Cristea, S.

- "Pedagogie generala. Managementul educatiei", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996

Cucos, C.

- "Pedagogie", Editura Polirom, Iasi, 1996

D'Hainaut, L.

- "Programe de invatamant si educatie permanenta, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981

Dancsuly, A., Ionescu, M., Radu, M., Salade, D.

- "Pedagogie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979

Davitz, J., Ball, S.

- "Psihologia procesului educational", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978

Debesse, M.

- "Etapele educatiei", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981

Demeter, A.

- "Bazele fiziologice si biochimice ale formarii deprinderilor motrice", Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1982

Dewey, J.

- "Trei scrieri despre educatie. Studiu de Viorel Nicolescu", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977

Durkeihm, E.

- "Educatie si sociologie", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980

Epuran, M.

- "Psihologia educatiei fizice", Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1976

Erachide, M., Ienistea, O., Salade, D., Dascalescu, R.

- "Invatamantul pe drumul spre mai bine", Editura Napoca Star, Cluj, 2000

Faure, E. si altii

- "A invata sa fii", UNESCO, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974

Gagné, M.R.

- "Conditiile invatarii", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975

Geissler, E.E.

- "Mijloace ale educatiei", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977

Golu, P.

- "Invatare si dezvoltare", Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985

Herbart, Fr. I.

- "Prelegeri pedagogice", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976

Hilgard, E., Bower, G.

- "Teoriile invatarii", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975

Huberman, A.M.

- "Cum se produc schimbarile in educatie: contributie la studiul inovatiei", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978

Ienistea, O.

- "Dificultatile la invatatura", Editura Medicala, Bucuresti, 1982

Ionescu, I.

- "Sociologia scolii", Colegium, Editura Polirom, Iasi, 1997

Ionescu, I. (coord.)

- "Educatia si dinamica ei", Editura Tribuna Invatamantului", Bucuresti, 1998

Ionescu, M.

- "Lectia intre proiect si realizare", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982

Ionescu, M., Chis, V.

- "Strategii de predare si invatare", Editura Stiintifica, Bucuresti, 1992

Ionescu, M., Radu, I.

- "Didactica moderna", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995

Jinga, I.

- "Educatia permanenta", Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1979

Jinga, I., Istrate, E.

- "Manual de pedagogie", Editura All Educational, Bucuresti, 1998

Jinga, I., Negret, I.

- "Invatarea eficienta", Editura Editis, Bucuresti, 1994

Landsheare, de Viviane, Landsheare, de Gilbert

- "Definirea obiectivelor educatiei", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979

Leroy, G.

- "Dialogul in educatie", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974

Marcus, S., David, T., Predescu, A.

- "Empatia si relatia profesor - elev", Editura Albatros, Bucuresti, 1987

Mialaret, G.

- "Introducere in pedagogie", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981

Mitran, Gh., Mogos, Al.

- "Dezvoltarea calitatilor motrice", Editura Stiintifica, Bucuresti, 1977

Mitrofan, N.

- "Aptitudinea pedagogica", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1988

Monteil, J.M.

- "Educatie si formare, perspective psihosociale", Colegium, Polirom, Iasi, 1997

Muresan, P.

- "Invatarea eficienta si rapida", Editura Ceres, Bucuresti, 1990

Narly, C.

- "Pedagogie generala", Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 1996

Neacsu, I.

- "Motivatie si invatare", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978

Neacsu, I.

- "Instruire si invatare", Editura Stiintifica, Bucuresti, 1990

Neveanu, P.P., Zlate, P.M,. Cretu, T.

- "Psihologie scolara", Editura Universitatii, Bucuresti, 1987

Nicola, I.

- "Pedagogie", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994

Nicola, I.

- "Tratat de pedagogie scolara", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996

Niculescu, N.G., Adumitresei, I.D.

- "Invatamantul romanesc la o rascruce", Editura Polirom, Iasi, 1999

Okón, V.

- "Didactica generala", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974

Oprea, O.

- "Tehnologia instruirii", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979

Pavelcu, V.

- "Principii de docimologie. Introducere in stiinta examinarii", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1968

Paun, E.

- "Socio-pedagogie scolara", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982

Petrescu, I.

- "Metodica predarii managementului", Editura Lux Libris, Brasov, 2000

Piaget, J.

- "Psihologie si pedagogie", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972

Piaget, J.

- "Psihologia inteligentei", Editura Stiintifica, Bucuresti, 1965

Piaget, J., Inhelder, B.

- "Psihologia copilului", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970

Planchard, E.

- "Introducere in pedagogie", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976

Planchard, E.

- "Pedagogia scolara contemporana", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992

Platon,

- "Opere II", Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1976

Potolea, D.

- "Stilurile pedagogice" in Revista Pedagogica nr.12, 1987

Radu, I.

- "Psihologie scolara", Editura Stiintifica, Bucuresti, 1974

Radu, I. (coord.)

- "Psihologia educatiei si dezvoltarii", Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1983

Radu, I.T.

- "Psihologia invatarii", Editura Enciclopedica Romana, Bucuresti, 1969

Rosca Al., Zörgö, B.

- "Aptitudinile", Editura Stiintifica, Bucuresti, 1972

Rousseau, J.J.

- "Emile sau despre educatie", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1973

Salade, D.

- "Didactica", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982

Salade, D.

- "Educatie si personalitate", Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 1995

Salade, D.

- "Dimensiuni ale educatiei", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998

Simionescu, T.

- "Randamentul scolar. Metode si tehnici de obiectivare a notarii", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976

Stoian, S.

- "Educatie si societate", Editura Politica, Bucuresti, 1971

Stoian, S. (coord.)

- "Domenii ale pedagogiei", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983

Stoica, D., Stoica, M.

- "Psihopedagogia scolara", Editura Scrisul romanesc, Craiova, 1982

Schiopu, U., Verza, E.

- "Psihologia varstelor", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997

Toma, S.

- "Profesorul: factor de decizie", Editura Tehnica, Bucuresti, 1994

Tarcovnicu, V.

- "Pedagogie generala", Editura Facla, Timisoara, 1975

Urbŕnczyk, F.

- "Didactica pentru adulti", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975

Usinski, K. D.

- "Opere pedagogice alese", Editura , Bucuresti, 1956

Vaideanu, G.

- "Educatia la frontiera dintre milenii", Editura Politica, 1988

Vianu, T.

- "Estetica", Bucuresti, 1968

Vrabie, D.

- "Atitudinea elevului fata de aprecierea scolara", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975

Zisulescu, St.

- "Adolescenta", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1968



- "Praxiologia educatiei militare", Buletin metodic nr.1, 1999, editat de Centrul de Cercetari Psihopedagogice si de Perfectionarea Personalului din Invatamantul Militar


- "Psihologia educatiei si dezvoltarii", Editura Academiei, Bucuresti, 1983


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }