Particularitatile biologice - anatomofiziologice si antropologice ale varstelor

Particularitatile biologice - anatomofiziologice si antropologice ale varstelor

Inainte de a delimita aceste particularitati vom face cateva precizari de ordin semantic, aceasta intrucat delimitarea stadiilor si perioadelor au o derivatie etimologica. Pubertatea in limba latina inseamna maturitate sexuala, "pubertas", iar adolescenta deriva de la verbul "adolescere" - a creste si desemneaza etapa ontogenetica intre care este inclusa si o anumita perioada a tineretii marcand chiar perioada de trecere dintre "puer" - copil si "juvenis" - tanar. Cele trei varste formeaza perioada de "tranzitie" intre copilarie si maturitate. Adolescenta corespunde ultimei mari crize evolutive in cursul careia organismul elaboreaza in ritmuri diferite toate particularitatile sexuale ale adultului. In aceasta perioada, prin desavarsirea dezvoltarii glandelor genitale, individul devine apt pentru indeplinirea functiilor indispensabile perpetuarii speciei. Dezvoltarea glandelor genitale are drept efect producerea hormonilor sexuali in cantitati din ce in ce mai mari cu efect asupra intregului corp. Se disting in primul rand hormonii androgeni (testosteronul secretat de tesutul interstitial al testiculului si de ovar si androsteronul), care exercita actiune asupra spermatogenezei, si hormonii ginogeni cu influenta asupra cailor genitale feminine, glandelor mamare, scheletului, musculaturii, tegumentului, sistemului nervos.

Aceasta perioada corespunde unor schimbari si dezvoltari corporale, determinate printr-o alungire apreciabila a bustului, in timp ce membrele cresc mai putin. Se accentueaza caracterele morfologice care diferentiaza sexul masculin de cel feminin: toracele creste in volum depasind cu mult largimea bazinului. Se dezvolta sistemul muscular definitivand aspectul masculin al intregului corp. Ritmul diferentiat al cresterii diferitelor parti ale corpului determina modificari importante ale proportiilor corporale modelandu-se din ce in ce mai mult conformatia adultului. In acelasi timp creste forta dinamometrica si capacitatea vitala determinata de masa musculara si de modificarile histofiziologice si biochimice care se petrec in musculatura. Sistemul osos ajunge la pubertate la o dezvoltare puternica sub raport cantitativ, puberul fiind de inaltimea adultului, dar el este insuficient solidificat.

Varstele mici, pana la pubertate inclusiv, se caracterizeaza printr-o dezvoltare fizica progresiva intensa, ulterior avand loc un proces de accelerare a cresterii si dezvoltarii psihosomatice in mod diferit si cu ritmuri diferentiate. Cu toata dezvoltarea fizica continua si intensa, cu exceptia glandelor cu secretie interna, restul sistemelor organismelor cunoaste indeosebi o dezvoltare cantitativa, prezentand limite sub raport calitativ, astfel:

creierul care reprezinta sistemul nervos central cunoaste o dezvoltare puternica, asigurandu-se mielinizarea neuronilor (fibrelor nervoase) si cresterea in greutate apropiata de cea a adultilor, astfel ca in timp ce la varsta de 36 de ani are 1100 g, la varsta de 12 ani ajunge la cca. 1400 g. De retinut este faptul ca desi creierul la varste mici are mare plasticitate si mare putere de receptivitate sub raport structural si informational, are o evolutie limitata, nedezvoltandu-se corespunzator sub raport fiziologic centrele memoriei, intelegerii, imaginatiei.

sistemul muscular ajunge la o importanta dezvoltare, dar prezinta insa limite, forta sa fiind inca mica;

sistemul osos ajunge la pubertate la o dezvoltare puternica sub raport cantitativ, puberul fiind aproape de inaltimea adultului;

volumul inimii si al plamanilor este inca limitat dezvoltat si abia la pubertate se constata o crestere brusca de circa doua ori, care favorizeaza o circulatie mai rapida si mai intensa a sangelui;

sistemul circulatoriu, datorita mentinerii diametrului mic al vaselor sanguine, micsoreaza circulatia sangelui, astfel ca si la pubertate se simte inca lipsa de sane in creier.

Datorita dezvoltarii bruste a glandelor cu secretie interna, a celor sexuale indeosebi, care la pubertate ajung la maturizare, apar si se manifesta o serie de fenomene secundare cum sunt: durerile de cap, ametelile, palpitatiile, starile de oboseala, schimbarile de dispozitie etc.

Desi pe ansamblu exista o dezvoltate intensa si continua, la varstele mici exista in acest cadru si diferentieri de dezvoltare si baieti si fete, astfel: fetele, in general, au o dezvoltare mai armonioasa si mai echilibrata a sistemului organismului in timp ce baietii au o dezvoltare mai disproportionata a unor sisteme ale organismului, evidentiindu-se in acest context mainile mai lungi decat volumul corpului, ceea ce-i face sa para "desirati". In cifre absolute, baietii intrec dezvoltarea fetelor la anumite sisteme ale organismului cum sunt inaltimea, greutatea, existand desigur si exceptii. In ceea ce priveste aceasta comparatie sub raportul sexelor si al caracteristicilor fizice, in medie fetele de 10 - 14 ani sunt mai inalte si mai grele decat baietii de aceeasi varsta, cunoscand acest puseu de crestere cu 2 ani mai devreme, varsta medie fiind de 10,5 ani. Acest decalaj intre sexe poate crea sentimente de frustrare mai ales in randul baietilor in ceea ce priveste imaginea de sine in raport cu o anumita colega de aceeasi varsta dar mai bine dezvoltata din punct de vedere fizic.

Varsta medie a pubertatii pentru fete in Romania este de 11 ani si 3 luni, cu variatii intre 8 si 18 ani. Pentru baieti aceasta varsta este de 12 ani si 10 luni, cu o variatie intre 10 si 18 ani.