Planul de invatamant

PLANUL DE INVATAMANT

Planul de invatamant reprezinta un document oficial de proiectare globala a continutului instruirii, care stabileste, conform criteriilor valorice/pedagogice adaptate la nivel de politica a educatiei:

a) obiectivele pedagogice generale valabile la nivelul intregului sistem de invatamant;

b) obiectivele pedagogice specifice valabile pe niveluri si trepte de invatamant;

c)  numarul de ore maxim rezervat instruirii formale/scolare in cadrul fiecarei trepte de invatamant:

d) obiectele de invatamant studiate pe niveluri, trepte scolare;

e) succesiunea obiectelor de invatamant pe ani scolari;

f)  numarul de ore saptamanal rezervat fiecarui obiect de invatamant in contextul structurii anului scolar;

g)  ofertele de educatie nonformala realizabile in contextul timpului real de invatare al elevului.

Caracteristicile generale ale planului de invatamant definesc criteriile pedagogice, angajate la nivel de politica a educatiei, care asigura:

a) abordarea globala/sistemica a continutului instruirii in vederea valorificarii depline a tuturor resurselor pedagogice existente pe verticala si pe orizontala sistemului (vezi elaborarea unui plan de invatamant unitar);

b)  alegerea obiectelor de invatamantin in sens disciplinar, intradisciplinar, inter-disciplinar, transdisciplinar, in conformitate cu finalitatile macro si /w/crostructurale, stabilite la nivel de sistem si de proces;

c)  succesiunea disciplinelor de invatamant, proiectata liniar, concentric, modular, in conformitate cu structura de adaptare interna a sistemului stabilita prin Legea invatamantului;

d)   repartizarea resurselor de timp disponibil pentru realizarea activitatilor didactice si educative in cadrul anului scolar, trimestrial/semestrial si saptamanal, la nivel de instruire formala si nonformala.

Planul de invatamant, in calitatea sa de document oficial de politica a educatiei, reflecta criteriile de proiectare a continutului definite !a nivelul obiectivelor generale ale procesului de instruire. El valorifica structura de organizare a sistemului de invatamant care fixeaza limitele de realizare a 'trunchiului comun de cultura generala' si deschiderile posibile pe verticala treptelor scolare si pe orizontala calendarului si a orarului scolar.

Criteriile de proiectare a instruirii vizeaza elaborarea unui plan de invatamant sistemic, optim, strategic in concordanta cu valorile manageriale, angajate. in mod obiectiv. in special, in cazul realizarii reformelor scolare (vezi Cristea, Sorin 1994, pag.35-42).

Caracterul sistemic al planului de invatamant presupune: proiectarea globala a continutului instruirii (de exemplu, elaborarea planului de invatamant unitar pentru clasele I-XII) necesara pentru a asigura: continuitatea intre nivelurile si treptele scolare; interdependenta dintre obiectele de invatamant, programate pe verticala si orizontala sistemului; deschiderea spre educatia permanenta (includerea in planul de invatamant a modulelor de instruire nonformala concepute programe facultative oferite mai ales in domeniul educatiei estetice, educatiei fizice, educatiei profesionale etc).

Caracterul optim al planului de invatamant presupune valorificarea exigentelor activitatii de proiectare curriculara a continutului instruirii, posibila prin: implicarea obiectivelor generale la nivelul obiectivelor specifice fiecarei treapte si descipline de invatamant; anticiparea corespondentelor pedagogice necesare intre obiectivele specifice si celelalte elemente ale procesului de invatamant: contintul-metodologia-evalua-rea; orientarea tuturor resurselor adaptabile la reusita viitoarelor activitati didactice.

Caracterul strategic al planului de invatamant presupune angajarea deplina a resurselor fiecarei varste psilioiogice in perspectiva (auto)dezvoltarii sale permanente in conditii de creativitate pedagogica superioara.

Elaborarea planului de invatamant angajea2a decizia de politica educationala in activitatea de identificare a disciplinelor de invatamant necesare pentru realizarea obiectivelor pedagogice generale stabilite la nivel macrostructural. Criteriile de alegere au in vedere importanta pedagogica a fiecarei discipline de invatamant in raport cu: varsta psihologica a elevilor, resursele culturale generale - de profil - de specialitate/profesionale; posibilitatile de interactiune, realizabile pe verticala si pe orizontala sistemului; normele de igiena a invatarii, obiectivate in cadrul orarului scolar si a timpului real disponibil pentru studiul individual eficient.

Alegerea disciplinelor de invatamant valorifica, prin traditie, standardele de organizare academica a cunoasterii stiintifice (de exemplu, denumirea stiintei particulare -chimie; denumirea obiectului de invatamant - chimie).

Evolutia stiintei moderne si contemporane determina restructurarea criteriilor de definire a disciplinelor de invatamant prin raportarea acestora la noi domenii de cercetare interdisciplinara (biofizica, biochimie, istorie-geografie. psihopedagogie etc), transdisciplinara (educatie tehnologica, educatie civica, educatie ecologica etc.) sau la noi paradigme de cercetare (vezi obiectele sau modulele de instruire rezultate din aplicarea matematicii, informaticii, managementului etc.)

Analizele realizate la nivel de UNESCO, inca din anii 1960-1970, delimiteaza trei coordonate de planificare interdisciplinara a continutului instruirii: verticala - orizontala - transversala (vezi D'Hainaut, L" 1981, pag.211-216).

Coordonata de organizare verticala a planului de invatamant care promoveaza proiectarea intradisciplinara a continutului instruirii elimina tendinta de faramitare a unui domeniu de studiu in mai multe discipline scolare, asigurand integrarea acestora la nivelul unei singure discipline scolare superioare (vezi. in invatamantul primar: scriere, citire, lectura, compunere - limba romana'. in invatamantul liceal: logica, etica, epistemologia, istoria filosofiei - fdosofia generala).

Coordonata de organizare orizontala a planului de invatamant promoveaza proiectarea interdisciplinara a continutului instruirii care vizeaza integrarea conceptelor si a principiilor studiate in cadrul mai multor domenii stiintifice (stiintele naturii, stiintele sociale, educatia estetica etc.) in cadrul unor discipline scolare complexe (fizica-chimie; biochimie; istorie-geografie; psihopedagogie etc.) sau aplicarea limbajului matematic sau informatic in diferite domenii de cunoastere si de activitate (vezi disciplinele sau modulele de instruire rezultate in acest context).

Coordonata de organizare transversala a planului de invatamant promoveaza perspectiva de proiectare pluridisciplinara a continutului instruirii care permite abordarea unor probleme complexe, existente la nivelul naturii sau al societatii, probleme incluse sub genericul 'noile educatii' (educatia ecologica, democratica, demografica etc.) sau in cadrul unor teme globale (apa, aerul, clima, poluarea, populatia, sanatatea, democratia, drepturile omului etc).

Aceste probleme solicita integrarea unor concepte, principii, legi care actioneaza in diferite stiinte particulare. Colaborarea, intrepatrunderea, interactiunea si chiar coordonarea lor efectiva este realizabila, in plan metodologic la nivelul unor noi discipline de invatamant cu resurse informativ-formative superioare.

Operationalizarea planului de invatamant presupune valorificarea celor trei axe de organizare a instruirii analizate anterior. Aceasta presupune asumarea unor decizii manageriale, adaptabile in diferite contexte pedagogice si sociale:

a) stabilizarea trunchiului comun de cultura generala/formare de baza a personalitatii elevului, valabil pe verticala sistemului de invatamant;

b)  asigurarea raporturilor pedagogice optime intre cultura generala - de profil -de specialitate/profesionala, pe verticala si pe orizontala sistemului;

c)  descentralizarea programelor curriculare prin integrarea ofertelor de instruire nonformala in structura planului de invatamant, realizabila in perspectiva educatiei permanente si a autoeducatiei;

d) elaborarea principiilor orarului scolar - la nivel de politica a educatiei - in termenii optimizarii raportului dintre timpul oficial investit in instruirea formala/scolara si timpul real necesar elevului pentru invatarea scolara si extrascolara eficienta.

Vezi Continutul procesului de invatamant, Curriculum, Proiectarea pedagogica