Metoda jigsaw (mozaicul)

Metoda JIGSAW (MOZAICUL)

Jigsaw (in engleza jigsaw puzzle inseamna mozaic) sau "metoda grupurilor interdependente" (A. Neculau, 1998), este o strategie bazata pe invatarea in echipa (team-learning). Fiecare elev are o sarcina de studiu in care trebuie sa devina expert. El are in acelasi timp si responsabilitatea transmiterii informatiilor asimilate, celorlalti colegi.

ETAPE SI FAZE:

1. Pregatirea materialului de studiu:

. Profesorul stabileste tema de studiu (de exemplu "formele de relief") si o imparte in 4 sau 5 sub-teme. Optional, poate stabili pentru fiecare sub-tema, elementele principale pe care trebuie sa puna accentul elevul, atunci cand studiaza materialul in mod independent. Acestea pot fi formulate fie sub forma de intrebari, fie afirmativ, fie un text eliptic care va putea fi completat numai atunci cand elevul studiaza materialul.

. Realizeaza o fisa-expert in care trece cele 4 sau 5 sub-teme propuse si care va fi oferita fiecarui grup.

2. Organizarea colectivului in echipe de invatare de cate 4-5 elevi (in functie de numarul lor in clasa).

. Fiecare elev din echipa, primeste un numar de la 1 la 4-5 si are ca sarcina sa studieze in mod independent, sub-tema corespunzatoare numarului sau.

. El trebuie sa devina expert in problema data. De exemplu, elevii cu numarul 1 din toate echipele de invatare formate, vor aprofunda sub-tema cu numarul 1. Cei cu numarul 2 vor studia sub-tema numarul 2, si asa mai departe.

. Faza independenta:

. Fiecare elev studiaza sub-tema lui, citeste textul corespunzator. Acest studiu independent poate fi facut in clasa sau poate constitui o tema de casa, realizata inaintea organizarii mozaicului.

3. Constituirea grupurilor de experti:

Dupa ce au parcurs faza de lucru independent, expertii cu acelasi numar se reunesc, constituind grupe de experti pentru a dezbate problema impreuna. Astfel, elevii cu numarul 1, parasesc echipele de invatare initiale si se aduna la o masa pentru a aprofunda sub-tema cu numarul1. La fel procedeaza si ceilalti elevi cu numerele 2, 3, 4 sau 5. Daca grupul de experti are mai mult de 6 membri, acesta se divizeaza in doua grupe mai mici.

Faza discutiilor in grupul de experti

Elevii prezinta un raport individual asupra a ceea ce au studiat independent. Au loc discutii pe baza datelor si a materialelor avute la dispozitie, se adauga elemente noi si se stabileste modalitatea in care noile cunostinte vor fi transmise si celorlalti membrii din echipa initiala.

Fiecare elev este membru intr-un grup de experti si face parte dintr-o echipa de invatare.

Din punct de vedere al aranjamentului fizic, mesele de lucru ale grupurilor de experti trebuie plasate in diferite locuri ale salii de clasa, pentru a nu se deranja reciproc.

Scopul comun al fiecarui grup de experti este sa se instruiasca cat mai bine, avand responsabilitatea propriei invatari si a predarii si invatarii colegilor din echipa initiala.

4. Reintoarcerea in echipa initiala de invatare.

Faza raportului de echipa:

Expertii transmit cunostintele asimilate, retinand la randul lor cunostintele pe care le transmit colegii lor, experti in alte sub-teme.

Modalitatea de transmitere trebuie sa fie scurta, concisa, atractiva, putand fi insotita de suporturi audio-vizuale, diverse materiale.

Specialistii intr-o sub-tema pot demonstra o idee, citi un raport, folosi computerul, pot ilustra ideile cu ajutorul diagramelor, desenelor, fotografiilor.

Membrii sunt stimulati sa discute, sa puna intrebari si sa-si noteze, fiecare realizandu-si propriul plan de idei.

5. Evaluarea

Faza demonstratiei:

Grupele prezinta rezultatele intregii clase.

In acest moment elevii sunt gata sa demonstreze ce au invatat. Profesorul poate pune intrebari, poate cere un raport sau un eseu ori poate da spre rezolvare fiecarui elev o fisa de evaluare.

Daca se recurge la evaluarea orala, atunci fiecarui elev i se va adresa o intrebare la care trebuie sa raspunda fara ajutorul echipei.

Avantajele Jigsaw-ului:

Strategia mozaicului este focalizata pe dezvoltarea capacitatilor de ascultare, vorbire, cooperare, reflectare, gandire creativa si rezolvare de probleme. Astfel, elevii trebuie sa asculte activ comunicarile colegilor, sa fie capabili sa expuna ceea ce au invatat, sa coopereze in realizarea sarcinilor, sa gaseasca cea mai potrivita cale pentru a-i invata si pe colegii lor ceea ce au studiat.

"Esentiala pentru aceasta modalitate de structurare a travaliului clasei este interdependeta dintre membrii grupului, care-i stimuleaza sa coopereze. Sarcina comuna nu poate fi indeplinita decat daca fiecare elev isi aduce contributia. Metoda cuprinde activitati ce vizeaza intarirea coeziunii grupurilor, ameliorarea comunicarii si dezvoltarea capacitatii de a facilita achizitionarea cunostintelor de catre colegi. Prin intermediul ei se anihileaza tendinta de instituire a unor ierarhii in grupuri, intrucat elevii cu status inalt si cu abilitati deosebite invata de la ceilalti in aceeasi masura in care ei isi ajuta colegii sa inteleaga si sa-si insuseasca o sub-tema.

Trebuie sa remarcam calitatea metodei grupurilor interdependente de a anihila manifestarea efectului Ringelmann. Lenea sociala, cum se mai numeste acest efect, apare cu deosebire atunci cand individul isi imagineaza ca propria contributie la sarcina de grup nu poate fi stabilita cu precizie. Interdependenta dintre membri si individualizarea aportului fac din metoda Jigsaw un remediu sigur impotriva acestui efect." (Adrian Neculau, Stefan Boncu, 1998, p. 244)