QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente pedagogie

Invatamantul profesional si tehnic din Judetul Harghita



Invatamantul profesional si tehnic din Judetul Harghita


1. Indicatori de context


1.1. Contextul de politici pentru educatie si formare profesionala


1.1.1. Contextul european

Orizontul de timp (2013) in care se incadreaza prezentul plan de actiune este marcat de obiectivul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana propus pentru 2007.

Educatia si formarea profesionala, in stransa legatura cu politicile de ocupare a fortei de munca, constituie una dintre componentele prioritare ale politicilor si programelor UE.




In cele ce urmeaza sunt prezentate cateva dintre principalele repere care definesc aceste politici.

Tratatul de la Amsterdam

Aseaza politicile de ocupare in centrul agendei comunitare (v. Titlul VIII al Tratatului -"ocuparea")

Declara promovarea ocuparii ca 'problema de preocupare comuna' a statelor membre (v. Art. 2 al Tratatului asupra Comunitatii Europene)

Introduce actiuni coordonate in cadrul politicilor de ocupare

In conditiile in care responsabilitatea combaterii somajului revine statelor membre, acestea decid sa actioneze pe baza unei strategii comune ("Common guidelines"), avand ca obiectiv:

<<Promovarea unei forte de munca calificate, bine pregatite si adaptabile si a unei piete a muncii care sa raspunda schimbarilor din economie'>>


Procesul Luxemburg Incepand cu anul 1998, statele membre ale UE adopta un prim set de orientari care sa ghideze politicile de ocupare, definind cei 4 piloni ai strategiei comune de ocupare. Aceiasi piloni se regasesc incepand cu anul 2002 si in Planul National de Ocupare al Romaniei:

PILONUL I: Capacitatea de ocupare a fortei de munca (Employability):

  • Vizeaza cresterea capacitatii de ocupare a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca

PILONUL II: Antreprenoriat (Entrepreneurship):

  • Masuri pentru facilitarea demararii si derularii unei afaceri si crearii a noi locuri de munca

PILONUL III: Adaptare (Adaptability):

  • Vizeaza capacitatea de adaptare a fortei de munca si a relatiilor de munca (prin noi forme flexibile), a mediului organizational din intreprinderi la o lume in rapida schimbare

PILONUL IV: Sanse egale (Equal opportunities):

  • Are in vedere accesul egal la slujbe pentru barbati si femei, tratamentul egal in intreprinderi, combaterea discriminarilor in ocupare

Consiliul European de la Lisabona (martie 2000)

Adopta obiectivul strategic al UE pentru anul 2010, de a deveni "cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din lume, capabila de o crestere economica durabila cu locuri de munca mai bune si mai multe si o mai mare coeziune sociala

Coerent cu acesta, concluziile Consiliului European de la Lisabona stabilesc noile competente de baza pentru toti (pe langa cele 'traditionale'- de citire, scriere si calcule de baza):

deprinderile din domeniul tehnologiei informatice ("competentele digitale")

limbile straine

cultura tehnologica

spiritul antreprenorial

competentele sociale

Consiliul European de la Feira

Invita statele membre "sa identifice strategii coerente si masuri pragmatice cu scopul de a stimula invatarea permanenta, la nivel individual si institutional"

Memorandum asupra invatarii permanente: (octombrie 2000)

Prin acest document, Comisia Europeana lanseaza 6 mesaje cheie:

Noi competente de baza pentru toti

Realizarea de investitii superioare in resurse umane

Incurajarea inovatiei in predare si invatare

Valorificarea invatarii

Regandirea orientarii si consilierii

Sa apropiem invatarea de domiciliu

"Procesul Barcelona" (initiat prin Consiliul European de la Barcelona din 2002)

Implementeaza un program de lucru detaliat pe baza celor 3 obiective strategice pentru sistemele educationale si de formare profesionala din Europa, in perspectiva anului 2010:

1. imbunatatirea calitatii si eficientei sistemelor educationale si de formare profesionala

facilitarea accesului tuturor in sistemele educationale si de formare profesionala:

transparenta sistemelor europene de educatie si formare

"Procesul Copenhaga (initiat la Conferinta Europeana a Ministrilor Educatiei, din noiembrie 2002):

Participantii la Conferinta (ministrii educatiei din tarile membre si din tarile candidate si reprezentanti ai partenerilor sociali din Europa) au adoptat "Declaratia de la Copenhaga" structurata in 4 teme prioritare:

intarirea dimensiunii europene in educatie si formare profesionala

cresterea transparentei sistemelor de educatie si formare profesionala

recunoasterea competentelor si a calificarilor

asigurarea calitatii in educatie si formare profesionala


Indicatorii europeni in educatie pentru 2010 ("Benchmarks

Concluziile Consiliului European din 21-23 martie 2003, adoptate apoi de Consiliul UE mai 2003) la recomandarea Comisiei Europene, propun un set comun de indicatori de referinta "Benchmarks") pentru imbunatatirea sistemelor de educatie in tarile membre ale UE (tinte pentru 2010):

rata medie in UE a abandonului scolar timpuriu: sa nu depaseasca 10%

cel putin 85 % dintre cei in varsta de 22 de ani sa fi absolvit cel putin invatamantul secundar superior

procentul analfabetismului functional la tinerii de 15 ani sa scada cu cel putin 20% fata de anul 2000

in 2010 media in UE privind participarea la formarea continua sa fie de cel putin 12,5% din populatia adulta (grupa de varsta 25-64 ani)

numarul absolventilor de matematica, stiinte si tehnologie in UE sa creasca pana in 2010 cu cel putin 15% si eliminarea oricaror decalaj intre sexe in aceste domenii


1.1.2. Contextul national. Educatia si formarea profesionala in contextul aderarii la UE


In cursul negocierilor de aderare la UE, Romania a adoptat in martie 2000 Documentul de pozitie la Capitolul 18 - Educatie, Formare Profesionala si Tineret prin care accepta in intregime acquis-ul comunitar in domeniu. Nu solicita perioada de tranzitie sau derogari.

Cu prilejul celei de a 6-a Conferinte a Ministrilor Educatiei (Bratislava, iunie 2002), Guvernul Romaniei si-a asumat politic raspunsul la invitatia adresata de Comisia Europeana tarilor candidate de a se asocia procesului de dezvoltare a sistemelor de educatie si de formare profesionala in conformitate cu planul de lucru pentru implementarea celor 3 obiective strategice (v. Consiliul European de la Barcelona).


Strategia Dezvoltarii Invatamantului Preuniversitar pana in anul 2010

Defineste urmatoarele prioritati strategice pentru politicile MECT :

Realizarea echitatii in educatie;

Asigurarea educatiei de baza pentru toti cetatenii; formarea competentelor cheie;

Fundamentarea actului educational pe baza nevoilor de dezvoltare personala si profesionala a elevilor, din perspectiva dezvoltarii durabile si a asigurarii coeziunii economice si sociale;

Deschiderea sistemului educational si de formare profesionala catre societate, catre mediul social, economic si cultural;

Asigurarea complementaritatii educatiei formale, nonformale si informale; invatarea permanenta ca dimensiune majora a politicii educationale;

Cresterea calitatii proceselor de predare-invatare, precum si a serviciilor educationale.


Asistenta UE pentru reforma invatamantului profesional si tehnic

Sistemul IPT/TVET din Romania se afla intr-un proces de reforma continua, care a fost initiata in 1996 de programul Phare VET RO 940 Programul Phare VET RO 9405 s-a derulat ca program pilot intre 1996 si 1998 in 75 de scoli din toata tara (25 de scoli si 50 scoli de demonstratie), dintre care 7 scoli din Regiunea Centru (2 pilot si 5 de demonstratie). Reformele pilot introduse pe parcursul programului Phare TVET RO 9405 s-au generalizat incepand cu 1999 la nivelul tuturor scolilor profesionale si postliceale.

In prezent proiectele dezvoltate in cadrul IPT beneficiaza de asistenta multianuala a UE prin programul multianual PHARE componenta TVET[4] atat pentru infrastructura scolara cat si pentru dezvoltarea institutionala, de care din Regiunea Centru beneficiaza 25 de scoli incepand cu Programul Phare 2001 si 11 scoli selectate pentru Programul Phare 2004-2006

1.2. Contextul demografic


Indicatorii privind contextul demografic care intereseaza invatamantul profesional si tehnic (IPT) sunt prezentati detaliat si analizati in capitolul 2 impreuna cu implicatiile pentru IPT (v. cap.2.2) si se refera la: structura si evolutia populatiei pe grupe de varsta, medii de rezidenta si sex, migratie, structura etnica.

Pentru orizontul de planificare 2013, cele mai severe concluzii sunt in legatura cu declinul demografic general, accentuat pentru populatia tanara, cu reduceri semnificative pentru populatia de varsta scolara.

In schimb, creste (numeric si procentual) populatia in varsta (peste 65 de ani).

Cele mai drastice reduceri sunt prognozate pentru efectivele din grupa de varsta 14-18 ani (care includ   elevii de liceu / scoala de arte si meserii), care pana in 2015 vor scadea cu circa 35% la nivel judetean (fata de 2002).

In cifre absolute, in intervalul de timp 2002-2015 scaderea de efective in grupa de varsta 14-18 ani ar fi de 92000 persoane, reprezentand echivalentul disparitiei la nivel judetean a unui numar de aprox. 15 scoli de marime medie (!).


1.3. Indicatori privind contextul economic

Pentru judet nu dispunem de indicatori detaliati. Indicatorul sintetic cel mai utilizat pentru compararea gradului de dezvoltare economica al unei regiuni este produsul intern brut (PIB) pe locuitor, care in cazul Regiunii Centru este de 7053.889 lei/loc., valoare cu 8% mai mare decat media pe tara.

Valoarea PIB si a PIB/locuitor plaseaza Regiunea Centru printre primele regiuni dezvoltate ale tarii (locul 2 dupa valoarea PIB; locul 3 dupa PIB/locuitor).

De interes pentru planificarea in IPT sunt si ceilalti indicatori economici detaliati in cap.3, impreuna cu implicatiile pentru IPT (v. cap.3.3), indeosebi in legatura cu: structura PIB si a VBA pe activitati din economia nationala (CAEN), repartitia sectoriala si pe clase de marime a unitatilor locale active, indicatorii privind IMM, structura cifrei de afaceri si dinamica investitiilor pe sectoare de activitate.


1.4. Indicatori privind piata muncii

Indicatorii privind piata muncii care intereseaza invatamantul profesional si tehnic sunt prezentati detaliat si analizati in capitolul 4 impreuna cu implicatiile pentru IPT (v. cap. 4.4) si se refera la: evolutia si structura (pe sexe si medii de rezidenta si grupe de varsta) a populatiei active, populatiei ocupate si a numarului de someri, rata de activitate, rata de ocupare, rata somajului, durata medie a somajului, rata de cuprindere a somerilor in programe de formare, structura populatiei ocupate pe niveluri de instruire si pe activitati CAEN, structura personalului salariat.

In sprijinul orientarii ofertei de pregatire pe termen lung, capitolul 4.2 sintetizeaza concluziile din proiectia privind evolutia cererii si a ofertei de forta de munca in perspectiva anului 2013, realizata de Institutul National de Cercetare Stiintifica in domeniul Muncii si Protectiei Sociale (INCSMPS).


1. Indicatori sintetici privind dezvoltarea resurselor umane si educatia[6]


1.1. Indicele dezvoltarii umane (IDU)

IDU este folosit in cadrul Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) incepand cu primul Raport (1990) asupra Dezvoltarii Umane Globale si este calculat pe baza a 3 componente: indicatori de longevitate, educatie si de venit ale populatiei.

Tab.13

Indicele dezvoltarii umane in 2002, conf. Raportului pe 2004 asupra Dezvoltarii Umane Globale


Regiunea Centru

Romania

Media Mondiala

Media OECD

Media CEE

IDU in 2002






Sursa: PUND, Raportul asupra Dezvoltarii Umane in Romania, 2003-2004, varianta de lucru


Conform PNUD, sunt considerate avand o dezvoltare inalta a resurselor umane tarile/regiunile cu o valoare a IDU peste 0,800, medie intre 0,500-0,779, respectiv scazuta cele cu IDE sub 0,500.

Se constata (tab.13) ca Romania si Regiunea Centru se incadreaza in categoria celor cu valoare medie a IDU, peste media mondiala, insa sub media tarilor OECD si a tarilor Central si Est Europene (CEE).

Cu o valoare a IDU de 0,783 in 2002, Regiunea Centru se situeaza sub media pe tara, pe locul 3 dupa regiunile Bucuresti-Ilfov (0,862) si Vest (0,784).


1.2. Indicele pentru educatie (IE)

Este masurat de PNUD prin media ponderata dintre rata de alfabetizare (pondere 2/3) si rata bruta de cuprindere in educatie (pondere 1/3).

Tab.14

Indicele pentru educatie in 2002


Rata de alfabetizare a adultilor, 2002

(%)

Rata bruta de cuprindere in educatie inv.primar, secundar si tertiar 2001-2002 (%)

Indicele educatiei 2002

Romania




Regiunea Centru




Alba




Brasov




Covasna




Harghita




Mures




Sibiu




Sursa: PUND, Raportul asupra Dezvoltarii Umane in Romania, 2003-2004, varianta de lucru


Se constata (tab.14), conform PNUD, ca valoarea IE situeaza Regiunea Centru sub media nationala[7]. Judetul Harghita are indicele IE sub media Regiunii.

Se observa ca judetul are rata de alfabetizare a adultilor peste media nationala si a Regiunii. Rezulta ca eforturile pentru cresterea IE trebuiesc indreptate in special spre cresterea ratei brute de cuprindere in educatie.


1.6. Indicatori privind contextul educational


1.6.1. Structura sistemului educational

Fig.12

Varsta

Clasa

Niv. educational ISCED

Nivel de calificare


XIII


(inv. secundar superior)


Traseu progresiv de profesionalizare

Ciclul sup.liceu (3)


XII

Liceu

(filiera tehnol.)

Liceu-ciclu sup.(3)


XI

An de completare



X

O B L I G A T O R I U

Liceu-ciclu inf.

SAM



IX


VIII

Gimnazial


VII


VI



V


IV

Primar


III


II


I





Prescolar






Structura sistemului educational din Romania pe niveluri de educatie (ISCED) si (particularizat pentru IPT) pe niveluri de calificare[8], este ilustrata in fig.12.

Incepand cu anul scolar 2003-2004, odata cu intrarea in vigoare a modificarilor la Legea invatamantului, adoptate prin Legea 268/2003, durata scolarizarii obligatorii este de 10 clase.

Invatamantul obligatoriu este format din invatamantul primar (clasele I-IV) si secundar inferior (V-X)

Dupa clasa a VIII-a, elevii se pot inscrie in ciclul inferior al liceului sau la scoala de arte si meserii (SAM), ambele cu o durata de 2 ani.

Ambele trasee post-gimnaziale beneficiaza de avantajele unui sistem deschis in privinta accesului la invatamantul secundar superior (clasele XI-XII/XIII) definit prin ciclul superior al liceului cu durata de 2 sau 3 ani (in functie de filiera, profil si specializare), precedat in clasa a XI-a de un an de completare pentru absolventii SAM.

Procedura de repartizare si selectie dupa clasa a VIII se bazeaza pe evaluarea competentelor dobandite in gimnaziu (standarde nationale de evaluare).

Corespunzator schemei de acces definite mai sus, dupa clasa a VIII-a, invatamantul profesional si tehnic este organizat pe doua rute:

Liceu - filiera tehnologica (ciclu inferior si ciclu superior), organizat pe 3 filiere: tehnic, servicii, resurse naturale si protectia mediului;

Traseul de progresiv de profesionalizare (cunoscut ca "ruta SAM").  

Atat ciclul inferior al liceului cat si SAM au durata de 2 ani, dar numai absolventii SAM primesc un certificat de calificare (nivel 1).

Anul de completare dupa SAM conduce la nivelul 2 de calificare.

Ciclul superior al liceului urmat pe ruta tehnologica (clasele XI-XII) sau pe ruta profesionala (XI-XIII, dupa SAM si anul de completare) se finalizeaza cu certificat de calificare de nivel 3.

Se introduc in premiera pentru Romania creditele transferabile in formarea profesionala initiala (proces in faza incipienta si in UE), precum si portofoliul personal pentru formarea continua (dupa absolvirea fiecarui nivel de pregatire)

Sistemul permite mobilitatea orizontala si verticala intre parcursurile de invatare din cadrul sistemului de educatie si formare profesionala.

Absolvirea ciclului superior al liceului atat pe ruta tehnologica cat si pe cea profesionala ofera atat sansa angajarii pe baza competentelor certificate cat si pe cea a continuarii studiilor in invatamantul superior (cu conditia trecerii examenului de bacalaureat) pentru obtinerea nivelurilor 4 si 5 de calificare sau (neconditionat de examenul de bacalaureat) in invatamantul postliceal pentru o calificare de nivel 3 mai specializata.

In consecinta, in mod normal, alegerea unuia dintre cele doua rute de pregatire in IPT ar trebui sa se orienteze in functie de calificarile posibile pe fiecare dintre acestea, cu finalitati pana la nivelul 3 de calificare (pe oricare dintre rute)


Principalele probleme identificate in legatura cu accesul pe cele doua rute post-gimnaziale constau in promovarea deficitara a traseului progresiv de profesionalizare (pe "ruta SAM"). Acesta este adesea confundat cu nivelul de calificare al primei trepte (SAM, nivelul 1), ignorandu-se posibilitatea de continuare pana la nivelul 3 (ciclul superior al liceului) pe aceasta ruta.

6. Oferta scolilor din IPT judetean


Primele planuri regionale si locale de actiune pentru IPT (PRAI SI PLAI) au contribuit la o mai buna orientare a ofertei de pregatire definite prin planurile de scolarizare anuale (2004-2005 si 2005-2006)

In acest sens, proiectul planurilor de scolarizare 2005-2006 a fost aprobat de MEdC numai dupa o analiza privind relevanta fata de PRAI si PLAI (ca etapa in realizarea tintelor planificate la nivel regional si local).


6.1. Analiza ofertei curente (pentru clasa a IX-a, 2005-2006)


Pentru 2005-2006, planul de scolarizare este ilustrat sintetic in fig. 13 a,b,c

fig.13.a. Planul de scolarizare cl. IX - 2005-2006 - Harghita

fig.13.c. Planul de scolarizare cl. IX SAM - 2005-2006 - Harghita



fig.13.b. Planul de scolarizare cl. IX liceu tehnologic - 2005-2006 - Harghita



Tabelul 21

Planul de scolarizare cl. IX SAM - 2005-2006 - Harghita


Domeniu de pregatire conf. HG 721/2004

Nr. clase

Nr.  elevi


Agricultura




Silvicultura




Constructii, instalatii si lucr.publice




Mecanica




Electromecanica




Electric




Electronica, automatizari




Fabricarea prod.lemn




Industrie textila si pielarie




Industrie alimentara




Materiale de constructii




Chimie industriala




Comert




Turism si alimentatie




Estetica si igiena corpului omenesc




Tehnici poligrafice




TOTAL






1.6.2. Standarde de invatare


Standarde de pregatire profesionala (SPP)

Formarea profesionala initiala prin invatamantul profesional si tehnic se identifica printr-un tip de invatamant bazat pe competente si nu pe durata pregatirii.

Pentru fiecare nivel educational la din invatamantul profesional si tehnic preuniversitar sunt elaborate si puse in aplicare standardele de pregatire profesionala validate de catre partenerii sociali prin Comisiile Sectoriale sau prin Comisii de validare (in cazul sectoarelor pentru care nu s-au infiintat inca aceste structuri).

Standardele de pregatire profesionala cuprind unitati de competenta grupate astfel:

Unitati de competenta cheie - comune tuturor domeniilor de calificare (competente generale si personale de care este nevoie la locul de munca si in viata de zi cu zi)

Unitati de competenta tehnice generale - specifice unui domeniu de calificare / constituie baza pentru competentele specializate si pentru dezvoltarea profesionala ulterioara

Unitati de competenta tehnice specializate - specifice unei calificari

De subliniat aici, importanta si relevanta competentelor cheie si a celor generale pentru cresterea adaptabilitatii la cerintele in schimbare ale locurilor de munca.


Certificarea calificarilor

Din punct de vedere al nivelurilor de calificare adoptate in Romania potrivit Deciziei Consiliului European 85-368-EEC, invatamantul profesional si tehnic preuniversitar asigura in prezent primele 3 niveluri de calificare, dupa cum urmeaza:

nivelul I de calificare - certificat prin scoala de arte si meserii;

nivelul II de calificare - certificat prin anul de completare;

nivelul III de calificare - obtinut, in functie de calificarea vizata, fie prin ciclul superior al liceului-filiera tehnologica, fie prin traseul progresiv de profesionalizare (ruta SAM)

nivelul III avansat de calificare - prin invatamantul postliceal


De maxima importanta pentru toti actorii implicati este asigurarea unei evaluari si certificari credibile, validata de piata muncii la absolvirea fiecarui nivel de calificare.

Sistemul de certificare in vigoare recunoaste doar calificarile complete.

Pentru incurajarea invatarii pe tot parcursul vietii, exista preocuparea de a se promova recunoasterea competentelor si a calificarilor partiale (implica modificarea cadrului legal: legea privind formarea profesionala continua, Codul muncii), indiferent de contextele de invatare (formal, non-formal si informal) prin care acestea au fost dobandite.

In atentia scolilor din IPT este de asemenea orientarea in viitor catre forme de certificare cu recunoastere europeana si internationala (ca de exemplu ECDL, CISCO, portofoliul lingvistic), precum si valorificarea instrumentelor oferite de EUROPASS.


Proiectarea curriculara

In IPT, curriculumul este modularizat prin corelare cu unitatile de competente care compun o calificare (conform standardului de pregatire profesionala), iar fiecaruia dintre module le sunt asociate credite descrise pe baza competentelor care urmeaza a fi certificate.

Pentru viitor este necesara operationalizarea transferabilitatii creditelor si a valorificarii acumularilor certificate prin credite prin eliminarea actualelor bariere care exista intre sistemul TVET si cel al formarii profesionale continue, precum si in cadrul sistemului formal de educatie.


Cadrul National al Calificarilor

Este in lucru realizarea unui Cadru National al Calificarilor (in atributiile CNFPA ) care sa asigure transparenta si recunoasterea competentelor si calificarilor, armonizat cu viitorul Cadru European al Calificarilor.

Cadrul National al Calificarilor va cuprinde integrat toate calificarile care se obtin prin IPT preuniversitar, prin invatamantul superior sau prin formarea continua.


222. DDDDDDDDDD

Perioada 2005-2013 este marcata de orizontul integrarii in UE. Din aceasta perspectiva, firmele din Regiunea Centru, inclusiv cele din judetul Harghita, se vor confrunta cu o presiune concurentiala sporita pentru a rezista pe piata interna si pentru a valorifica oportunitatile participarii pe piata UE. Noi firme si investitii de capital strain vor fi atrase in regiune.

Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce in timp) al pretului relativ scazut al fortei de munca, competitivitatea firmelor va fi conditionata intr-o masura din ce in ce mai mare de cresterea valorii adaugate prin eforturi sustinute de inovare si segmentare pentru cucerirea si pastrarea pietei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vanzare adecvate.

Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce si la dezvoltarea si diversificarea pietei de servicii pentru afaceri ("business to business"): servicii de consultanta, financiare, comerciale etc., dar si alte servicii pentru intreprinderi rezultate din externalizarea unor activitati auxiliare productiei si contractate cu firme specializate - de ex. de intretinere si reparatii (mentenanta), service pentru produsele vandute, etc.


4.1.3. Structura populatiei pe niveluri de instruire

Fig. 9. Structura populatiei pe niveluri de instruire 2002


Ponderea cea mai mare in structura populatiei (fig. 9) o au absolventii de invatamant gimnazial, urmand in ordine absolventii de invatamant primar, cei de liceu si de invatamant profesional.

In mediul rural, ponderea celor cu studii de nivel liceal si profesional este mai scazuta decat in mediul urban, in schimb este mai mare ponderea celor cu nivel de pregatire cel mult invatamant gimnazial sau primar (v. anexa 3).


4.1.4. Structura populatiei ocupate pe principalele activitati ale economiei nationale


Datele anuale furnizate de INS, pe baza rezultatelor din AMIGO sau din Balanta fortei de munca (BFM) permit analiza comparativa a evolutiei in timp a structurii populatiei ocupate pe principalele activitati ale economiei nationale - pentru ultimii 5 ani (pe Regiune si pe judete).

Fig. 9. Evolutia populatiei ocupate pe activitati ale economiei nationale - Harghita

Sursa: INCSMPS, pe baza datelor INS, Balanta Fortei de Munca la sfarsitul anilor


In cazul judetului Harghita se desprind urmatoarele constatari:

Anul 2000 marcheaza un varf de ocupare in agricultura si comparativ un minim in industrie. Dupa 2000 agricultura se inscrie pe un trend descrescator, iar industria creste.

Tot in anul 2000 constatam un maxim al ocuparii in servicii. Dupa 2000 apare o usoara scadere a acestui domeniu, in 2002 fiind usor depasita de industrie.

Domeniul constructii manifesta o stabilitate relativa ca nivel al ocuparii.

Se constata evolutia spre un echilibru relativ intre efectivele populatiei ocupate in industrie si servicii (cu tendinta unui usor avantaj in favoarea industriei).

Pentru anul 2002 putem beneficia de o imagine mai fidela asupra realitatii oferita de recensamantul populatiei, comparativ pe regiune si pe judetele componente.

Fig. 10. Structura populatiei ocupate la Recensamantul din 2002, Harghita

Sursa: INCSMPS, pe baza datelor INS de la recensamantul din 2002


Structura pe activitati CAEN a populatiei ocupate din judet, conform datelor prelucrate pe baza recensamantului din 2002, este prezentata in fig. 10. si anexa 3.

Datele de recensamant indica o si mai pronuntata scadere a ponderii populatiei din agricultura (21%, totusi peste media Regiunii) din judet, in favoarea industriei, serviciilor si constructiilor.

Constructiile ajung la o cota de 5,2% din populatia ocupata ( sub media Regiunii - 5,6%).

Dintre servicii, se detaseaza activitatile de comert (11,4%). Conform CAEN, activitatile de reparatii auto si de obiecte de uz casnic se incadreaza tot aici.

Dintre industrii conduce Industria lemnului impreuna cu mobila si alte neclasificate (total 11% pe judet) urmata de industria textila si a produselor textile (10% pe judet).

Este de remarcat ponderea industriei alimentare (4,1%), mai mare decat a metalurgiei si constructiilor metalice (2,0%), industriei de masini si echipamente (1,3%), acestea din urma cunoscand o revigorare in ultimii ani.

De notat dependenta de industria textila a unei bune parti a populatiei ocupate, amenintata de restrangeri de activitate in viitor sub presiunea concurentiala rezultata din eliminarea cotelor de import din tarile Asiei de Sud-Est si China aplicate de UE pentru produsele textile (Decizia OMC, incepand de la 1 ianuarie 2005) si integrarea in UE.



3.4. Concluzii din analiza mediului economic. Implicatii pentru IPT


Economia judetului se caracterizeaza prin:

- ponderea industriei mai ridicata decat la nivel regional;

- raportul dinamic, relativ echilibrat, intre industrie si servicii

- ponderea constructiilor in crestere

- suprafata agricola subvalorificata.

Diversitatea activitatilor economice:

Industria:

Tendinta de reluare a cresterii contributiei industriei (valoric si procentual) la crearea PIB judetean

Infiintarea unor parcuri industriale -orientari strategice spre ramuri cu valoare adaugata mare (industrie alimentara, fabricarea de produse ecologice, electronica, IT, servicii pentru intreprinderi, etc.)

Nevoile de crestere a competitivitatii

Agricultura:

Agricultura de subzistenta, cu potential de diversificare si dezvoltare

Potential pentru agricultura ecologica

Nevoile de modernizare si eficientizare a agriculturii din perspectiva aderarii la UE

Silvicultura

33,4% din suprafata judetului este acoperita cu paduri

Turismul:

Potential turistic foarte ridicat

Potential pentru agroturism, turism rural

Comertul:

Cea mai mare pondere in cifra de afaceri a judetului (39,58% in 2002)

Transporturile

Impreuna cu activitatile de depozitare si comunicatii, ocupa locul 3 in cifra de afaceri a judetului (5,63%), dupa comert si industrie

Nevoile de dezvoltare a infrastructurii

Telecomunicatiile

Accentul pe noile tehnologii in telefonia fixa si mobila (competentele IT pentru transferul integrat de date, voce si imagine)

Constructiile

Sector in crestere, sustinut de dinamica investitiilor in infrastructura pentru transporturi, infrastructura tehnica (alimentare cu energie electrica, apa, gaz, etc.), edilitara si pentru afaceri

Mediul

Nevoile de adaptare la standardele UE pentru protectia mediului


Sectoare economice cu tendinta de crestere a ponderii in crearea PIB:

Constructiile

Comertul


Dinamica intreprinderilor mici si mijlocii (IMM-date regionale) :

Personalul IMM (sub 250 salariati) = 54 % din totalul salariatilor din regiune

13 % din angajati sunt in firme mici (sub 10 salariati)

Indicele populatiei angajate in IMM = 105 (cu 5% peste media pe tara)


Implicatiile pentru IPT:


Planurile de scolarizare trebuie sa reflecte prin structura lor:

Echilibrul relativ industrie / servicii

Oferta diversificata de calificari in cadrul fiecarui sector de activitate / domeniu de pregatire


Calificari si curriculum Adaptarile structurale din economie presupun competente adecvate si o mobilitate ocupationala sporita (inclusiv intersectoriala) a fortei de munca.

Se desprind doua directii de actiune la nivel regional si local:

Aplicarea riguroasa a standardelor de pregatire profesionala

Adaptari prin curriculum in dezvoltare locala (CDL)


Ponderea crescanda a IMM reclama din partea IPT un raspuns adecvat la nevoile specifice IMM, de adaptabilitate crescuta a fortei de munca la sarcini de lucru diverse, prin:  

Asigurarea unei pregatiri de baza largi, competente tehnice generale solide

Consolidarea pregatirii profesionale, indiferent de calificare, cu competente specifice economiei de piata (competente antreprenoriale, tehnici de vanzari, marketing, etc.)

Promovarea invatarii pe parcursul intregii vieti


Ca raspuns la schimbarile tehnologice si organizationale induse de investitiile straine si cerintele de competitivitate, trebuiesc avute in vedere:

Cresterea nivelului de calificare

Importanta competentelor-cheie

Limbile straine

Formarea unor competente adecvate pentru noile tehnologii, calitate, design, marketing, tehnici de vanzare

Colaborarea intre scoli pentru calificarile care presupun competente combinate, de exemplu: tehnice si comerciale/economice, tehnice - artistice - IT (design, grafica, publicitate, pagini web) etc.

Ca raspuns la cerintele de mediu pe baza standardelor UE

Calitate in pregatirea pentru calificarile specializate pentru ecologie si protectie mediului pe baza standardelor de mediu ale UE

Dezvoltarea unor competente de mediu ca parte din pregatirea tehnica generala, indiferent de specialitate.

Parteneriatul scoala-agenti economici - indiferent de domeniul de pregatire, trebuie sa reflecte:

diversitatea categoriilor de agenti economici (pe clase de marime, tipuri de capital, etc.) si de activitati producatoare de bunuri si servicii


Structura orientativa (in perspectiva 2013), pe domenii, a planurilor de scolarizare la SAM

- recomandare pentru planurile de scolarizare viitoare din judetul Harghita -


Nr. crt.

Domeniul de pregatire

(conf. HG . 1144/2005)

Structura plan scolariz. 2005-2006 %

Structura propusa pe termen lung (2013)

Min-max


Medie Jud.



Agricultura





Silvicultura





Constructii, instalatii si lucrari publice





Mecanica





Electromecanica





Electric





Electronica, automatizari





Fabricarea prod. din lemn





Industrie textila si pielarie





Industrie alimentara





Materiale de constructii





Chimie industriala





Comert





Turism si alimentatie





Estetica si igiena corpului omenesc





Tehnici poligrafice





Productie media





TOTAL





NOTA: Se recomanda planificarea corelata a numarului de clasele pe filiera liceului tehnologic, respectiv pe traseul progresiv de profesionalizare SAM, din perspectiva finalitatilor oferite pe fiecare ruta si nivel de calificare, in raport cu nevoile estimate ale pietei muncii in fiecare domeniu.

Se va actiona pentru eliminarea discriminarii actuale a rutei "SAM" - minimalizata in practica scolilor si in perceptia beneficiarilor, ca scoala rezervata in prezent celor care nu au promovat testele nationale.


4. Mecanica

Pondere recomandata a domeniului de pregatire in planurile de scolarizare: 20-24%, justificat de numarul mare de calificari cu pregatirea de baza in mecanica si diversitatea ocupationala.

In afara constructiilor de masini, include si calificari cu pregatirea de baza in mecanica cu finalitati in alte sectoare/ramuri de activitate, ex.:

o  Mecanica auto, tinichigerie auto: pentru servicii, transporturi, etc.

o  Mecanica agricola: agricultura, servicii pentru agricultura

o  Lacatuserie structuri pt. constructii (constructii-montaj structuri metalice/tamplarie aluminiu si mase plastice)

o  Lacatuserie - prestari servicii: servicii, mica industrie, artizanat, etc

o  Mecanica de montaj intretinere si reparatii asociat activitatilor de productie (toate industriile) si/sau servicii  de mentenanta pentru intreprinderi (cu tendinta de externalizare in viitor prin servicii specializate).

o  Sudura: constructii, diverse industrii, etc.

Electromecanica

Vor fi avute in vedere in mod prioritar calificarile de interes mai general:

Electromecanic utilaje si instalatii in industrie: intereseaza activitatile de intretinere si reparatii ca activitati asociate productiei si/sau servicii de mentenanta pentru intreprinderi

Electromecanic utilaje si instalatii comerciale, electrocasnice si de industrie alimentara: prestari servicii, industrie alimentara

Instalatii frigotehnice si frigorifice (idem)

6. Electric

Vor fi avute in vedere in mod prioritar calificarile de interes mai general (exploatare joasa si medie tensiune) si/sau pentru sustinerea unor sectoare in crestere (electrician pentru constructii)

Alte calificari potential de interes: electrician-electronist auto (cu evitarea exceselor), electrician intretinere si reparatii in industria mica

7. Electronica

Sunt avute in vedere nevoile in crestere de automatizare a proceselor de productie (aparate si echipamente de automatizari), productie si service de aparatura profesionala, etc. De asemenea, prestarile de servicii (aparatura radio-TV). Limitat, in functie de cererea specifica: retele de telecomunicatii.

Se recomanda actiuni de promovare pentru a atragerea de candidati capabili sa atinga nivelul 3 de calificare.

3.2. Descentralizare functionala in IPT


Descentralizarea functionala in educatie si formare profesionala implica antrenarea unor mecanisme decizionale insotite de formule democratice care sa confere garantia asupra concordantei deciziei cu scopul principal pentru care a aceasta fost delegata: apropierea de nevoile beneficiarilor.

Cadrul institutional pentru dezvoltarea parteneriatului social in educatie si formare profesionala se bazeaza pe structurile consultative initiate in sprijinul deciziei la nivel local si regional.

Aceste structuri sunt:

La nivel regional: Consortiul Regional TVET - organism consultativ al Consiliului de Dezvoltare Regionala

La nivel local (judetean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) - ca organism consultativ al Inspectoratelor scolare judetene

La nivelul scolilor: Consiliile de administratie/Consiliile scolare, organizate potrivit legii invatamantului

La nivel national, recent au fost infiintate primele Comisii sectoriale, care si-au dovedit deja utilitatea in procesul de validare a noilor Standarde de Pregatire Profesionala.

In cadrul programului multianual Phare TVET, Consortiul Regional si Comitetele locale au fost antrenate in elaborarea si revizuirea primelor documente de planificare strategica pe termen lung la nivel regional (PRAI) si local (PLAI), pe baza carora la nivelul fiecarei scoli din program au fost elaborate planuri scolare de actiune (PAS).

Avand in vedere mecanismele de finantare in vigoare si autonomia comunitatii locale, este esentiala antrenarea autoritatilor locale in procesul de planificare strategica pe termen lung in IPT.


Principalele probleme identificate in cadrul acestui proces sunt referitoare la:

slaba legatura si controlul redus intre nivelul regional de planificare si nivelul decizional in invatamant (inspectoratele scolare judetene si scolile, autoritatile locale)

finantarea invatamantului preponderent centrata pe activitatile curente/pe termen scurt si foarte putin pe nevoile si prioritatile pe termen lung

antrenarea insuficienta a agentilor economici in efortul de planificare pe termen lung in IPT

neimplicarea sau implicarea formala a partenerilor din Consiliile de Administratie ale Scolilor in procesul de planificare pe termen lung la nivelul scolii


Un alt domeniu al descentralizarii functionale este curriculum in dezvoltare locala (CDL - componenta importanta a planului de invatamant la scoala de arte si meserii) care vizeaza adaptarea continutului pregatirii la cerintele locale din partea beneficiarilor instruirii (agenti economici, comunitate locala, elevi). Din pacate in practica se constata o antrenare redusa sau formala din partea scolilor a agentilor economici in elaborarea CDL.

Un alt aspect de importanta strategica si practica pentru validarea rezultatelor procesului de IPT este in legatura cu organizarea si derularea examenelor de absolvire, care conform metodologiilor in vigoare implica obligatoriu cooptarea agentilor economici ca membri ai comisiilor de examinare. Rezultatele absolventilor la aceste examene (cu procent de reusita apropiat de 100%, v. cap. 4.6) ofera motive de indoiala cu privire la efectivitatea si eficienta participarii agentilor economici in cadrul acestora.

Introducerea unui sistem de asigurare a calitatii in IPT va furniza pentru procesul de planificare strategica la toate nivelurile (planurile regionale si locale, planurile de actiune la nivelul scolii) un set de indicatori standard (benchmark) care sa faciliteze decidentilor comparatiile in cadrul sistemului si compatibilizarea intre cerere si oferta.

Acesti indicatorii au la baza obiectivele politicilor europene care vizeaza: cresterea ocuparii fortei de munca, accesul si participarea la formarea profesionala, corelarea dintre cererea si oferta de pregatire. Conducand la cresterea transparentei fata de beneficiari, mecanismele de asigurare a calitatii vor avea un impact decisiv in motivarea si implicarea partenerilor sociali in planificarea ofertei si a strategiilor de imbunatatire.


3.3. Conditii de invatare


Cu privire la conditiile de invatare, concluziile de fond sunt urmatoarele:

- Lipsesc mai mult de ¼ din atelierele necesare pentru SAM si aproape 1/3 din cabinetele si laboratoarele necesare la liceu. Mai mult de ¼ din atelierele existente la SAM nu au beneficiat de nici o dotare relevanta dupa 1990.

- Dotare invechita. Cu exceptia scolilor cuprinse in Programele Phare pentru IPT, in cele mai multe cazuri dotarile dupa 1990 s-au limitat la ceea ce s-a putut obtine din efortul de autofinantare, donatii sau sponsorizari - insuficient cantitativ si calitativ. Se simte lipsa dotarilor moderne si a echipamentelor de simulare necesare unui invatamant eficient, centrat pe elev.

- Un numar insemnat dintre cladirile destinate cursurilor teoretice si practice necesita reparatii urgente, iar ½ din cladirile atelierelor au nevoie de modernizari.

- Aproape 1/5 din scoli au probleme cu infrastructura de utilitati.

- Putine scoli au amenajarile minime necesare pentru accesul persoanelor cu deficiente neuro-motorii.

- Desi dotarea laboratoarelor de informatica s-a imbunatatit substantial in ultimii ani, se simte nevoia completarii cu PC a dotarii tuturor laboratoarelor si cabinetelor de specialitate (pentru dezvoltarea activitatilor de predare-invatare asistate de calculator)

- Ritmul noilor achizitii pentru dotarea bibliotecilor scolare este extrem de redus. Se constata un numar relativ restrans si in general o varietate mica de titluri la abonamente pentru publicatii de specialitate.

Situatia este in curs de schimbare pentru un numar de 3 de scoli cuprinse in prezent in Programul Phare TVET la care se adauga cele 3 scoli selectate pentru Programul Phare 2004-2006. In total acestea reprezinta circa. 29% din scolile IPT din judet, care sunt pe cale de a-si imbunatati semnificativ infrastructura si dotarea.





Surse de documentare

pagina web a Centrului de informare a Comisiei Europene in Romania - sectiunea Politici comunitare www.infoeuropa.ro

serverul Europa: https://europa.eu.int/comm/education

pagina web a Ministerului Educatiei si Cercetarii www.edu.ro

Tratatul de la Amsterdam: document semnat de sefii de stat si de guvern din UE la 2 oct.1997 si intrat in vigoare la 1 mai 1999. Completeaza si consolideaza tratatele anterioare asupra CE si UE (Paris 1951, Roma 1957, Mastricht 1992). Este considerat o schita a principalelor probleme comunitare.

La intalnirea de la Luxemburg, ('Jobs Summit') din noiembrie 1997, fara sa mai astepte ratificarea formala a tratatului de la Amsterdam (intrat in vigoare ulterior la 1 mai 1999), statele membre au decis sa preseze in directia adoptarii unei Strategii Comune de Ocupare ('European Employment Guidelines') si s-a convenit asupra unui ciclu anual de implementare si revizuire (care acum este cunoscut ca Procesul Luxemburg)


TVET: abrevierea din lb.engleza - Technical and Vocational Education and Training (invatamant profesional si tehnic)

Pentru detalii www.tvet.ro

Datele din aceasta sectiune sunt preluate din Raportul asupra Dezvoltarii Umane in Romania, 2003-2004, varianta de lucru, disponibil pe pagina web a Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) www.undp.ro/publications  

Pe locul 4, dupa Bucuresti-Ilfov (IE = 0,970), Vest (0,892), Nord-Vest (0,877).

Nivelurile de calificare sunt definite conf. clasificarii ISCO 88 COM - DC85/368/EEC (International Standard Classification of Occupations) aprobata de Consiliul de Administratie al Biroului International al Muncii in februarie 1988, si adoptata prin Decizia Consiliului European 85-368-EEC cu arie de aplicare (COM) in tarile din Spatiul Economic European (EEA) si tarile din centrul si estul Europei (asistate prin PHARE si TACIS)


Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor

Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }