Finalitatile invatamantului gimnazial (clasele V-VIII) si solutii de optimizare a contributiei educatiei fizice la realizarea acestora

Finalitatile invatamantului gimnazial (clasele V-VIII) si solutii de optimizare a contributiei educatiei fizice la realizarea acestora

Ca si celelalte arii curriculare si discipline prevazute de planul de invatamant pentru nivelul gimnazial, educatia fizica si sportul trebuie sa contribuie, prin obiectivele, continuturile si formele sale specifice de organizare si desfasurare a procesului didactic, la realizarea domeniilor de competenta cheie atribuite acestui segment din invatamantul obligatoriu, respectiv:

a) Asigurarea pentru toti elevii unui standard de educatie comparabil cu cel european

In spiritul acestei finalitati, "produsul" (elevul) activitatii didactice desfasurate de profesorul de educatie fizica de-a lungul celor patru ani de scolarizare trebuie sa se caracterizeze prin:

stare de sanatate optima si rezistenta la influentele nocive ale factorilor ambientali;

dezvoltare fizica armonioasa, cu parametri morfologici si functionali care se incadreaza in valorile medii pe tara specifici varstei si sexului;

capacitate motrica exprimata prin indici de viteza, indemanare, forta, rezistenta, mobilitate, superiori valorilor minimale stabilite de Sistemul National de Evaluare a elevilor la disciplina educatie fizica si sport;

capacitatea de a practica in conditii regulamentare probele atletice, gimnastica acrobatica si sariturile la aparate prevazute de programa si doua jocuri sportive;

stapanirea cunostintelor si a tehnicilor de actionare pentru intretinerea starii de sanatate, a armoniei dezvoltarii fizice si a capacitatii motrice personale;

stabilizarea obisnuintei de a practica independent exercitiile fizice si sportul in timpul liber, in scop de intretinere fizica, fortificare, recreare, emulatie, corespunzator disponibilitatilor si intereselor personale;

capacitate crescuta de integrare, inclusiv prin intermediul exercitiilor fizice, sportului si turismului in grupuri sociale de practicanti, suporteri sau spectatori, constituite stabil sau spontan;

obisnuinta de informare curenta si cunoasterea valorilor de referinta din activitatea sportiva nationala, europeana si mondiala.

Insumate, aceste caracteristici definesc un tanar in formare, a carui personalitate are o temeinica educatie fizica, capabil sa continue urmatorul nivel al invatamantului obligatoriu care, alaturi de educatia intelectuala, morala, estetica si tehnologica, il vor profila ca pe un cetatean valoros si demn al Romaniei si Europei unite.

b) Formarea la elevi a capacitatii de a comunica eficient in situatii reale folosind limba romana, limba materna, limbile straine si diverse limbaje de specialitate

In virtutea acestei finalitati, disciplina educatie fizica si sport a trebuit sa-si redefineasca unul din obiectivele traditionale (referitor la inzestrarea elevilor cu cunostinte de specialitate) si sa orienteze procesul didactic inclusiv spre formarea capacitatii de comunicare a elevilor in acest domeniu de activitate sociala, sportul fiind recunoscut unanim ca fenomen planetar.

Cunostintele de specialitate, transmise pe fondul activitatii practice, referitoare la denumirea pozitiilor si miscarilor, a deprinderilor si calitatilor motrice, a procedeelor tehnice si actiunilor tactice, a probelor si ramurilor de sport, a parametrilor efortului, a posturilor, liniilor si compartimentelor din jocurile sportive, cat si cele specifice regulamentelor oficiale ale ramurilor de sport predate in scoala, vor alcatui limbajul de specialitate specific educatiei fizice si sportului.

Pentru a forma capacitatea de comunicare a elevilor prin intermediul acestui limbaj, in procesul didactic trebuie create sistematic situatii de instruire care sa solicite comunicarea intre profesor si elev, intre elev si profesor, intre elevi, intre membrii aceleiasi echipe, intre competitori si arbitri, intre capitanii de echipa etc.

Folosirea permanenta de catre profesor a unei terminologii corecte, punerea elevilor in situatii de comunicare concreta, corectarile sistematice, prezentarea termenilor echivalenti in limbile pe care le studiaza elevii si incurajarea folosirii lor pe parcursul activitatilor practice, recomandarea informarii elevilor prin surse scrise, audiovizuale sau electronice, provocarea de comentarii asupra unor evenimente sportive, reprezinta directii de actionare care vor extinde capacitatea generala de comunicare eficienta a elevilor.

c) Formarea si dezvoltarea capacitatii de adaptare si de integrare in comunitate

Starea de sanatate stabila, rezistenta organismului la actiunea factorilor variati de mediu, dezvoltarea fizica, calitatile motrice concretizate in robustete, vigoare si rezistenta la diferite tipuri de efort, priceperile motrice, ca "produse" specifice ale procesului didactic de educatie fizica si sport, permit elevului integrarea si rezolvarea eficienta a activitatilor cu caracter bio-psiho-motric, caracteristice fiecarei comunitati, incepand cu cele proprii familiei, clasei, scolii, strazii, cartierului, satului, comunei sau orasului.

Pentru a atinge aceasta finalitate, procesul didactic trebuie sa contina sistematic situatii de instruire in care elevul sa actioneze pe perechi, in grupe, in echipa, exersand si dobandind capacitati de cooperare, de sprijin si colaborare, de primire si repartizare de sarcini, de conducere, de subordonare, de lucru in echipa, de acceptare si respectare a regulilor stabilite, de asumare a raspunderii individuale, de manifestare a initiativei, de a actiona concurential respectand partenerii de intrecere. Fazele interclase ale campionatelor scolii, concursurile intre scoli cu fazele lor locale, comunale, judetene, zonale sau finale pe tara reprezinta pentru elevii participanti prilejuri de intarire a sentimentului de mandrie si responsabilitate in reprezentarea clasei, scolii sau localitatii lor, iar pentru ceilalti elevi manifestarea apartenentei la comunitatea din care fac parte, in calitate de suporteri.

Un rol deosebit in directia realizarii acestei finalitati il au taberele si activitatile turistice, mai ales cele care presupun expeditii cu deplasare pe jos pe diferite trasee, cu campari in corturi si asigurarea alimentatiei prin resurse proprii (gatit, servit, igienizat vesela), prilejuind exersarea unor conduite integratoare deosebit de valoroase pentru intreaga viata.

Orientand astfel procesul de invatamant, elevul nu va intampina dificultati de adaptare si integrare atat in activitatile gospodaresti din familie, cat si in cele cu caracter de recreare, sportive, culturale, turistice sau de agrement initiate de grupurile stabile din care face parte sau de cele constituite spontan.

d) Formarea atitudinilor pozitive in relationarea cu mediul social: de toleranta, de responsabilitate, de solidaritate etc.

Prezenta sistematica in lectiile de educatie fizica si sport a intrecerilor sub forma de stafete, parcursuri aplicative, jocuri pregatitoare, jocuri sportive, a concursurilor la probele de atletism, cat si evaluarile individuale periodice, pun elevul in situatii variate de relationare cu colegii de clasa, cu coechipierii, cu partenerii de intrecere. Individualismul, egoismul, supraestimarea, persiflarea invinsilor, admonestarea coechipierilor, reactiile negative fata de arbitraj, nerecunoasterea infrangerii, recurgerea la mijloace nepermise (incalcarea regulilor, agresivitate) sunt manifestari care apar in practica didactica fata de care, incepand cu clasa a V-a, profesorul trebuie sa manifeste o atitudine exigenta, constanta, recurgand la metode educative (convingerea, dezaprobarea, exemplul) si mijloace sanctionatorii specifice (oprirea activitatii, depunctarea echipei din care face parte elevul care s-a comportat necorespunzator, anularea dreptului castigat, excluderea temporara din intrecere sau concurs etc.).

In aceeasi masura, profesorul trebuie sa promoveze comportamentele si atitudinile pozitive de relationare, prin explicatii, exemplificari, aprobari si, mai ales, prin punerea elevilor in situatii de exersare a acestor comportamente, atribuind roluri (responsabil de grupa, capitan de echipa, arbitru, supraveghetor al respectarii regulilor stabilite), stabilind forme de asistenta si sprijin reciproc, constituind grupe sau echipe relativ egale valoric, apreciind gesturile de fairplay, incurajarile reciproce, felicitarea invingatorilor etc.

e) Asigurarea unei orientari scolare optime in raport cu aspiratiile si aptitudinile elevilor

Aceasta finalitate impune si profesorului de educatie fizica si sport preocupari constante de cunoastere a aspiratiilor si aptitudinilor bio-psiho-motrice ale elevilor si de consiliere a lor si a parintilor in vederea orientarii scolare. Este necesar ca profesorul de educatie fizica sa cunoasca probele de aptitudini motrice care conditioneaza admiterea in liceele militare, pedagogice, cu profil sportiv si sa le faca cunoscute elevilor, sa-i orienteze pe cei cu aptitudini corespunzatoare si sa-i pregateasca pentru a sustine cu succes aceste probe eliminatorii. In aceeasi masura, profesorul va recomanda cu tact elevilor cu aptitudini fizice modeste schimbarea optiunii, daca acestia se orienteaza spre Scolile de Arte si Meserii care, prin natura solicitarilor si mediului ambiant, contravin disponibilitatilor lor, explicandu-le faptul ca randamentul lor va fi diminuat sau ca isi vor periclita starea de sanatate.

O atentie deosebita trebuie acordata orientarii elevilor cu caracteristici morfologice, functionale sau motrice atipice pentru varsta si sexul lor, liceele cu program sportiv din filiera vocationala si cluburile sportive scolare avand capacitatea de a valorifica atat copiii cu inaltime foarte mare, cat si pe cei cu inaltimi mici, pe cei cu segmente foarte lungi, cat si pe cei cu segmente scurte, pe cei foarte robusti, cat si pe cei "uscativi" etc.

f) Formarea capacitatilor si motivatiilor necesare invatarii in conditiile unei societati in schimbare

Aceasta finalitate vizeaza inzestrarea elevului absolvent cu instrumentele si suportul psihic necesare adaptarii eficiente la cerintele vietii sociale in perspectiva imediata si indepartata.

La ce categorie de cerinte ale vietii trebuie pregatit elevul sa raspunda si ce motivatii trebuie formate prin aria curriculara educatie fizica?

Elevul va fi avizat asupra evolutiei sale biologice, a fazelor de disproportionalitate (la baieti), de "implinire" la fete, a tendintei de supraponderabilitate generata de sedentarism sau supraalimentare, a posibilitatii de aparitie a viciilor de atitudine corporala sau chiar a deficientelor fizice si tulburarilor functionale ca urmare activitatii profesionale, scaderea progresiva a valorilor functionale de baza o data cu trecerea anilor, influentele nocive ale poluarii asupra organismului, posibilitatea de a schimba 2-3 profesii intr-o viata activa etc.

Pentru a asigura si acest tip de capacitate, procesul didactic trebuie sa contina sistematic elementul de constientizare asupra tehnicilor de operare cu exercitiul fizic in directia dezvoltarii si mentinerii indicilor calitatilor motrice, a pastrarii raportului corect dintre inaltime si greutate, a prevenirii depunerii tesutului adipos sau a inlaturarii acestuia, a compensarii efectelor negative ale activitatilor profesionale asupra armoniei dezvoltarii fizice, mentinerii echilibrului functional la un nivel corespunzator etc. Astfel, activitatea practica de exersare va capata si valente formative care sa asigure elevului capacitatea de autoeducatie fizica permanenta.