Elevi cu handicap - evaluare initiala

Elevi cu handicap - evaluare initiala

M.B. este eleva in clasa I, la Scoala Generala cu clasele I-VIII nr. 30, "Grigorie Ghica Voievod".

Fisele medicale din dosarul sau, aflat in evidenta cabinetului medical scolar, arata ca B. este diagnosticata cu tetrapareza spastica dreapta, suferind o hipoxie la nastere.

P.V. este elev in clasa IB, la Scoala Generala cu clasele I-VIII nr. 30, "Grigorie Ghica Voievod".

Din evidentele cabinetului medical scolar, reiese ca V. este diagnosticat cu hemipareza spastica stanga.

P.G. este elev in clasa IB, la Scoala Generala cu clasele I-VIII nr. 30, "Grigorie Ghica Voievod". Potrivit informatiilor oferite de mama, baiatul sufera de o hemipareza dreapta.

La o prima intalnire cu cei trei elevi, in cadrul cabinetului de asistenta psihopedagogica, s-a urmarit observarea si evaluarea unor aspecte comportamentale, emotionale - sociale, cognitive.

Astfel, utilizand cateva sarcini de lucru (din bateria de teste NEPSY - evaluarea neuropsihologica a dezvoltarii) sub forma de jocuri, s-au avut in vedere urmatoarele domenii: senzoriomotoriu, vizuospatial, atentie/functii executive de baza, limbaj.

Domeniul LIMBAJULUI a fost investigat prin urmatoarele sarcini: procesare fonologica, numirea rapida, intelegerea instructiunilor.

Procesarea fonologica

Aceasta sarcina a urmarit evaluarea Procesarii fonetice, fiind compusa din doua parti.

Prima se refera la o procesare de baza, presupunand identificarea cuvintelor, din segmente de cuvinte. A doua parte, mai complexa, evalueaza segmentarea fonologica la nivelul fragmentelor de cuvinte (silabe) si la nivelul sunetelor corespunzatoare literelor (foneme). Elevii au fost rugati sa formeze cuvinte noi, prin omiterea unei silabe sau a unui fonem, sau prin substituirea unui fonem dintr-un cuvant, cu un altul.

La prima parte a acestei sarcini, cei trei elevi au reusit sa identifice cuvintele, pornind de la cate un indiciu si avand la dispozitie si planse cu imaginile corespunzatoare cuvintelor. De exemplu, primind indiciul -abla, au indicat corect imaginea tabla, dintre alte doua imagini (grebla, gheata).

B. s-a descurcat cel mai bine la aceasta sarcina, rezolvand correct aproape toti itemii.

V. a reyolvat correct doar jumate din itemi, ulterior, raspunsurile sale fiind gresite.

G. a fost atent doar la primii 3 itemi pe care a reusit sa ii rezolve, dar doar prin repetarea instructiunilor si segmentarea lor, pentru a spori gradul de intelegere. Ulterior, atentia i-a fost distrasa, nu mai privea plansele, nici nu mai asculta instructiunile, ci doar raspundea aleatoriu, cu scopul de a merge mai departe.

Numirea rapida

Aceasta sarcina a evaluat abilitatea elevilor de a denumi lucruri cu viteza - adica accesul rapid si producerea de nume de culori, marimi si forme recurente

Cei trei elevi au raspuns corect la intrebarea: "Ce forma, marime si culoare are aceasta figura?", fara sa intampine dificultati.

Conform etalonului testului, acesta trebuie realizat de un elev, incepand cu 7 ani, contra-cronometru, deci cat mai repede.

Acest criteriu nu a putut fi aplicat pentru nici unul din cei trei elevi, orice incercare de a grabi ritmul reproducerii, ducand la blocare si inhibitie a raspunsului.

Intelegerea instructiunilor

Acest test a evaluat abilitatea elevilor de a procesa si de a raspunde rapid, la instructiuni verbale, de o complexitate crescanda.

Elevilor li se cerea sa identifice o imagine, din mai multe aflate pe o plansa, dupa ce ascultau pana la sfarsit cerinta, care de fiecare data devenea mai complex.

B. si V. au atins cel mai inalt nivel de complexitate al instructiunii, raaspunzand corect, dar doar atunci cand cerinta era repetata si mai ales fragmentata. In mod normal, copilului i se citeste o singura data o cerinta ca: "Arata-mi un iepuras mic, albastru si suparat". Pentru B. si V., raspunsul correct era dat doar cand instructiunea era prezentata de mai multe ori, si cu pauze, astfel: "Arata-mi un iepuras mic . . . .mic si albastru . .si mic---si albastru---si suparat".

G. nu a reusit sa mai raspunda corect dupa o cerinta ce presupunea conjunctia a mai mult de doua caracteristici. Tot ce isi dorea, era sa raspunda, si sa astepte feedbackul fata de comportamentul sau.

Conform modului de administrare si cotare a raspunsurilor la aceste teste, nu era permisa repetarea instructiunii.

Domeniul ATENTIEI a fost investigat prin utilizarea sarcina - joc: "La vanatoare", observarea comportamentelor pe parcursul altor sarcini/jocuri.

La vanatoare

Sarcina a urmarit evaluarea atentiei vizuale, respectiv viteza si acuratetea cu care elevii pot sa se focalizeze selectiv si sa isi mentina atentia, pe tinte vizuale din cadrul unei zone delimitate.

Pentru toti cei trei elevi, jocul a parut interesant la inceput, incercand sa vaneze toate figurile tinta, dintr-o plansa cu numeroase figuri.

Totusi, regula timpului nu a putut fi aplicata pentru nici unul dintre ei, fiecare lucrand in ritm propriu, cu moment de pauza, apoi reluare a sarcinii.

Momentul intreruperii testului, a corespuns cu momentul cand si-au dorit sa faca altceva, nicidecum cu presupunerea ca au identificat toate tintele.

Mai mult, observand comportamentul elevilor in timpul sarcinii, nu s-a putut identifica vreo strategie de lucru, pentru gasirea tintelor vizuale de interes.

Domeniul SENZORIOMOTORIU a fost investigat prin intermediul sarcinii joc: "Sa calatorim",

Sa calatorim

Activitatea realizata de elevi a evaluat precizia vizuomotorie, Viteza motorie fina si precizia coordonarii ochi-mana. Elevului I se cerea parcurgerea unui drum, cu creionul pe hartie, fara sa atinga marginile, cat de repede poate.

Elevii au parcurs cu creionul traseul desenat, dar in momentul cand li s-a cerut aceasta contrtimp, nu au mau tinut cont de calitate, depasind marginile pe care nu aveau voie sa le depaseasca. Ulterior, cand li s-a cerut sa lucreze in ritmul propriu, acuratetea a fost ridicata.

Deci, elevii reusesc sa aiba o buna coordonare ochi-mana, dar cand e nevoie de o viteza mai mare, precizia motorie scade.

Domeniul VIZUOSPATIAL  a fost investigat utilizand doua activitati: "Copierea desenului" si jocul Sagetile.

Copierea desenului

Aceasta activitate a urmarit abilitatea elevilor de a copia figuri geometrice bidimensionale

Figurile geometrice simple au fost copiate, fara dificultati de cei trei elevi.

La figurile mai complexe, de exemplu, mai multe cercuri, nici unul dintre cei trei elevi nu a reusit sa copieze desenul, incat sa obtina punctajul maxim, conform etalonului testului.

Mai mult, G. s-a plictisit destul de repede, transformand desenele mai grele, in niste mazgalituri, pentru a termina cat mai repede.

Si B. a refuzat sa continue copierea toturor figurilor, dar cu repetarea multpipla a instructiunii, a desenat toate figurile.

Cele mai bune desene au fost cele ale lui V., care la itemii mai dificili, s-a concentrat, a stat si a studiat initial figura, dupa care a reprodus-o.

Toti cei trei elevi tin creionul in mana intr-un mod matur, desi miscarile creionului nu se datoreaza doar miscarilor degetelelor, ci, mai degraba ca urmare a miscarilor mainii si antebratului

Sagetile

Acest joc evalueaza procesarea vizuospatiala de baza, vizand abilitatea elevului de a stabili orientarea si directia de deplasare a unei linii.

Pe o pagina cu 8 sageti si o tinta, copilului i se cerea sa identifice cele 2 sageti care merg direct la tinta.

La aceasta sarcina de evaluare a orientarii si directiei de plasare, comportamentul elevilor a fost diferit de la unul la celalalt.

Astfel, G. a numit aproape toate sagetile ca ajungand la tinta, desi in instructiune i  s-a precizat clar, ca sunt doar doua astfel de sageti. Acest fapt poate insemna o focalizare a atentiei mai redusa, dar si o intelegere precara a instructiunilor.

B. a inteles instructiunea, ea denumind de fiecare data, cate doua sageti, dar nici unul dintre raspunsuri nu a fost corect, orientarea si directia deplasarii nefiind bine dezvoltate.

V., in schimb, a identificat pentru fiecare imagine, una din sagetile corecte care ajungeau direct la tinta. Si latenta raspunsului a fost mai mare, indiciu ca ar fi analizat plansa cu sagetile, pentru a le identifica pe cele corecte.

Concluzii generale si alte observatii

Principala mentiune cu privire la sarcinile de evaluare pe care le-au parcurs cei trei elevi, se refera la faptul ca procedura nu a putut fi aplicata in totalitate, conform metodologiei de aplicare, pentru elevii de acesta varsta. In mod curent, sarcinile se aplica fara repetarea unor instructiuni sau oferirea de ghidaj pe parcurs, iar unele sarcini sunt contratimp.

In cazul celor trei elevi, a fost nevoie de repetarea multipla a cerintelor, de reluarea instructiunilor pe parcursul realizarii sarcinii, de segmentarea instructiunilor pentru a fi cat mai clare si acurat procesate.

De asemenea, la sarcinile aplicate, includerea vitezei a dus la o blocare si inhibitie a raspunsului, motiv pentru care copiii au fost lasati sa termine activitatea, in ritmul propriu.

De avut in vedere ca, in medie, copiii de clasa I, rezolva aceste sarcini - cu precizarea singulara a instructiunilor si in contratimp, acolo unde este cazul.

Deci, pentru cei trei elevi cu hemipareza, repetarea instructiunilor si timpul mai indelungat, comparativ cu media, sunt necesare pentru ducerea la bun sfarsit a sarcinilor. Aceasta poate insemna ca, din punct de vedere cognitiv, elevii au cunostintele necesare, dar la nivelul functiilor executive - atentie, persistenta in sarcina, exista unele dificultati.

Aceasta observatie este foarte importanta, mai ales in timpul orelor de curs, unde, pentru a pastra ritmul cu ceilalti elevi, vor avea nevoie de o indrumare mai frecventa si de o segmentare temporala a secventelor de actiune, pentru a ramane focalizati in sarcina de lucru.

Un alt aspect important il reprezinta distractibilitatea ridicata a elevilor. Persistenta in sarcina este mai dificila, tocmai de aceea reluarea pe parcurs a instructiunilor e necesara pentru acestia. Focalizarea mai multa vreme pe ceea ce au de facut e mai dificila, plictiseala sau dorinta de a face ceva nou, aparand relativ repede.

Cresterea nivelului de dificultate pentru anumite activitati, are ca si consecinta, evadarea din sarcina, si nu focalizarea profunda sau incercarea de a gasi strategiile rezolutive.

Alte observatii notate, se refera la o serie de comportamente manifestate in afara sarcinii care li se da, si anume repetarea propozitiilor, incalcarea regulilor, intruziuni noi fata de ceea ce li se cere (de exemplu, li se cere copierea unui desen, iar ei il coloreaza), inverseaza secventele de raspuns, desi instructiunile sunt clare, iar la faza de invatare le respecta.

Din punct de vedere social, se integreaza foarte repede si se adapteaza la situatii noi, comunica usor. G. este cel mai entuziast, foarte vorbaret, ceea ce se intampla chiar si atunci cind e implicat in sarcinile de lucru (fapt ce poate sugera si o inhibitie cognitiva si comportamentala, mai scazute). B. cere informatii suplimentare, repeta propozitii in timpul activitatilor. V. e mai putin comunicativ din proprie initiativa, dar raspunde si e deschis cand e solicitat.

Daca sunt lasati sa lucreze singuri, persista foarte putin in sarcina, de cele mai multe ori nu o finalizeaza singuri, si e nevoie de supraveghere mai indeaproape.

De mentionat este faptul ca cei trei elevi sunt adusi in fiecare zi, la scoala, de un membru al familiei, si asteptat la finalul zilei.

V. se deplaseaza cel mai greu si nu se poate folosi prea mult de mana dreapta.

Parintii le acorda o ingrijire speciala, de teama de a nu fi loviti pe coridoarele scolii de ceilalti elevi, sau de a nu cadea.

Toti trei urmeaza programe de gimnastica recuperatorie, aproape zilnic.

La finalul unei prime inalniri cu cei trei elevi, observatiile evidente si confirmate atat de parinti, cat si de invatatoare, se refera la distractibilitatea ridicata, timpul mai mare, necesar pentru a termina o sarcina, necesitatea repetarii cerintelor, a ghidarii oferite in timpul realizarii de catre elevi a exercitiilor, a pauzelor intre activitati, dar si in timpul acestora, daca sunt mai complexe.

Cabinetul de asistenta psihopedagogica

Profesor Psiholog,