Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
EVALUAREA LECTIILOR STUDENTULUI PRACTICANT
Acest formular completat va fi inclus in portofoliul studentului practicant si al mentorului
Numele studentului practicant Anul de studiu Specialitatea principala Specialitatea secundara Scoala Observator |
Lectia 1: Clasa An de studiu Intensiv/Normal Data:____ Obiective: |
Lectia 2: Clasa An de studiu Intensiv/Normal Data:____ Obiective: |
|
Lectia 3: Clasa An de studiu Intensiv/Normal Data:____ Obiective: |
|
Lectia 4: Clasa An de studiu Intensiv/Normal Data:____ Obiective: |
|
Lectia 5: Clasa An de studiu Intensiv/Normal Data:____ Obiective: |
|
Lectia 5: Clasa An de studiu Intensiv/Normal Data:____ Obiective: |
|
NIVELURI DE PERFORMANTA 10 Foarte bine 9 Bine 8 Destul de bine 7 Satisfacator 4 Nesatisfacator |
INDRUMARI PENTRU EVALUARE a. Vi se cere sa indicati nivelul de
performanta pentru b. Vi se cere sa inscrieti nivelul de
performanta doar c. Pe baza lectiei observate sunteti
invitati sa faceti |
Calitati personale si profesionale |
Lectia 1 |
Lectia 2 |
Lectia 3 |
Lectia 4 |
Lectia 5 |
Lectia 6 |
Conduita profesionala |
|
|
|
|
|
|
Voce |
|
|
|
|
|
|
Cunoasterea limbii |
|
|
|
|
|
|
Capacitatea de a stabili o legatura cu elevii |
|
|
|
|
|
|
Pregatirea pentru lectie |
Lectia 1 |
Lectia 2 |
Lectia 3 |
Lectia 4 |
Lectia 5 |
Lectia 6 |
|||
Claritatea obiectivelor si motivatia |
|
|
|
|
|
|
|||
Echilibrul/varietatea si timpul acordat activitatilor |
|
|
|
|
|
|
|||
Pregatirea materialului adecvat |
|
|
|
|
|
|
|||
Anticiparea dificultatilor |
|
|
|
|
|
|
|||
Cunoasterea sistemului educational si a locului lectiei in programa |
|
|
|
|
|
|
|||
Desfasurarea lectiei |
Lectia 1 |
Lectia 2 |
Lectia 3 |
Lectia 4 |
Lectia 5 |
Lectia 6 |
|||
Managementul clasei |
|
|
|
|
|
|
|||
Tehnici de prezentare |
|
|
|
|
|
|
|||
Tehnici pentru intrebari-raspunsiiri |
|
|
|
|
|
|
|||
Tehnici de exersare si fixare |
|
|
|
|
|
|
|||
Ritmul si incadrarea in timp |
|
|
|
|
|
|
|||
Trecerea de la o etapa la alta |
|
|
|
|
|
|
|||
Valorificarea materialului si folosirea materialului auxiliar |
|
|
|
|
|
|
|||
Limbaj de specialitate si corectarea greselilor |
|
|
|
|
|
|
|||
Dinamica clasei |
|
|
|
|
|
|
|||
Feedbackul in lectie |
|
|
|
|
|
|
|||
Capacitatea de adaptare/improvizare |
|
|
|
|
|
|
|||
Tema de casa |
|
|
|
|
|
|
|||
Creati vilale/ingfeniozitate |
|
|
|
|
|
|
|||
Realizarea obiectivelor |
|
|
|
|
|
|
|||
Reflexie si constientizare |
Lectia 1 |
Lectia 2 |
Lectia 3 |
Lectia 4 |
Lectia 5 |
Lectia 6 |
Capacitatea de autoevaluare, evaluare a colegilor si reactia la feedback |
|
|
|
|
|
|
Capacitatea de a intocmi planuri, disponibilitatea la experimente, asumarea de riscuri pentru dezvoltarea profesionala |
|
|
|
|
|
|
Capacitatea de a lucra in echipa / independent |
|
|
|
|
|
|
Completarea documentelor scolare |
|
|
|
|
|
|
Nota acordata |
|
|
|
|
|
|
Portofoliu |
|
|
|
|
|
|
Nota finala pentru PP |
|
|
|
|
|
|
Data: Semnatura mentorului
FOAIE DE OBSERVATIE
MANAGEMENTUL OREI
SARCINA PENTRU STUDENT
inainte de lectie Citeste caracteristicile mentionate mai jos.
In timpul lectiei Observa daca ele apar iar daca este asa, cum contribuie ele la eficacitatea lectiei. Observarea atenta a lectiei ca intreg este mai importanta decat adunarea de date, prin urmare nu te lasa absorbit in totalitate de fisa de lucru. Este foarte probabil ca nu toate caracteristicile mentionate sa apara in fiecare lectie, deci nu te astepta la acest lucru. Cu toate acestea, noteaza-ti orice alte caracteristici care nu sunt mentionate aici dar care contribuie la lectie. Acolo unde o activitate nu a reusit atat de bine pe cat s-ar fi putut, specificati care caracteristici ale management-ului orei din lista de mai jos ar fi putut sa o faca mai reusita.
Dupa observarea tuturor lectiilor in cele trei zile:
Scrie de ce caracteristicile din lista de mai jos sunt importante. Adauga orice alte caracteristici pe care le-ai notat si care nu sunt cuprinse in lista de mai jos.
SUNT ACESTE CARACTERISTICI VIZIBILE LA ORA ESTE MUNCA
PROFESORULUI
I .Munca in perechi si in grup.
2.Profesorul se misca prin
clasa.
3.Varietatea activitatilor si a
aspectelor relevate.
4.Profesorul este intotdeauna implicat in activitatea clasei, grupelor,
a perechilor sau a indivizilor. ACTIVA?
5.Scrisul pe tabla este clar si vizibil tuturor.
6.Elevii mai slabi sunt antrenati in lectie.
7.1ntrebarile sunt adresate in mod egal.
8.Elevilor li se acorda timp de gandire. EFICIENTA?
9.Profesorul nu domina discutia din clasa. 10.Corectarea este facuta cu tact.
II .Profesorul asculta cu atentie raspunsurile elevilor
si stabileste un
contact vizual eficient cu clasa.
12.Profesorul incurajeaza si acorda
sprijin. IMPLICAT?
13.Profesorul are o imagine clara a obiectivelor si a ritmului desfasurarii lectiei. 14.Clasa este aranjata in asa fel meat sa faciliteze miscarea profesorului. 15.Profesorul si-a pregatit materialele auxiliare si modul cum va da instructiunile. 16.Profesorul si elevii se pot vedea reciproc in momentele
in care specificul activitatii o cere. ORGANIZAT?
17.Se construiesc dialoguri utile si se scoate in evidenta vocabularul necesar. 18.Se aduc materiale suplimentare din ziare, reviste,
reclame, etc. si sunt folosite acolo unde este posibil. 19.Profesorul nu foloseste abuziv exersarea mecanica,
repetitia,traducerea sau citirea cu voce tare.
20.Nu se iroseste timpul in mod excesiv cu probleme minore
de pronuntie sau expresii care nu impiedica comunicarea. UTIL?
OBSERVAREA - ETAPELE LECTIEI
incercati sa identificati diferitele etape ale lectiei profesorului si deduceti care a fost scopul urmarit pentru fiecare etapa precum si scopurile principale ale lectiei.
In cadrul feedbackului, dupa ce vedeti ca ceea ce ati presupus se potriveste cu panul profesorului, discutati:
au fost scopurile atinse in totalitate/partial?
de ce/de ce nu?
ce lipseste?
Punctele de luat in considerare:
lectia a avut un curs fluid si logic?
varietatea activitatilor
au fost activitatile bine concepute si organizate?
OBSERVAREA - CORECTAREA GRESELILOR
1 .Notati tipurile de greseli - pronuntie, gramatica, vocabular.
2. Cum s-a facut corectarea - elevul s-a corectat singur, indrumat de profesor,elevul 1-a corectat pe
elev, sau profesorul 1-a corectat pe elev. 3.Notati cand a corectat profesorul - pe loc sau mai tarziu.
A anticipat profesorul usor gresala? Ex. pronuntie sau gramatica? Cand va urmariti colegii, uitati-va mai intai in plan.
A auzit profesorul greselile?
A corectat profesorul prea mult sau prea putin?
A avut profesorul dreptate
privind corectarea?
8.Profesorul a notat greselile?
9.Comentati succesul corectarii.
OBSERVAREA - OBSERVAREA ELEVULUI
Alegeti un elev si puneti-va in situatia lui.
Fiti pregatit pentru feedback-ul asupra lectiei exact ca si cum ati fi acel elev.
Puncte de referinta: -nivelul de interes/plictiseala in diferite etape si motivele posibile; -invata sau practica ceva ce nu intelege; -nivelul imnteractiunii cu altii: cantitatea/eficienta timpului de exersare/ajutor/corectare?
FOAIE DE OBSERVATIE-FOLOSIREA TABLEI
|
OBSERVATII |
A fost scrisul de pe tabla vizibil pentru toti? A fost aranjarea in spatiu clara? (Parea incarcata/ dezorganizata)? |
|
Au fost cuvintele noi scoase in evidenta in mod eficient? Cum ar fi putut sa se faca mai bine? |
|
Au fost scrise propozitii complete pe tabla? 4. |
|
A folosit profesorul tabla pentru: a) clarificarea unor probleme pe loc? b) corectare? (de ex. gramatica, pronuntie,etc.)? Dati exemple cu ceea ce s-a mentionat mai sus, fie acolo unde s-a facut intr-un mod eficient sau unde ar fi putut fi folosita. |
|
Ar fi fost vreuna din solutiile urmatoare potrivita? a) tabele (de ex. tabel de substitutie) b) folosirea materialelor didactice vizuale ( cartoane/desene ) c) stimuli pentru exersare d) pregatirea elevilor (de ex. oferirea de informatii pentru o activitate ). |
|
Ce au scris elevii, cu ce au ramas in caiete? A fost reprezentativ pentru punctele-cheie ale lectiei si ar intelege elevii ceea ce au notat la fel de bine dupa cateva zile? |
|
S-a folosit tabla in mod abuziv sau prea putin ? |
|
PROGRAM DE PRACTICA PEDAGOGICA
MODEL
In fiecare luni. o zi completa timp de lin semestru (nici un curs dupa-amiaza). in grupe de 5-8 studenti la un mentor.
Saptamana |
PROGRAM DE ASISTENTE SI PREDARE (bazat pe o grupa de 6 studenti practicanti) |
Ore |
1 |
Intilnire cu metodicianul de la Universitate in prima zi de practica pentru organizare |
|
2 |
1) Prima intainire cu mentorul 2) Asistente ia cateva ore de tipuri diferite si la diferiti profesori folosind fise de observare, urmate de discutii cu profesorul si cu mentorul |
|
3 |
Asistente (cu preponderenta la clasele la care urmeaza sa predea) j Proiectare de lectii impreuna cu mentorul /in echipa cu mentorul ! (trei studenti practicanti planifica impreuna cu mentorul o lectie , adica j mentorul planifica 2 lectii in echipa) |
|
4 |
Predare in echipa cu mentorul (trei studenti practicanti si mentorul, predand o lectie impreuna in timp ce ceilalti trei observa. Lectia e urmata de feedback in grup). |
20min |
5 |
Trei studenti practicanti proiecteaza si predau o lectie in echipa. (trei studenti practicanti proiecteaza si predau o lectie impreuna in timp ce ceiialti trei asista. Lectia este urmata de feedback in grup. Continua asistentele la ore. |
30 min |
6 |
Trei studenti practicanti proiecteaza si predau o lectie in echipa. (trei studenti practicanti proiecteaza si predau o lectie in echipa la un nivel diferit(alta clasa) de impreuna in timp ce ceilalti trei asista. Lectia este urmata de feedback in grup. Asistentele la ore pot continua |
30 min |
7, |
Proiectarea si predarea individuala de lectie (fiecare student practicant preda o lectie in timp ce ceilalti asista. Lectia este urmata de feedback in grup) |
1 ora |
8,9,10,11,12 |
Proiectare si predare individuala de lectii (continuare) (Fiecare student practicant ar trebui sa nredea cel putin sase leciiLiadividualp la mvele/ciase diferite - (primaT),^imnazial si ficeai. Este bine sa se predea 2 lectii la fiecare nivel in timp ce ceiialti asista. Lectiile sunt urmate de feedback in grup. Daca este necesar mentorul va organiza efectuarea practicii pedagogice in doua scoli pentru asigurarea predarii la nivele diferite/) |
6 ore |
13 |
Completarea portofoliului de catre student. |
|
14 |
Predarea portofoliului catre mentor. (Acesta ar trebui sa contina toate documentele practicii pedagogice (P.P): orarul PP cu evidenta lectiilor asistate si predate , proiecte didactice, fise de observare si de feedback, fise de autoevaluare, planuri de actiune, jurnalul practicii pedagogice. Ar trebui sa fie foarte bine organizat. Studentilor Ii se cere sa completeze un formular de feedback asupra practicii pedagogice efectuate care urmeaza sa fie predat mentorului inainte ce examinarea finala. |
|
Examen final |
Nota finala este acordata de catre mentor in colaborare cu metodicianul. Raportul final intocmit de mentor este inmanat studentului practicant si metodicianului. |
|
GHID DE FOLOSIRE A FISELOR DE OBSERVARE DESCRIPTORI1
Calitati personale si profesionale |
|
|
|
|
|
Atitudine profesionala Dedicatie pentru profesie Tinuta Punctualitate |
Maxima responsabilitate. Implicare si dedicatie pe tot parcursul lectiei, inventivitate, prezenta placuta si impunatoare, stil de predare stimulativ, individualizat, tinuta ireprosabila si punctualitate |
Responsabilitate si dedicatie. Prezenta impunatoare, stil de predare stimulativ, tinuta vestimentara corespunzatoare, punctualitate |
Responsabilitate acceptabila, dedicatie moderata, eficienta acceptabila, fara deficiente majore in stilul de predare, vestimentatie corespunzatoare, punctualitate in absenta unor situatii speciale |
Uneori dedicat si cu dorinta de cooperare, personalitate cu impact minor, deficiente in stilul de predare uneori nepunctual |
Lipsa dedicatiei, lipsa de colaborare, personalitate stearsa, stil de predare anost si enervant, vestimentatie neadecvata, nepunctualitate |
Voce Sonoritate Ritmul vorbirii Claritate |
Calitati vocale excelente. Vorbire foarte clara, expresiva, ritm adecvat |
Bune calitati vocale, vorbire clara |
Voce destul de sonora, vorbire clara |
Voce in general sonora, vorbire partial inteligibila (numai de aproape) |
Voce neplacuta, sonoritate insuficienta, vorbire uneori greu de inteles |
Gradul de stapanire a limbii Acuratetea si fluenta Adaptarea limbii la nivelul elevilor |
Profesorul ofera un model excelent de stipanire a limbii, foloseste o limba corecta si fluenta; poate adapta nivelul exprimarii la nivelul nevoilor de intelegere ale elevilor |
Bun model de stapanire a limbii, pronuntie clara, exprimare corecta si fluenta, de cele mai multe ori adapteaza nivelul exprimarii la nevoile elevilor |
Bun model de limba, pronuntie clara, cu greseli minore de limba; foloseste limba adecvat; sesizeaza nevoile elevului dar nu se poate adapta totdeauna cerintelor |
Model de limba destul de bun; greseli repetate de pronuntie si gramaticale; capabil de a se adapta nivelului elevilor numai daca este atentionat in prealabil |
Nu ofera model de stapanire a limbii; foloseste limba inadecvat, e greu de inteles pentru elevi, uneori incorect, incapabil de a se adapta nevoilor elevilor |
Abilitatea de a stabili relatia cu elevii Limbajul corpului Gesturi Contact vizual |
Atmosfera relaxanta, prietenoasa, productiva; profesorii si elevii stabilesc o relatie f. buna; apartin aceluiasi grup de lucru; comunicare nonverbala excelenta |
Buna atmosfera de lucru; profesorii si elevii coopereaza bine; comunicare nonverbala buna |
Atmosfera destul de placuta; elevii nu-1 percep pe profesor ca pe un outsider; comunicare nonverbala adecvata |
Atmosfera de lucru adecvata; ocazional - lipsa de cooperare; comunicare nonverbala satisfacatoare |
Atmosfera neplacuta tensionata; nu se stabileste o relatie coerenta intre profesori si elevi; lipsa contactului vizual; limbajul corpului - confuz |
Pregatirea lectiei
9 8 7 4
Claritatea si proprietatea obiectivelor |
Formularea unor obiective specifice clare si realiste; obiective adecvate; selectarea unor criterii clare de verificare a realizarii obiectivelor |
Claritatea si proprietatea obiectivelorObiective clare si realiste; obiective relevante si realizabile; modalitati clare de verificare a realizarii obiectivelor |
Scopuri realiste si obiective realizabile; modul de verificare realizarii obiectivelor in general clar |
In general scopurile si obiectivele ii sunt clare; modalitatea de verificare a realizarii obiectivelor-relativ clara |
Scopuri si obiective nerealiste, neconcordante; idei, criterii, neclare de verificare atingerii obiectivelor |
Echilibru/varietate si incadrarea in tunp a activitatilor si metodelor |
Receptivitate la nevoile elevilor; mare varietate de activitati; alocarea timpului adecvat fiecarei activitatii; buna anticipare a reactiei elevilor |
Receptivitate la nevoile elevilor, realism in alegerea si gestionarea activitatilor; echilibrul in structura secventelor lectiei; interpretarea adecvata a reactiei elevilor |
Preocupat de nevoile elevilor privitoare la echilibrul activitatilor si timpul alocat lor; activitati realiste si motivante; reactia elevilor este constientizata |
In general nevoile elevilor sunt luate in cosiderare: o gama de activitati satisfacatoare; alocarea de timp activitatilor-acceptabila; uneori reactia elevilor-inadecvat interpretata |
Neincadrarea in timpul alocat unor activitatii; lipsa de varietate in alegerea actitatilor; reactia elevilor adeseori inadecvata interpretata |
Pregatirea materialelor didactice pentru lectie |
Originalitate in selectia materialelor; materialele relevante si efeciente pentru ora si obiectivele ei; ordinea folosirii lor este logica, faciliteaza invatarea si o face mai placuta; |
Materiale alese cu atentie, adecvate pentru ora si obiectivele ei; |
Materialele alese-in general adecvate obiectivelor; logica folosirii lor e acceptabila |
Utilizarea sporadica a materialelor didactice; logica folosirii lor-satisfacatoare |
Nici o preocupare pentru materiale didactice; materiale nepotrivite, irelevante, nefolositoare; generatoare de confuzie |
Anticiparea problemelor |
Problemele profesorului si al elevilor au fost foarte bine anticipate iar actiunile de mediere a lor au fost planificate corespunzator; |
Profesorul e capabil sa anticipeze realist problemele si planurile de remediere sunt adecvate; |
In general profesoul anticipeaza realist problemele; planurile de corectare sunt realizabile; |
Profesorul in cearca sa anticipeze problemele si planifica satisfacator masuri de corectare |
Profesorul nu poate anticipa problemele sau le judeca gresit; planurile de solutionare sunt inadecvate; |
Constinetizarea -sistemului educational -locul in curriculum |
Profesorul e familiarizat cu sistemul educational si locul lectiei in curriculum |
Profesorul e destul de familiarixzat cu sistemul educational si cu locul lectiei |
Profesorul e constient de nevoia de a cunoste sistemul educational si de a plasa corect lectia in curriculum |
Profesorul are o idee vaga despre sistemul educational si locul lectiei in currculum |
Profesorul ignora locul lectiei in curriculum |
Implementarea lectiei |
|
|
|
|
|
Managementul clasei -instructiuni -mobilitatea profesorului -dirtibutivitatea atentiei -mentinerea disciplinei monitorizarea -mentinerea disciplinei -monitorizarea |
Profesorul detine permanent controlul asupra lectiei; rezolva eficient problemele de disciplina/lipsa deconcentrare; da indicatii clare si verifica intelegerea lor; foarte buna distributivitate a atentiei si miscarea sustin comunicarea; foarte buna monitorizare |
Profesorul detine controlul, de instructiuni clare, verifica intelegerea lor de cele mai multe ori; atentie distributiva buna, gesturi si miscari care faciliteaza comunicarea, monitorizare/buna |
Profesorul controleaza in general clasa si mentine atentia elevilor, instructiunile sunt in general clare, confuziile sunt rare; relativ buna distributivitate a atentiei; gestica nu impiedica comunicarea, monitorizare destul de buna |
Un Uneori profesorul pierde asupra clasei si mentine cu dificultate atentia elevilor; instructiunile nu sunt intotdeauna destul de clare si nu se verifica intelegerea lor; atentia este inegal distribuita; gestica nu e intotdeauna utila, monitorizarea este satisfacatoare eori profesorul pierde asupra clasei si mentine cu dificultate atentia elevilor; instructiunile nu sunt intotdeauna destul de clare si nu se verifica intelegerea lor; atentia este inegal distribuita; gestica nu e intotdeauna utila, monitorizarea este satisfacatoare |
Ora este confuza, clasa este dezorganizata; profesorul e incapabil sa rezolve probleme de disciplina sau concentrarea asupra obiectivelor; instructiunile sunt neclare, contradictorii sau gresite; monitorizarea ineficienta, practic inexistenta |
Tehnici de prezentare |
Profesorul foloseste tehnici relevante, motivante, contextualizate si corespunzator gradate |
Profesorul foloseste tehnici relevante si contextualizate corespunzator, dar nu intotdeauna variate si motivante |
In general tehnici contextualizate dar nu corect esalonate in timp si nu foarte motivante; putina varietate |
Tehnicile folosite sunt in mare parte relevante dar nu intotdeauna contextualizate; gradarea este adeseori generatoare de confuzii; slaba varietate si motivatie |
Tehnici irelevante si nemotivante, necontextualizante; etapizare neclara |
Tehnici de (elicitation*) |
Relevante, variate, gradate, directionate si stimulative pentru elevi |
Adecvate, gradate, directionate, suficient de variate si stimulative |
Adecvate, clare, asigur[ progresul lectiei |
In general clare si adecvate; oricum variatia lor si motivatia elevilor sunt scazute |
Intimplatoare, irelevante, neclare, monotone, lipsite de tact |
Tehnici didactice -echilibru intre activitatile frontale / individuale / pe perechi / de grup -varietatea activitatilor / tehnicilor -reportul intre cit vorbeste profesorul si cit vorbeste elevul -dezvoltarea / integrarea deprinderilor |
Profesorul propune o mare varietate de activitati si modalitati de lucru cu elevii (frontal, grup, etc) profesorul se mentine in planul al 2-lea si ofera ajutor lingvistic eficient, informatia necesara si sansa maxima elevilor de a folosi limba si a-si dezvolta deprinderile |
Profesorul propune activitati si modalitati de lucru variate; profesorul nu este figura dominanta in clasa si ofera elevilor suport lingvistic adecvat, informatii si sansa de a exersa limba si a-si dezvolta deprinderile |
Profesorul propune citeva activitati si moduri de lucru; profesorul nu monopolizeaza ora si ofera elevilor suport lingvistic adecvat, informatii si sansa de a exersa limba si a-si dezvolta deprinderile |
Mica varietate de activitati cu putine schimbari ale modului de lucru; uneori monopolizeaza ora inutil, totusi ofera informatii si ajutor lingvistic la cerere si elevii au ocazia de a-si exersa limba si sa-si dezvolte deprinderile |
Activitati monotone, lipsa de varietate in modul de lucru; profesorul intervine inoportun in activitatile pe grupe sau perechi; nu ofera informatia; nu ofera suportul lingvistic necesar; vorbeste inutil, monopolizeaza ora si nu ofera ocazii suficiente pentru exersarea limbii si dezvoltarea deprinderilor |
Ritmul si gestionarea timpului |
Lectia pare sa aiba un ritm propriu si e perceputa ca un tot organic; ritm adaptat activitatilor; foarte buna gestionare a timpului |
Lectia se desfasoara lin, ritm adaptat clasei / activitatilor; buna gestionarea timpului |
Lectia se dezvolta destul de coerent; ritm in general bun; gestionarea timpului e satisfacatoare |
Lectia se dezvolta uneori incoerent; gerstionarea timpului e uneori inadecvata; ritm cu sincope |
Ritm fie prea alert fie prea lent; alocarea timpului pe activitati este disproportionata |
Succesiunea etapelor/activitatilor in lectie |
Succesiunea coerenta a etapelor lectiei;activitatile curg firesc una din alta;profesorul controleaza cu usurinta desfasurarea orei |
Inlantuire fireasca a activitatilor;profesorul detine permanent controlul asupra desfasurarii lectiei |
Apar unele discontinuitati in succesiunea activitatilor, dar profesorul redobandeste in general controlul asupra lectiei |
Uneori succesiunea activitatilor e nefireasca, iar profesorul recastiga cu dificultate controlul asupra lectiei |
Activitatile se desfasoara total incoerent, iar profesorul are dificultati in redobandirea controlului asupra lectiei |
Folosirea materialelor didactice |
Materialele sunt folosite adecvat, competent eficient cu siguranta, creator; ele usureaza invatarea in mod evident |
Materialele sunt folosite corespunzator, competent si eficient, usurand invatarea. |
Buna folosire a materialelor-bine corelate cu scopul activitatilor |
Materialele sunt folosite, dar nu la potentialul lor maxim; ele nu usureaza intotdeauna invatarea si nu sunt intotdeauna corelate cu scopul activitatilor |
Materialele folosite inadecvat, ineficient, creand confuzii in mintea elevilor; ele mai mult distrag atentia de la scopul activitatilor; materiale sarace sau inexistente |
Constientizarea si corectarea greselilor |
Profesorul dovedeste imaginatie in crearea unor situatii reale de viata care sa determine o folosire adecvata a limbii; stie cu precizie cand sa ignore si cand sa corecteze greselile; foloseste cu tact strategii variate de semnalare, identificare si corectare a greselilor; corectarea greselilor este perceputa de elevi ca un sprijin |
Profesorul e capabil sa induca folosirea unui limbaj firesc; in general stie cand sa ignore si cand sa corecteze greselile; tehnicile de corectare sunt eficiente si folositoare pentru elevi |
Profesorul e in general capabil sa induca o folosire fireasca a limbii; profesorul incearca sa corecteze sistematic greselile, fara insa a abuza; elevii nu se simt jigniti de corectura |
Profesorul e uneori capabil sa induca o folosire fireasca a limbii; nu stie intotdeauna cand sa ignore si cand sa corecteze greselile; uneori aceasta se face fara tact, provocand intreruperea raspunsului |
Profesorul foloseste limbaj artificial, corecteaza inadecvat si ignora greselile, corecteaza peste masura sau intr-o maniera jignitoare |
Dinamica orei; gradul de motivare si implicare al elevilor in desfasurarea orei |
Profesorul capteaza, inlesneste si mentine interesul elevilor, gradul de elevilor gradul de implicare si atentia lor, motiveaza si activeaza toti elevii in mod diferentiat in concordanta cu diferitele lor deprinderi, nevoi interese, emotii; profesorul utilizeaza modalitati de interactiune diverse pentru a asigura un grad maxim de participare |
Profesorul poate in general sa stabileasca, sa faciliteze si sa mentina interesul si gradul de implicare al elevului; modelele de interactiune sunt destul de motivante si variate; elevii par implicati si interesati in majoritatea timpului; |
Profesorul incerca sa motiveze si sa implice toti elevii, dar participarea lor este inegala; modele de interactiune sunt destul de variate |
Uneori profesorul este in stare sa motiveze si sa activeze elevii; modele de interactiune monotone; implicare sporadica a elevilor |
Profesorul e incapabil sa motiveze si sa implice elevii sau sa le mentina interesul; elevii par sa fie plictisiti si agitati |
Feedback in timpul orei: verificare aintelegerii si invatarii evaluarea performantelor notarea |
Profesorul verifica intotdeauna intelegerea si invatarea, da un feedback constructiv incurajand elevii sa preia raspunderea pentru propia pregatire; foloseste un limbaj potrivit pentru a incuraja; are criterii solide, corecte si sistematice de evaluare; incurajeaza elevii sa-si evalueze propia performanta; noteaza constructiv; modul de notare e inteles / apreciat de elevi |
Profesorul verifica intelegerea si invatarea in cea mai mare parte a timpului, foloseste adecvat incurajarea si lauda are criterii clare si corecte de evaluare /notare ce incurajeaza progresul elevilor |
Profesorul verifica intelegerea si invatarea; folosirea incurajarii si laudei e satisfacatoare; criteriile de evaluare si notare sunt destul de clare si in buna masura intelese de elevi; evaluarea si notarea nu afecteaza negativ atmosfera din clasa |
Profesorul verifica rar si la intamplare intelegerea si invatarea; profesorul incurajeaza si lauda sporadic elevii; criteriile de evaluare/notare nu sunt intotdeauna clar definite si intelese de elevi |
Profesorul nu verifica intelegerea si invatarea, neglijeaza necesitatea incurajarii si laudei, exagereaza cu laudele sau descurajeaza elevii; nu are criterii clare de evaluare si notare, iar notele sunt percepute de elevi ca nedrepte |
Capacitatea de a se adapta, de a improviza, de a face fata neprevazutului |
Profesorul e flexibil, capabil sa improvizeze si sa modifice cursul unei activitati care nu pare sa fie eficienta sau sa adopte o alta strategie decat cea planificata |
Profesorul manifesta capacitate de reactie adecvata, este rareori in impas; modifica cursul unei activitati ce nu pare eficienta si e capabil sa improvizeze la nevoie |
Profesorul e de cele mai multe ori flexibil si daca o activitate nu pare efecientn e chiar capabil sa improvizeze si sa modifice strategia |
Profersorul e uneori flexibil, dar nu realizeaza itotdeauna de ce o activitate nu e eficienta si reactioneaza cu intarziere si uneori neadecvat |
Profesorul este prea rigid si este luat prin surprindere de evalutii neasteptate ale lectiei; nu e capabil sa faca fata neprevazutului |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Tema pentru acasa |
Profesorul e capabil sa finalizeze lectia eficient; sa dea teme de casa relevante care sa fixeze si sa evidentieze obiectivele predarii; este capabil sa explice si sa verifice intelegerea sarcinilor de lucru |
Profesorul finalizeaza lectia efcient, da teme adecvate; ofera explicatii necesare si in general verifica intelegerea sarcinii de lucru |
Profesorul reuseste sa finalizeze destul de efcient lectia; tema este in general in concordanta cu obiectivele predarii; profesorul da explicatii relativ clare privind sarcina de lucru |
Profesorul are unele dificultati in finalizarea efcieinta a lectiei; alegerea teniei nu e totdeauna cea mai potrvita; explicatiile uneori lipsesc sau sunt confuze |
Profesorul e incapabil sa finalizeze eficient lectia; tema este irelevanta |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Creativitate / inventivitate |
Profesorul valorifica creator resursele umane, foloseste materialele si situatiile cu imaginatie, e capabil sa fructifice chiar si neajunsurile |
|
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Realizarea scopurilor si obiectivelor |
Profesorul atinge integral scopurile si obiectivele propuse |
Profesorul realizeaza majoritatea obiectivelor lectiei. |
Profesorul realizeaza obiectivele propuse la un nivel acceptabil. |
Profesorul realizeaza partial obiectivele propuse |
Profesorul nu atinge obiectivele la un nivel acceptabil |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Capacitatea de reflectie si constientizare |
|
|
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Capacitatea de: autoevaluare evaluarea colegilor de a raspunde de feedback |
Profesorul e capabil de a se autoevalua si de a evalua prestatia colegilor; este pe deplin cooperant in procesul de evaluare; sugereaza cai de imbunatatire a prestatiei didactice, este noncritic si raspunde constructiv la feedback |
Profesorul e capabil in general sa r efect eze asupra prestatiei proprii precum si asupra prestatiei colegilor, este cooperant in discutarea orei; este capabil sa faca sugetii realiste, imbunatatirea prestatiei didactice este noncritic si in general raspunde constructiv la feedback |
Profesorul trebuie atentionat asupra necesitatii autoreflectiei si autoevaluarii, precum si a evaluarii colegilor; in general-cooperant in discutarea orei; gata sa accepte si sa ofere sugestii pentru imbunatatirea prestatiei didactice |
Profesorul arc unele dificultati in evaluarea prestatiei proprii si a colegilor; este in general cooperant la discutarea lectiei, dar nu e intodeauna capabil sa ofere sugestii sau alternative; uneori e refractar la sugestii. |
Profesorul nu constientizeaza propiile sale calitati si defecte; reactioneaza negativ la evaluarea de catre ceilalti; incapabil sa sugereze cai de imbunatatire; este adeseori critic | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Capacitatea de planificare a actiunilor / dorinta de a experimenta, de a-si asuma riscuri in vederea dezvoltarii proprii |
Profesorul e capabil sa-si planifice eficient actiunile, este dornic sa experimenteze si chiar isi asuma riscuri in vederea propriei dezvoltari |
Profesorul e capabil sa-si planifice adecvat propiile actiuni; este in genera} dornic sa experimenteze si sa-si asume riscuri in vederea autodezvoltarii |
Profesorul in general |
Profesorul are nevoie de |
Profesorul este incapabil sa | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Capacitatea de a lucra in echipa / individual |
Profesorul e constient de rolul sau ca membru al unei echipe si este capabil sa dezvolte relatii de munca eficiente; este de asemenea capabil sa lucreze independent |
Profesorul e capabil sa dezvolte relatii de munca in echipa; in general lucreaza bine si independent, daca e nevoie |
Profesorul e in general capabil sa lucreze in echipa, dar se implica partial, multumindu-se cu un rol pasiv / minor; in general poate lucra individual |
Profesorul accepta lucrul in echipa, dar se integreaza cu dificultate bazandu-se prea mult pe ajutorul celorlalti; nu e intotdeauna capabil sa lucreze fara indrumare |
Profesorul nu poate sau nu vrea sa lucreze in echipa; este incapabil sa lucreze independent | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Folosirea documentelor scolare |
Profesorul e familiarizat cu diversele tipuri de documente scolare si le foloseste cu usurinta |
Profesorul foloseste corect cele mai importante docuemnte scolare |
Profesorul e in general capabil sa foloseasca cele mai importante documente scolare |
Profesorul foloseste cu oarecare dificultate documentele scolare |
Profesorul nu e constient de necesitatea folosirii corecte a documentelor scolare | EVOLUTIA PROFESORULUI INCEPATOR A.FazeIe de inceput ale evolutiei profesionale Comparati si contrastati descrierile etapelor din urmatoarele doua citate. ' Predarea din timpul practicii pedagogice si cea din primul an de activitate par sa constituie o singura faza a evolutiei pe parcursul careia novicii realizeaza trei sarcini de baza: (a) dobandesc cunostinte despre elevi; (b) folosesc aceste cunostinte pentru a-si modifica si reconstrui imaginile personale despre sine ca profesori; si (c) isi formeaza priceperi procedurale standard care includ managementul clasei si instructiunile.' (Kagan, D. (1992). Professional growth among pre-service and beginner teachers. In Review of Educational Research 6(2): 129) ' Observatiile noastre conduc la ideea ca studentii-practicanti pot trece prin trei faze ordonate cand devin profesori incepatori cu responsabilitate. Succesiunea ramane valabila pentru fiecare student-practicant dar coeficientul progresiei variaza foarte mult. Din nefericire multi studenti nu par sa ajunga la a treia faza in timpul practicii pedagogice. Am denumit cele trei faze: preocuparea de sine-insusi, preocuparea de actiunile de predare si de comportamentul elevilor, preocuparea legata de invatare.' (P. F. Campbell and G. H. Wheatley (1983). A model for helping student teachers. In Mathematics Teacher Jan: 60) B. Emotiile schimbarii (Adaptat dupaD. Brandes and P. Ginnis (1989) The Student-Centred School. Oxford: Blackwell) Graficul urmator prezinta sentimentele prin care trec oamenii pe parcursul timpului atunci cand se adapteza la schimbari. Schimbarile pot fi legate de invatarea a ceva nou, adaptarea lao noua societate sau angajarea in orice fel de 'proiect' nou
1
TIMP 1.Optimism in necunostinta de cauza; 2. Pesimism in cunostinta de cauza (indoiala); 3.Realism (speranta); 4. Optimism in cunostinta de cauza (incredere); 5. Rasplata (satisfactie) Sarcina: Analizati citatele si graficul de mai sus in raport cu: 1 Propriile dvs etape de dezvoltare ca profesor incepator, (impartasiti intamplari si amintiri care au legatura cu diferitele faze asa cum le-ati trait dvs.) 2. Oportunitatea diferitelor stiluri de interventie (dirijist, ne-dirijist, oferirea de alternative, colaborativ) si a diferitelor tipuri de comportament mentorial in diferitele faze sau etape ale evolutiei profesorului incepator De la Instruire la Dezvoltarea/Perfectionarea ProfesionalaDiagrama de mai jos rezuma cele trei stiluri de indrumare a studentului practicant si le raporteaza la trei etape prin care trebuie sa treaca profesorul in drumul sau de la instruire la dezvoltarea profesionala. Fiecare din rolurile de mai jos ale mentorului se raporteaza strans la o etapa data la care se gaseste studentul practicant /profesorul incepator.
Mentor
Stilul autoritar indrumator autoritar nevoia unor judecati de valoare nevoia de 'alimentare'
asigurarea ca SP stie ce sa predea relatie de tip parinte-copil (dependenta - incredere)
Stilul alternativ
indrumatorul ofera strategii 'trambulina' 'Sa alegem impreuna' Etapa III De ce predau ceea ce predau? Stilul neautoritar De ce predau cum predau? indrumatorul intelege si faciliteaza intelegerea de sine si reflectia (Tony Wright - seminar COT, Plymouth 1993, adaptat dupa Freeman, D. 1982) EVOLUTIA PROFESORULUI INCEPATOR Graficul urmator prezinta sentimentele prin care trec oamenii pe parcursul timpului atunci cand se adapteaza la schimbari. Schimbarile pot fi legate de invatarea a ceva nou, adaptarea la o noua societate sau angajarea in orice fel de proiect nou. Optimism in necunostinta de cauza Pesimism in cunostinta de cauza (indoiala) Realism (speranta) Optimism in cunostinta de cauza (incredere) Rasplata (satisfactie) A. Fazele de inceput ale evolutiei profesionale Comparati si contrastati descrierile etapelor din urmatoarele doua citate '' Predarea din timpul practicii pedagogice si cea din primul an de activitate par sa constituie o singura faza a evolutiei pe parcursul careia novicii realizeaza trei sarcini de baza: (a) dobandesc cunostinte despre elevi; (b) folosesc aceste cunostinte pentru a-si modifica si reconstrui imaginile personale despre sine ca profesori; si (c) isi formeaza priceperi procedurale standard care includ managementul clasei si instructiunile.' (Kagan, D. Professional growth among pre-service and beginner teachers. In Review of Educational Research 6(2): 129) ' Observatiile noastre conduc la ideea ca studentii-practicanti pot trece prin trei faze ordonate cand devin profesori incepatori cu responsabilitate. Succesiunea ramane valabila pentru fiecare student-practicant dar coeficientul progresiei variaza foarte mult. Din nefericire multi studenti nu par sa ajunga la a treia faza in timpul practicii pedagogice. Am denumit cele trei faze: preocuparea de sine-insusi, preocuparea de actiunile de predare si de comportamentul elevilor, preocuparea legata de invatare (P. F. Campbell and G. H. Wheatley A model for helping student teachers. In Mathematics Teacher Jan: 60) B. Emotiile schimbarii (Adaptat dupa D. Brandes and P. Ginnis (1989) The Student-Centred School. Oxford: Blackwell) Graficul urmator prezinta sentimentele prin care trec oamenii pe parcursul timpului atunci cand se adapteza la schimbari. Schimbarile pot fi legate de invatarea a ceva nou, adaptarea lao noua societate sau angajarea in orice fel de 'proiect' nou
Optimism in necunostinta de cauza; 2. Pesimism in cunostinta de cauza (indoiala); 3 Realism (speranta); 4. Optimism in cunostinta de cauza ('incredere); 5. Rasplata (satisfactie) Sarcina: Analizati citatele si graficul de mai sus in raport cu: 1 .Propriile dvs etape de dezvoltare ca profesor incepator. (impartasiti intamplari si amintiri care au ieqatura cu diferitele faze asa cum le-ati trait dvs.) 2. Oportunitatea diferitelor stiluri de interventie (dirijist, ne-dirijist, oferirea de alternative, colaborativ) si a diferitelor tipuri de comportament memorial in diferitele faze sau etape ale evolutiei profesorului incepator. Scoala Cunostinte de specialitate Conduita profesionala Sistem educational Planificare Revizuire Societate Selectare si/sau invatare Societate Cunostinte: despre elevi (psihopedagogie) de specialitate profunde de metodica Concepte privind procesul educational procesul de predare si de invatare predarea disciplinei profesionalismul constiinta profesionala Sentimente, convingeri, atitudini, valori Cultura AISBERGUL PROFESORULUI (Malderez 1996) Sistem educational
FISA DE OBSERVARE A LECTIEI Scoala Data Clasa Timpul petrecut de inspector in clasa Varsta elevilor. Numele inspectorului Nr. de elevi Nr. de absenti Numele profesorului Disciplina. Continutul activitatii:
PUNCTAJ: F. bine=l Bine=2 Satisfacator=3 Slab=4 F. Slab=5 Autoevaluare Completati acest formular cat se poate de repede dupa terminarea orei. Fiti cat se poate de deschis, onest si constructiv. Sentimentele mele imediat dupa lectie au fost: in lectie mi-a placut: N-am fost multumit de: Sugestiile mele la un plan ulterior care ar imbunatati lectia: RAPORT FINAL ASUPRA PERIOADEI DE PRACTICA PEDAGOGICA STUDENT: MENTOR ANUL: SCOALA: PRINCIPAL : NOTA SECUNDAR Urmatorul raport va prezenta competentele studentului - profesor dupa efectuarea practicii si va sugera potentialul sau ca viitor profesor. SEMNATURA MENTORULUI SEMNATURA METODISTULUI DATA DATA SEMNIFICATIA NOTELOR: O foarte buna prestatie didactica O buna prestatie O prestatie destul de buna O prestatie satisfacatoare O prestatie nesatisfacatoare OBSERVAREA - MANAGEMENTUL CLASEI Ganditi-va la urmatoarele aspecte ale managementului clasei cu referire la doi colegi si notati comentariile voastre.
OBSERVAREA - CAT VORBESTE PROFESORUL/TIMPUL DESTINAT PROFESORULUI Raspundeti la intrebari notand reflectiile voastre si exemple relevante. LA vorbit profesorul mai mult decat era necesar pentru a explica ceva sau prea putin? 2.A vorbit profesorul cand acest lucru ar fi putut fi facut de elevi? 3 .A vorbit profesorul prea repede/incet? 4.A fost nivelul limbii in concordanta cu cel al elevilor? 5. A existat o concordanta intre nivelul structurii de predat si metalimbajul profesorului? 6. Suna limba folosita de profesor autentic si natural? 7.A folosit profesorul varietati regionale, incorecte ale limbii? 8.La care activitati a fost Timpul Destinat Elevilor (TDE) mai de lunga durata decat Timpul Destinat Profesorului( TDP) pentru vorbire? 9.in concluzie, cine a vorbit cel mai mult? 10. A creat profesorul suficiente ocazii in care elevii sa-si exerseze deprinderea de vorbire? 1 l.Alte aspecte de luat in considerare: de ex. a verificat profesorul daca elevii au inteles instructiunile si daca acestea au fost clare? A fost ceea ce spunea profesorul/studentul practicant interesant, informativ, folositor, etc? 12.Daca/Atunci cand profesorul a vorbit mai mult, a existat un motiv intemeiat pentru aceasta? FOAIE DE OBSERVTIE-INTERACTIUNEA O varietate de modele de interactiune este importanta.Ea asigura implicarea activa a elevilor in lectie permite adoptarea unor stiluri de invatare diferite si faciliteaza mentinerea treaza a atentiei elevilor prin schimbarea ritmului desfasurarii lectiei. Aceasta sarcina de lucru va va da posibilitatea sa observati cate tipuri de interactiune au loc. Notati ce fel de interactiune are loc in timpul diferitelor etape ale lectiei.
A existat destula varietate in lectie? A existat vreun moment cand ati simtit ca interactiunea este improprie? In acest caz, cand si de ce? Cu ce ati putea-o inlocui? FISA DE OBSERVARE A LECTIEI Profesor________________ Observator_ Data___________________ Nr. elevi____ Ora/Durata_____________ Clasa______ Nivelul__________ ______ ____ ___________
FOAIE DE OBSERVATIE^-FOLOSIREA TABLEI
OBSERVAREA - ETAPELE LECTIEI Incercati sa identificati diferitele etape ale lectiei profesorului si deduceti care a fost scopul urmarit pentru fiecare etapa precum si scopurile principale ale lectiei. In cadrul feedbackului, dupa ce vedeti ca ceea ce ati presupus se potriveste cu panul profesorului, discutati: au fost scopurile atinse in totalitate/partial? de ce/de ce nu? ce lipseste? Punctele de luat in considerare: lectia a avut un curs fluid si logic? varietatea activitatilor au fost activitatile bine concepute si organizate? OBSERVAREA - CORECTAREA GRESELILOR 1.Notati tipurile de greseli - pronuntie, gramatica, vocabular. 2.Cum s-a facut corectarea - elevul s-a corectat singur, indrumat de profesor,elevul 1-a corectat pe elev, sau profesorul 1-a corectat pe elev. 3.Notati cand a corectat profesorul - pe loc sau mai tarziu. 4. A anticipat profesorul usor gresala? Ex. pronuntie sau gramatica? Cand va urmariti colegii, uitati-va mai intai in plan. 5.A auzit profesorul greselile? 6.A corectat profesorul prea mult sau prea putin? 7. A avut profesorul dreptate privind corectarea? 8.Profesorul a notat greselile? 9. Comentati succesul corectarii. OBSERVAREA - OBSERVAREA ELEVULUI Alegeti un elev si puneti-va in situatia lui. Fiti pregatit pentru feedback-ul asupra lectiei exact ca si cum ati fi acel elev. Puncte de referinta: -nivelul de interes/plictiseala in diferite etape si motivele posibile; -invata sau practica ceva ce nu intelege; -nivelul imnteractiunii cu altii: cantitatea/eficienta timpului de exersare/ajutor/corectare? FOAIE DE OBSERVATIE-INTERACTIUNEA O varietate de modele de interactiune este importanta.Ea asigura implicarea activa a elevilor in lectie, permite adoptarea unor stiluri de invatare diferite si faciliteaza mentinerea treaza a atentiei elevilor prin schimbarea ritmului desfasurarii lectiei. Aceasta sarcina de lucru va va da posibilitatea sa observati cate tipuri de interactiune au loc. Notati ce fel de interactiune are loc in timpul diferitelor etape ale lectiei.
A existat destula varietate in lectie? A existat vreun moment cand ati simtit ca interactiunea este improprie? In acest caz, cand si de ce? Cu ce ati putea-o inlocui? OBSERVAREA - CAT VORBESTE PROFESORUL/TIMPUL DESTINAT PROFESORULUI Raspundeti la intrebari notand reflectiile voastre si exemple relevante. l.A vorbit profesorul mai mult decat era necesar pentru a explica ceva sau prea putin? 2. A vorbit profesorul cand acest lucru ar fi putut fi facut de elevi? 3 .A vorbit profesorul prea repede/incet? 4.A fost nivelul limbii in concordanta cu cel al elevilor? 5. A existat o concordanta intre nivelul structurii de predat si metalimbajul profesorului? 6. Suna limba folosita de profesor autentic si natural? 7.A folosit profesorul varietati regionale, incorecte ale limbii? 8.La care activitati a fost Timpul Destinat Elevilor (TDE) mai de lunga durata decat Timpul Destinat Profesorului( TDP) pentru vorbire? 9.In concluzie, cine a vorbit cel mai mult? 10.A creat profesorul suficiente ocazii in care elevii sa-si exerseze deprinderea de vorbire? 1 l.Alte aspecte de luat in considerare: de ex. a verificat profesorul daca elevii au inteles instructiunile si daca acestea au fost clare? A fost ceea ce spunea profesorul/studentul practicant interesant, informativ, folositor, etc? 12.Daca/Atunci cand profesorul a vorbit mai mult, a existat un motiv intemeiat pentru aceasta? FOAIE DE OBSERVATIE MANAGEMENTUL OREI SARCINA PENTRU STUDENT inainte de lectie: Citeste caracteristicile mentionate mai jos. In timpul lectiei: Observa daca ele apar iar daca este asa, cum contribuie ele la eficacitatea lectiei. Observarea atenta a lectiei ca intreg este mai importanta decat adunarea de date, prin urmare nu te lasa absorbit in totalitate de fisa de lucru. Este foarte probabil ca nu toate caracteristicile mentionate sa apara in fiecare lectie, deci nu te astepta la acest lucru. Cu toate acestea, noteaza-ti orice alte caracteristici care nu sunt mentionate aici dar care contribuie la lectie. Acolo unde o activitate nu a reusit atat de bine pe cat s-ar fi putut, specificati care caracteristici ale management-ului orei din lista de mai jos ar fi putut sa o faca mai reusita. Dupa observarea tuturor lectiilor in cele trei zile: Scrie de ce caracteristicile din lista de mai jos sunt importante. Adauga orice alte caracteristici pe care le-ai notat si care nu sunt cuprinse in lista de mai jos. SUNT ACESTE CARACTERISTICI VIZIBILE LA ORA ESTE MUNCA PROFESORULUI I .Munca in perechi si in grup. 3.Varietatea activitatilor si a
aspectelor relevate. 5 .Scrisul pe tabla este clar si vizibil tuturor. 6.Elevii mai slabi sunt antrenati in lectie. 7.intrebarile sunt adresate in mod egal. 8.Elevilor li se acorda timp de gandire. EFICIENTA? 9.Profesorul nu domina discutia din clasa. 10.Corectarea este facuta cu tact. II .Profesorul asculta cu atentie raspunsurile elevilor si stabileste un
contact vizual eficient cu clasa. 13.Profesorul are o imagine clara a obiectivelor si a ritmului desfasurarii lectiei. 14.Clasa este aranjata in asa fel incat sa faciliteze miscarea profesorului. 15.Profesorul si-a pregatit materialele auxiliare si modul cum va da instructiunile. 16.Profesorul si elevii se pot vedea reciproc in momentele in care specificul activitatii o cere. ORGANIZAT? 17.Se construiesc dialoguri utile si se scoate in evidenta vocabularul necesar. 18.Se aduc materiale suplimentare din ziare, reviste, reclame, etc. si sunt folosite acolo unde este posibil. 19.Profesorul nu foloseste abuziv exersarea mecanica,' repetitia,traducerea sau citirea cu voce tare. 20.Nu se iroseste timpul in mod excesiv cu probleme minore de pronuntie sau expresii care nu impiedica comunicarea. UTIL? OBSERVAREA - MANAGEMENTUL CLASEI Ganditi-va la urmatoarele aspecte ale managementului clasei cu referire la doi colegi si notati comentariile voastre.
FOAIE DE OBSERVATIE-INSTRUCTIUNI Ascultati cu atentie si scrieti repede! Scrieti -cuvant cu cuvant- cate exemple de instructiuni date de profesor puteti. Acestea pot varia de la un simplu ' Ascultati/ Atentie, va rog' pana la instructiuni mai complexe privind activitatea care urmeaza. incercati sa consemnati orice gesturi care insotesc instructiunile (de ex. ridicarea mainii pentru a arata o fisa de lucru. intinderea bratului, etc.) In cea de-a treia coloana, notati eficienta instructiunii. Au inteles elevii? (S-ar putea sa trebuiasca sa asteptati pana cand activitatea este in plina derulare pentru a va forma o opinie).
OBSERVAREA - ACTIVITATI DE EXERSARE A LIMBII Puteti folosi aceasta fisa pentru a stabili cat de eficienta este o lectie de exersare de structuri.Comentati asupra aspectelor de mai jos.
FOAIE DE OBSERVATIE-LECTIA DE 50 MINUTE Scopul-A existat unul? A fost realist pentru elevi? A fost atins cu economie de mijloace/in totalitate/partial? Mersul lectiei-Etape Predarea limbii (de ex. prezentare, exersare ghidata/ libera) Formare de deprinderi ( de ex. introducerea vocabularului/ intrebari dirijate/sarcini de lucru/tema) Situationalizarea/ Materialele-Potrivite pentru etapa de predare /exersare? Participarea elevului-Timpul cat vorbesc elevii in comparatie cu timpul cat vorbeste profesorul Materiale vizuale-Exista? Sunt relevante? Prea multe? Corectarea-Suficienta? Autocorectare/ facuta de colegi/ facuta de profesor ? Echilibru in exersarea deprinderilor Ritmul- Potrivit pentru activitate /etapa a lectiei /lectia in ansamblu ? Folosirea tablei-Clara /adecvata /folosita abuziv /nefolosita ? Au beneficiat elevii de lectie ? OBSERVAREA - LECTIE DE FORMARE DE DEPRINDERI ASCULTARE SAU CITIRE Aceasta fisa se axeaza pe lectia de ascultare sau citire. Luati in considerare etapizarea si modul de desfasurare al lectiei, sugerati abordari/metode alternative si ganditi-va, de asemenea, la materialele folosite.Incercuiti tipul de lectie. Include profesorul urmatoarele etape? Ce face? Cat de eficienta este fiecare etapa? Alte modalitati de etapizare? Analizati cele de mai sus in relatie cu materialele folosite. Faceti comentarii asupra materialelor. Sunt acestea bine prezentate?(ligibile, clare) Sunt potrivite/interesante pentru elevi?
A fost bine organizata lectia? (de ex. mijloace auxiliare/banda/casetofon?) OBSERVAREA - INTRODUCEREA VOCABULARULUI Asigurati-va ca stiti diferenta dintre voabularul activ si cel pasiv. Vocabular: a fost vocabularul folositor/elocvent? a fost bine ales/clar? a fost verificata intelegerea/conceptul? a fost vocabularul predat anterior necesar? a fost pronuntia/accentul/scrierea subliniate pentru elev? a fost activitatea/sarcina de vocabular eficienta? alte sugestii in legatura cu predarea vocabularului. OBSERVAREA - VORBIREA N.B. 1) Poate fi o lectie combinata/mixta - de exemplu, ascultare ce duce la vorbire. Asigurati-va daca lectia are ca scop fixarea limbii - structurii tocmai introduse S-ar putea sa fie necesar sa notati etapele lectiei si timpul necesar fiecarei etape. Abilitati de vorbire a)Ce tip de abilitate se dezvolta, de ex: construirea de dialog, dramatizarea, discutie, naratiune; care a fost gradul de dirijare/control: controlat/dirijat/mai putin dirijat/liber? b)Cum s-a pornit lectia? c)Ce insrtuctiuni s-au dat? Au fost clare? d)Sarcina a fost realista/potrivita/stimulativa? e)Cum s-a facut corectarea - s-a corectat in timpul activitatii sau la sfarsit? Qcomentati daca credeti ca lectia a fost o reusita (cat de reusita). Ce factori au contribuit? OBSERVAREA - SCRIEREA N.B. 1) Poate fi o lectie mixta - de ex. ascultare ce duce la vorbire. 2)Asigurati-va daca lectia de formare de deprinderi are ca scop fixarea structurii recent predate. 3)S-ar putea sa trebuiasca sa notati etapele lectiei si timpul afectat fiecareia. a)A fost o lectie de formare de priceperi ca: punctuatia, format de scrisoare? b)Cat de controlata a fost? De ex. controlata/ mai putin controlata/libera? c)Ce fel de exercitiu de scris a fost? De ex. redactarea unei scrisori, compunere, un pasaj descriptiv d)A existat o indrumare corespunzatoare pentru sarcina de lucru? e)Cum s-a incheiat lectia? N.B. Poate fi tema de casa. f)Comentati cat de reusita credeti ca a fost lectia. Ce factori au contribuit la aceasta? OBSERVAREA LECTIEI Profesor Data Ora/Durata Nivelul Observator Nr. Elevi Clasa
SITUATIA ACTIVITATILOR DE PRACTICA PEDAGOGICA Student . . . . . . . . . . . . . . . ..An de studio . . . . . . . . . . . .Data . . . . . Mentor . . . . . . . . . . . . . . . Metodist . . . . . . . . . . . . . . . . . .
|