DESPRE RECOMPENSE SI ROLUL LOR IN MANAGEMENTUL CLASEI

Marea majoritate a lucrarilor de psihologia educatiei amintesc de rolul semnificativ al recompenselor interne si externe in formarea si intarirea motivatiei elevilor. Cele doua tipuri de recompense pot juca un rol important si in managementul si controlul clasei. Dintre recompensele externe amintim: note, diplome, premii, laude in public, excursii sau tabere gratuite etc. In cazul recompenselor interne putem face referire la: sentimentul de implinire provocat de lucrul bine facut, satisfacerea curiozitatii, placerea resimtita la rezolvarea unei probleme sau la atingerea unui standard pe care elevul l-a fixat singur, fara implicarea profesorului.

Desi nu se afla sub controlul direct al profesorului, recompensele interne pot fi influentate prin intermediul celor externe. Printre recompensele accesibile profesorului, cele mai la indemana sunt premiile, iar C. Madsen, W. Becker, si D. Thomas (53) au aratat ca premierea comportamentelor dezirabile pare a fi cheia unui management eficient al clasei.

Insa, trebuie avut in vedere ca premiile pot produce, pe langa efectele benefice si efecte nedorite. In acest sens, W. Waller scria: 'Intreaga problema a controlului prin premii este o enigma si este un pic paradoxala. Unde este aplicata cu intelepciune, metoda controlului prin premii poate avea drept rezultat stabilirea unor relatii optime intre profesor si elevi. Unde metoda este aplicata fara intelepciune, ea este ineficace, si in ultima instanta, daunatoare pentru elevi. Premiul trebuie sa fie intotdeauna meritat si trebuie sa fie intotdeauna discret, altfel standardele isi pierd semnificatia. Premiul <ieftin> jigneste si dezamageste in acelasi timp, anuland distinctia dintre performanta si mediocritate. Premierea trebuie sa cunoasca intotdeauna o scala de aprecieri; apelul la superlative creeaza elevului un sentiment de confort si de <ameteala>, blocand pana la urma performanta. Premierea trebuie utilizata astfel incat sa deschida cai de <crestere> si nu sa le inchida. Premiile trebuie sa fie acordate intotdeauna cu sinceritate; in absenta sinceritatii ele nu-si ating scopul. Ca mijloace de control, premiile trebuie sa fie adaptate particularitatilor elevilor. Ele trebuie sa fie folosite frecvent, dar numai in situatii adecvate si nu trebuie sa fie transformate intr-o politica invariabila.' (54, p: 230-231 )

Acordarea unui premiu face placere oricui, iar profesorul trebuie sa orienteze acest sentiment in vederea obtinerii unor comportamente dezirabile: munca, spirit de colaborare, raspunsuri rapide. Pentru maximizarea efectelor sale, premierea nu trebuie sa vizeze numai cea mai buna lucrare de control, cel mai bun comportament, performanta absoluta. Ideea este ca nu trebuie premiati mereu doar cei care stralucesc oarecum de la sine, ci dimpotriva, ca premiul este la indemana tuturor elevilor care se straduiesc. De pilda, cand in anumite situatii sunt implicati si elevi mai putin dotati este de dorit sa se premieze efortul si nu rezultatul obtinut; la fel in cazul elevilor dotati, dar fara incredere in fortele proprii.

Exista doua modalitati de premiere a unui elev: 1. in public, si 2. intre patru ochi. Premierea in public se poate face in fata clasei sau in cadrul unei ceremonii aparte, in prezenta elevilor din intreaga scoala. Cuvantul de lauda spus elevului intre patru ochi nu este atat de uzitat, desi ar trebui recurs la acest procedeu mai ales in cazul elevilor rebeli. Despre astfel de situatii Marland scria: 'Daca, asa cum este adesea cazul, elevul provoaca grupul prin comportamentul sau ostentativ, el va detesta premierea in public, ca pe un atac la reputatia sa, astfel incat va recurge la anumite forme de expresie sau gesturi care, nu numai ca vor anula efectul premierii, dar, mai mult decat atat, asociat si cu dispretul sau, va devaloriza ideea premierii in sine, in ochii celorlalti' (55)

Aceasta nu inseamna ca el nu doreste premiul, dar nu-l doreste oferit in public. Pentru un astfel de elev premierea intre patru ochi este necesara si eficienta. Premierea verbala poate fi intarita printr-o serie intreaga de semnale non-verbale, care toate semnifica aprobarea profesorului; evident, aceste semnale pot fi utilizate si in alte contexte cu acelasi sens, de aprobare. De pilda, un zambet, o inclinare afirmativa a capului, o mangaiere pe spate, o mana pusa pe umar- toate indica acceptarea comportamentului elevului. In mod similar se mai pot folosi: expunerea ideilor unui elev pe tabla ori publicarea lor in revista scolii, expunerea unei lucrari pentru a putea fi vazuta de intreaga scoala, etc. Chiar si o simpla privire poate fi semnificativa in acest context.

Timothy Blair a sistematizat caracteristicile unor recompense eficiente:

- se ofera din cand in cand (de cate ori este cazul), nesistematic;

- specifica detaliile realizarii pentru care elevul este recompensat;

- releva spontaneitate, varietate si alte semne de credibilitate; sugereaza clar centrarea atentiei profesorului pe indeplinirea sarcinilor specifice de catre elevul recompensat;

- recompenseaza atingerea unor standarde specificate anterior (care pot include si    efortul depus pentru atingerea standardelor; precizarea vizeaza acele situatii repetate in care unii elevi nu pot atinge standardele de performanta, deci nu pot fi recompensati; in schimb, daca profesorul nu arata - prin recompensa - ca le-a observat efortul, se pot resemna);

- furnizeaza elevilor informatii (feed-back) despre nivelul de competenta si despre valoarea realizarilor lor;

- orienteaza elevii spre o apreciere mai exacta a eficacitatii comportamentului lor in timpul realizarii temelor, a eficientei modului lor de a gandi rezolvarea unor  probleme;

- performantele trecute reprezinta contextul in functie de care sunt apreciate performantele actuale ale elevului;

- se atribuie pentru un efort incununat de succes, pentru perfectionarea unor capacitati si implica supozitia ca, pe viitor, sunt asteptate performante asemanatoare;

- sprijina motivatia intrinseca (elevul crede ca face eforturi pentru ca ii place subiectul si/ sau este interesat in perfectionarea acelui tip de capacitati);

- centreaza atentia elevului pe comportamentul propriu, desfasurat in timpul realizarii performantei;

- intareste comportamentul dezirabil care a avut drept consecinta atingerea performantei recompensate;

Tot el a sistematizat si elementele care definesc recompensele ineficiente:

- se ofera la intamplare;

- vizeaza reactii pozitive globale, nespecifice din partea elevului, acesta discriminand cu dificultate elementele care l-au pus in situatia de a fi recompensat;

- releva o anumita perodicitate, ceea ce il obliga pe profesor sa acorde o   recompensa indiferent de performante (pentru ca a venit timpul);

- recompenseaza doar participarea, ignorand performanta;

- nu ofera informatii relevante (feed-back) despre performanta atinsa, despre   modalitatile de atingere a performantei, sau ofera informatii generale, vagi;

- orienteaza elevul spre comparatia cu ceilalti (nu cu sine), incurajand competitia (ceea ce nu intotdeauna este de dorit din punct de vedere educativ);

- drept context pentru a descrie performanta actuala a unui elev sunt utilizate   performantele colegilor;

- se ofera fara o relatie evidenta cu efortul depus de elevul respectiv;

- se atribuie doar atunci cand sunt puse in joc anumite talente, sau in situatii in care decisivi au fost factorii externi: norocul, o tema prea usoara, etc.

- sprijina o motivatie extrinseca (elevii fac eforturi din ratiuni exterioare: ca sa faca placere profesorului, ca sa castige o competitie sau o recompensa);   

- centreaza atentia elevilor pe profesor, ca figura exterioara a autoritatii si care ii manipuleaza;

- nu centreaza atentia elevului pe comportamentul relevant pentru atingerea     performantei preconizate. (24, p: 38-39)

Marvin Marshall (56) subliniaza ca recompensa nu trebuie asimilata mitei, elevii nu trebuie sa fie mituiti pentru a se comporta intr-un mod adecvat; despre recompense acesta afirma:

- recompensele pot fi considerate drept o confirmare minunata a efortului si a talentului elevilor

- recompensele pot constitui stimulente foarte eficiente, daca elevii au decis ca merita sa munceasca pentru a le primi

- recompensele primite pentru comportamentele dezirabile sunt contraproductive, deoarece atunci cand isi recompenseaza elevii pentru comportamentul asteptat, profesorul trimite un semnal fals (societatea nu ofera astfel de recompense)

- daca va fi recompensat pentru comportamentul asteptat, elevul se va obisnui sa intrebe: <Daca fac ceea ce imi ceri, ce primesc in schimb?> Aceasta abordare submineaza valorile comunitatii si democratiei, responsabilitatea sociala, incurajand egoismul si nonimplicarea

- mesajul ca un comportament este bun deoarece este recompensat vizeaza nivelul cel mai de jos al valorilor etice: <Ceea ce fac trebuie sa fie bun de vreme ce a fost recompensat>

- oferind astfel de recompense nu se incurajeaza deloc dezvoltarea morala; bun sau rau, drept sau nedrept, just sau injust, moral sau imoral nu conteaza, din moment ce factorul determinant il constituie premierea

- recompensarea comportamentului asteptat presupune ca acel comportament nu este valoros in sine, ci pentru ca a fost premiat.

Pentru invatamantul primar, desi se aplica aceleasi principii, nu sunt intotdeauna aplicabile toate ideile privind recompensele; de aceea, in ceea ce ii priveste pe elevii mici, se recomanda mai ales urmatoarele (57):

- a-l lasa sa stea la catedra

- a avea grija in timpul orelor de scoala de animalele clasei

- a fi sunati parintii pentru a li se spune despre meritele copilului lor

- a avea dreptul sa deseneze pe tabla

- a fi primul in rand

- a rezolva doar jumatate din temele pentru acasa

- a alege orice indatorire din scoala in saptamana respectiva

- a alege muzica pentru pauze, eventual a aduce o caseta cu muzica respectiva

- a avea dreptul sa ia acasa casetofonul scolii pana a doua zi

- a utiliza creta colorata

- a organiza toate activitatile din sala de clasa in ziua respectiva

- a invita o persoana care sa le vorbeasca despre un subiect ales de elevul recompensat

- a primi o sticla cu racoritoare

- a fi cel care ii ajuta in clasa pe cei mai lenti

- a-l ajuta pe profesor

- a ajuta secretara scolii

- a ajuta bibliotecara scolii

- a utiliza stampile si cerneala

- a utiliza scaunul profesorului

- a lua un joc acasa pana a doua zi

- a alege lectura pe care o va citi profesorul

- a-si alege banca pe care o doreste

- a tine o jucarie pe banca

- a manui proiectorul

- a utiliza computerul

- a utiliza aparatul video

- a expune o problema colegilor

- a fi conducatorul unui joc din sala de clasa

- a alege pozitia din cadrul unui joc din sala de clasa

- a citi lectura pe care a ales-o

- a aduce un poster care ii place pentru a fi afisat o perioada de timp

- a alege filmul pe care il vor vedea cu totii.   

La aceeasi adresa pe internet sunt prezentate si cateva modalitati de a incuraja comportamentul pe care profesorul il considera dezirabil; modalitatile sunt adecvate invatamantului primar:

- regulile clasei: elaborarea regulilor clasei si a consecintelor respectarii/nerespectarii acestora ar trebui sa se faca prin implicarea elevilor

- carduri colorate: pe perete ar trebui sa existe o harta cu numele tuturor elevilor; in dreptul fiecarui nume va exista un plic in care se pun carduri de diferite culori, fiecare culoare avand semnificatia ei; astfel: rosu= reamintirea unor reguli si a consecintelor incalcarii lor; galben= avertisment; verde= te descurci foarte bine

- cartele: fiecare elev primeste cate o cartela; ori de cate ori acestia se disting prin    ceea ce fac, primesc cate un punct prin perforarea cartelei, iar la acumularea unui anumit numar de puncte pot primi un premiu dintr-o cutie speciala

- sistem cu puncte: acesta este facut cunoscut la inceputul anului scolar; de fiecare data cand se remarca prin ceva anume elevii primesc un anumit numar de puncte, iar atunci cand intreaga clasa a acumulat un anumit punctaj, va avea dreptul la o activitate pe care o doresc

- borcanul cu pietricele: de fiecare data cand clasa respectiva a obtinut rezultate pozitive adauga inca o pietricica in borcan, pana la umplerea acestuia; cand s-a umplut borcanul, elevii au voie sa aleaga o activitate pe care, insa, nu o pot desfasura decat in sala de clasa

- jetoane: profesorul va scrie pe jetoane comentarii pozitive de genul: <super-efort>, <foarte bun coleg>, <cel mai ordonat> etc.; jetoanele pot fi inmanate elevilor la sfarsitul fiecarei zile de scoala, iar la acumularea unui anumit numar de jetoane elevul poate primi un premiu

- harta comportamentelor dezirabile: profesorul va intocmi o lista cu acele comportamente pe care le asteapta de la elevii sai; la finalul fiecarei zile de scoala profesorul va intreba elevii cu privire la comportamentul fiecarui coleg in parte; cei care vor atinge baremul fixat vor primi multumirile intregii clase.