Copilul scolar

COPILUL SCOLAR

Incepand cu varsta de 7 ani - in tara noastra - copilul va merge la  scoala. Desi legea stipuleaza ca invatamantul de 10 ani este gratuit si obligatoriu, se constata ca multi copii nu sunt inmatriculati in nici o institutie de invatamant sau abandoneaza scoala dupa cativa ani. Greutatile materiale ale familiei ii impiedica sa frecventeze cursurile si ii obliga sa isi ajute parintii: la muncile campului si in gospodarie, la tara sau muncind la negru, in orase.

Conform statisticilor americane, un copil de 6 ani are, in SUA, 116 cm si 21 kg, in medie. La varsta de 6 - 7 ani, apare schimbarea danturii. Comunicarea cu nursa nu mai este doar la nivelul parinte - nursa, ci va urca pe planul parinte - copil - nursa. Acum i se va explica si copilului ca schimbarea dintilor este naturala si ca nu doare. Parintii nu vor agasa copilul sa isi scoata sau, mai rau, sa ii scota dintele ce se misca. Actiunile de constrangere duc la frica sau la ascunderea faptului ca un dinte se misca. Dorinta copilului agasat de a tine un dinte "pe pozitii" s-ar putea sa duca la un dinte nou crescut stramb. Lucrurile vor fi lasate sa evolueze treptat si in cateva zile copilul isi va vedea dintele intr-un mar sau in coaja de paine.

Dezvoltarea copilului mare

Dezvoltarea psihosociala se observa prin dobandirea de abilitati "tehnice" si sociale. Dezvoltarea simtului autonomiei (Erikson) este cea mai importanta realizare, din punct de vedere al dezvoltarii unei per­so­na­litati sanatoase. Simtul autonomiei se dezvolta intre varsta de 6 ani si ado­les­centa. Prin dobandirea de abilitati tehnice si sociale se ajunge la dez­vol­tarea de competente personale si interpersonale. Copii scolari isi dezvolta ra­pid abilitatile si participa cu folos la actiuni cu rezultate concrete. Odata cu cresterea, copii scolari se angajeaza in actiuni ce le pot incepe si termina singuri. Esecurile pot duce la un sentiment de inferioritate.

Nursele trebuie sa lucreze atat cu copii, cat si cu parintii si educatoarele / invatatoarele pentru o dezvoltare normala. Sentimentul de inferioritate poate exista din cauze ce tin de copil sau din cauze ce tin de mediu. Identificarea si minimizarea acestor cauze va conduce la disparitia acestui sentiment. Pentru copii cu dizabilitati fizice si/sau psihice, personalul medical impreuna cu cel scolar si cu parintii vor gasi metode personalizate pentru o buna dezvoltare. Nu lipsit de importanta este faptul ca un copil trebuie obisnuit si cu insuccesul. Nu toate actinile intreprinse de el vor avea o finalitate si vor ajunge la bun sfarsit.

Dezvoltarea cognitiva, descrisa de Piaget este stadiul in care copilul dobandeste abilitatea de a face conexiuni intre actiuni si evenimente si reprezentarea mintala. Operatinile concrete sunt acelea prin care copilul isi foloseste sistemul de gandire pentru a experimenta evenimete si actiuni. Operatiunea mintala este o transformare ce se observa mai mult in gandire decat in actiune.Intre 5 si 7 ani, copilul dobandeste capacitatea de a observa conservarea volumului: volumul de apa dintr-o farfurie ramane acelasi, chiar daca apa este pusa intr-un pahar inalt. Tot acum, copilul recunoaste doua creioane de aceeasi lungime, chiar daca ele sunt pozitionate decalat. Abilitatea de clasificare se dezvolta tot la aceasta varsta : copii pot sa clasifice obictele intr-o ordine logica sau sa la grupeze pe domenii.

Dezvoltarea morala are loc odata cu dobandirea unui model logic de gandire. Copilul tre­ce prin faza de constientizare si dezvoltare a standardelor morale. Aceasta se rea­li­zea­za intre varsta de 6 si 12 ani.

Dezvoltarea spirituala: copiii invata despre Dumnezeu, ingeri, iad, rai. Fac deosebirea dintre natural si supranatural, dar au dificultati in a intelege simbolurile. De aceea, conceptele religioase trebuie prezentate in termeni con­creti. Religia trebuie prezentata pe intelesul lor. Implicare oamenilor bi­sericii este binevenita. Mediul religios din Romania, crestin - indiferent de cult, nu poate produce conflicte interioare sau de intelegere, asa cum s-ar pu­tea intampla in SUA, Bosnia sau alte tari in care coexista doua sau mai multe religii diferite.

Dezvoltarea sociala: Incepand cu varsta de 5 ani, copilul intra intr-o faza a dezvol­ta­rii sale in care energiile ii sunt concentrate spre a explora mediul, a interactiona cu alte persoane si a intelege lumea, folosindu-se de curiozitatea sa. Integrarea intr-un grup de egali conduce la o crestere a independentei de parinti. Tot acum masculinul si femininul incep sa joace un rol important. Baietii se asociaza intre ei, fetele intre ele, desi diferentele intre grupuri sunt mici. Dezvoltarea se face prin aceleasi tipuri de jocuri si activitati. Interactiunea cu alti membri ai grupului conduce la invatarea unor lectii valoroase de viata. Copii se obisnuiesc cu puncte de vedere multiple, cu reguli diferite pentru acelasi joc, cu ocupatiile mamelor si tatilor. Sentimentul de egocentrism se dimi­nueaza. Invata sa respecte regulile grupului (nerespectarea duce la excludere) si sa isi a­dapteze comportamentul. Se cladesc prieteniile intime cu copii de acelasi sex. Fa­mi­lia mo­deleaza inca la aceasta varsta personalitatea copilului. Ea stabileste standarde de com­portament si sistemul de valori. In cazul unui confict intre valorile familiei si cele ale grupului de egali, castig de cauza au valorile familiei.

Dimensiunile mai mari ale unei scoli, in comparatie cu o gradinita face ca activitatea si prezenta unei nurse este de mai mare importanta. Copii de 6 - 7 ani iau singuri decizii privind sanatatea lor. Timpul zilnic ce nu il petrec acasa creste la 6 - 7 ore zilnic. Parintii nu mai sunt cu ei sa le dea sfaturi. Acum cine trebuie sa ii indrume privind sanatatea lor este nursa.

Nutritia

Trecerea la un program in care nu stau acasa 6 -7 ore conduce la o educare a scolarilor privind nutritia. Nursa trebuie sa le ofere informatii despre o dieta care sa ii ajute sa se dezvolte. Inceputul scolii echivaleaza cu un stil de a manca ce nu se mai afla sub o supraveghere stricta a parintilor (ci doar partiala ). Cum in scolile romanesti nu se ofera copiilor masa de amiaza (ci doar celebrul "cornulet cu lapte"), copii au la scoala sandvisuri puse de parinti. Insa parintii nu stiu cand este mancat sandvisul, cat de mult mananca si cat arunca copilul din sandvis sau cum il foloseste pentru "tranzacti". Tot nursa are rolul - ingrat - de a educa atat copiii cat si parintii despre "junk-food ": snacks-uri, bomboane etc., bauturi racoritoare ce nu ajuta la crestere. Atractia pentru astfel de "gustari" este mare, mai

la fast-food-uri, de obicei sandvisuri cu ingrediente cu multe E-uri. Scolarii vor fi incurajati sa manance fructe, nuci, alune in locul dulciurilor si snacks-urilor din comert. Copii trebuie invatati ce sa aleaga pentru a manca atunci cand au in fata un meniu: carne de pui si peste, fructe proaspete, legume, salate, etc. Nursa, impreuna cu invatatoare vor actiona pentru responsabilizarea copiilor de a avea o dieta sanatoasa acasa, dupa plecarea de la scoala, o alimentatie corecta, chiar si in lipsa parintilor. Ei vor invata cum sa aranjeze masa, cum sa incalzeasca alimentele, dar si cum sa mentina ordinea dupa ce au mancat.

Corelata cu nutritia este si ingrijirea dintilor. La varsta de 6 ani apare dantura per­ma­nenta, problemele legate de acest fenomen fiind schitate mai sus. Ea apare mai repe­de la fete decat la baieti. Trebuie pus accentul pe invatarea periajului corect. Se va insis­ta din nou asupra pericolului carbohidratilor si dulciurilor. Scolarii vor fi con­stien­tizati despre problemele cavitatii bucale: dureri de dinti, infectii ale gingiilor. Inspectarea din­ti­lor se va face cu ajutorul unor oglinzi si lumini adecvate. De mare ajutor in do­me­niu sunt campaniile producatorilor de paste de dinti.

Alte abilitati dobandite in copilarie sunt: dezvoltarea simtului artistic, corelat cu inva­tarea de a scrie si a desena la varsta de 6-7 ani; crearea de poezii si povesti; modelarea de obiecte ceramice; sculptura. Activitatile pot fi desfasurate singur sau in echipa. Rolurile in gospodarie vor fi asumate de obicei in functie de sex - desi nu este o regula: spalatul vaselor, curatenie, lucrul in curte.

Somnul si odihna

Somnul si odihna difera in limite largi, de la copil la copil si depinde de varsta, ac­tivitatea din timpul zilei, starea de sanatate. In perioada de crestere efortul depus de or­ga­nism e mai mare, deci si nevoia de odihna este mai mare. Nevoia de somn la un scolar es­­te de 9-10 ore/noapte, in cazul in care nu exista somn de dupa-amiaza. Nursa trebuie sa informeze parintii si sa educe copii in a desfasura activitati de destindere inainte de culcare: citiri usoare, colorare si sa incurajeze "ritualurile" dinainte de culcare: spalare/dus, spalarea pe dinti, aerisirea camerei, cateva exercitii de gimnastica. Nursa va continua informarea parintitor despre efectele televizorului si computerului asupra somnului copilului. Problemele de somn se rezolva in timp. Parintii vor proceda cu tact, cand vine vorba de ora de culcare, fata de care copii manifesta opozitie, cand copii manifesta frica de intuneric si cosmaruri. O alta problema este conflictul intre scolarii mici si fratii mai mari, care pot sta pana mai tarziu treji.

4 Activitatea fizica

Activitati fizice sunt esentiale pentru musculatura si tonus. Ele ajuta la imbu­natatirea coordonarii, obtinerea rezistentei fizice, imbunatatirea functiilor metabolice. Copii au nevoie de spatiu pentru a alerga, sari, catara, atat in interior cat si in exterior. Curtile scolilor ofera loc pentru copii in a se desfasura, chiar daca sunt acoperite de be­ton sau asfalt. Scolarii vor fi incurajati sa faca sport - daca este cazul vor fi "impinsi de la spate". Si copii cu probleme (obezi) vor fi incurajati sa faca sport. Se va pune accent pe sporturi in aer liber, atat vara, cat si iarna. Alergarile pot fi introduse in pro­gramul de sport al copiilor, dar nu vor fi organizate concursuri atletice in ciclul primar, caci orga­nis­mul copilului nu este pregatit pentru astfel de concursuri. Se vor incuraja inotul, pa­ti­na­jul pe role sau pe gheata, sporturile cu mingea, dansul. Nu se vor incuraja spor­turi cu­ greutati: culturism, hal­te­re. Nursa si invatatoarea vor incuraja sportul ca alte­rnativa la televizor / PC.

Tot acum se vor incuraja competitiile sportive intre copii. Acestea dezvolta spiritul de fair-play si lucrul in echipa. In perioada de viata in care baietii si fetele au aceeasi masa musculara, competitiile sportive pot fi intr- un cadru mixt. De la pubertate, compe­titiile vor fi deja pe sexe.

Motive de a desfasura activitati sportive in cadrul scolii: deprinderea gustului sporturi­-lor (ce se va mentine si in perioada de maturitate), dezvoltare fizica, dezvoltarea functiei motorii, imbunatatirea imaginii de sine, interactiunea cu alti copii. Prin sport se aduc modificari necesare organismului pentru efort. Tot prin sport, copii vor fi invatati sa acorde lectii de prim ajutor, sa aleaga si sa foloseasca corect echipamentul. Acum vor invata si despre normele de securitate. Un important castig e modul de stabilire al unor tinte.

Odata cu sportul se ajunge ca scolarii sa obtina alt lucru de pret: regulile intr-o echipa. Copilul va sti sa subordoneze scopurilor personale scopurilor echipei.Orice echipa este evaluata de ceilalti membri ai echipei. Se formeaza conceptul de interdependenta. Cele invatate mai sus vor fi transferate apoi in alte aspecte ale vietii. Faptul de a invata sa castigi si sa pierzi se invata tot prin sport.

Sanatatea in cadrul scolii

In randul oamenilor adulti se vorbeste mult - si in unele cazuri se si face mult - despre protectia muncii. In scoli insa, prea putini isi pun problema ca si copii trebuie sa aiba parte de o protectie a muncii. Ei sunt la scoala pentru a munci.

Inca din clasa intai copii trebuie sa fie incurajati sa aiba grija de clasa lor. Mai ales ca, mai nou, copii petrec toti cei patru ani ai unui ciclu in aceeasi sala de clasa.

Nursa va colabora cu invatatoarea, si mai apoi cu diriginta in aceasta problema. Sala de clasa va fi mentinuta curata. Faptul ca exista personal al scolii ce se ocupa cu curatenia nu inseamna ca scolarii pot sa faca mizerie. Aceasta idee se aplica pentru intreg spatiu al scolii, nu numai pentru cel al clasei. Personalul scolii va cauta sa asigure banci si scaune adaptate inaltimii scolarilor. De aceea este contraindicat ca scolarii din cicluri diferite sa invete in aceeasi clasa - asa cum se intampla in trecut. Tot personalul scolii se va ocupa cu montarea becurilor adecvate, cu verificarea sobelor si caloriferelor, cu repararea ferestrelor si a usilor, cu verificarea prizelor si intrerupatoarelor.

Scolarii vor invata ca rolul elevului de serviciu nu este decorativ - evident, fara a speria scolarii cu cine stie ce atributii ale elevului de servici. Sala de clasa va fi aerisita, daca este cazul in fiecare pauza. Tabla va fi stearsa cu burete ud, pentru a nu produce praf de creta. Copii vor fi incurajati sa aiba o clasa cu flori, de care vor avea grija ei. Iarna, florile pot fi luate acasa de copii. Peretii claselor sunt acoperiti cu planse ce au lipite pe ele proiecte de la diverse materii scolare. Invatatoarea sau diriginta va incuraja copii sa mentina plansele "actuale". Odata pe semestru - sau mai des, daca este cazul - copii pot veni la scoala, impreuna cu invatatoarea, in afara orelor de curs pentru a face curatenie generala: curatat banci, facut ordine in dulap(uri), spalat usa. Se interzic spalatul geamurilor - pericol de accidentari, "mesteritul" la banci si scaune. De asemenea, invatatoarea va fi atenta la substantele manipulate de elevi si la cazurile de alergie.

Prevenirea accidentelor

Rata accidentelor dezvaluie stadiul de dezvoltare, mult mai mare la copil decat la adolescent. Este mult mai mare la baieti decat la fete.

Pentru preintampinarea accidentelor de masina se recomanda:

invatarea regulilor de circulatie pentru pietoni. Politia Rutiera desfasoara unele actiuni in cadrul scolilor privind educatia rutiera.

in masina se recomanda folosirea centurii de siguranta, chiar si pentru pasagerul din spate si interactiune minima cu soferul

disciplina in timpul deplasarii vehicolului: bratele si capul se tin in interior

neaplecarea pe geam, cand automobilul este in miscare

nedeschiderea usii in timpul mersului

Impotriva accidentelor de scuter sau motocicleta: se recomanda purtarea castii de protectie.

Impotriva accidentelor de inot, copilul trebuie invatat sa inoate, daca inca nu stie. De asemenea va fi invatat despre regulile de baza pentru siguranta in apa. Diminuarea riscului se face si prin alegerea unui loc corespunzator pentru inot: piscine cu adancime potrivita, spatii in natura : rauri si lacuri putin adanci. Pe litoral se va inota de-a lungul tarmului, nu perpendicular spre larg. Copilul va fi supragheat la mare, chiar daca "nu mai e mic". Este indicat sa inoate doar in ape unde ajunge cu picioarele pe fundul marii, lacului, raului. De mare folos este invatarea regulilor de prim-ajutor in caz de accidente. De asemenea trebuie sa se educe scolarul si in privinta comportamentului in barci (cu motor sau fara).

Accidentele datorate focului se preintampina prin atentionarea privind manuirea cu atentie a apei fierbinti. Se va invata despre substantele inflamabile: benzina, petrol, o­biec­te inflamabile (spray-uri, parfumuri), chibrite, brichete. De asemenea, echipa­mentul din bucatarie va fi folosit cu grija. Copilul va fi invatat sa fie atent la foc, la aburi, la obiecte introduse in cuptorul cu microunde.

In cazul sporturilor, se recomanda alegerea acelor activitati care sa nu conduca la raniri sau accidente. Sporturile "americane", gen baseball sau fotbal american, care pot fi indragite de unii copii, nu pot fi jucate decat cu echipament adecvat. Sporturile cu vehicule - bicicletele, skate-board-uri, role nu se vor practica decat cu casti, genun­chi­ere si cotiere. In caz de julire, ranire usoara, copilul va fi invatat ce substante sa folo­sea­sca si care sunt procedurile. In caz de fracturi, entorse, cei care vor interveni sunt adul­tii ce supravegheza copiii. O activitate sportiva constanta, ce se doreste sa conduca in viitor spre profesionism trebuie insotita de o educatie a primului ajutor substantiala si de prezenta constanta a trusei de prim ajutor.

Afectiuni ale pielii

Leziunile pielii pot surveni in urma multor factori: contactul cu agenti patogeni, substante toxice, traume fizice, factori gnetici, factori alergeni. Pot surveni eritem, echimoze/vanatai, leziuni primare, leziuni secundare, raniri, infectii bacteriene, dermatoze, scabie, ranirea cu corpi straini (tepi, aschii de lemn sau de metal, cioburi de sticla), arsuri solare, degeraturi, hipotermie, muscaturi de animale, insecte, serpi, oameni.

Actiunile pentru reducere afectiunilor pielii sunt individuale, ele putand sa difere de la caz la caz. Trebuie cercetate cauzele, formele de manifestare. Pentru evitarea aschiilor e necesara manuirea cu grija a obiectelor din metal, din lemn, din sticla, de preferabil cu manusi de protectie. Daca se impune, se vor folosi si ochelari de protectie. Impotriva arsurilor solare se aplica creme pentru arsuri solare, si se respecta orarul in care corpul poate fi supus razelor solare si durata expunerii. In caz de degeraturi, hipotermie se recomanda imbracaminte adecvata, recunoasterea primelor simptome, actiuni rapide.

Cateva exemplificari pentru afectiuni ale pielii sunt prezentate mai jos: