A STI" SAU "A STI SA FACA"? O PEDAGOGIE A STIINTELOR EXPERIMENTALE "MAIN A LA PATE"

Scoala Generala ''Lucian Blaga'' - Bistrita

Oferind posibilitatea angajarii intr-o relatie dinamica si motivata cu oameni de stiinta, formatori si educatori, operatiunea "La main a la pate" isi afirma originalitatea prin promovarea invatamantului stiintific incepand cu primii ani de studiu. Cei care au initiat acest program au dorit sa ofere educatorilor instrumente de autoreglare a invatarii, care ajuta la o mai buna observare a elevilor pentru a-i sustine prin interventii eficace si anticiparea obstacolelor posibile in procesul de invatare, pentru a le putea evita si surmonta.

Operatiunea "La main a la pate" a fost lansata in Franta, la initiativa profesorului Georges Charpak - laureat al Premiului Nobel in 1992 - si a Academiei de Stiinte. Initiativa implica un numar limitat de profesori, dar, fiind bazata pe un proces activ si punand accent pe invatarea lingvistica, s-a bucurat de mult sprijin in Franta.

Acest proiect vizeaza in primul rand formarea unor notiuni stiintifice prin punerea in practica a unui demers de investigare rationala:

● plecand de la subiecte de studiu care se regasesc in viata de zi cu zi a caror exploatare este realista in cadrul scolar;

● favorizand aparitia cunostintelor, a ideilor si a intrebarilor inainte ca elevii sa formuleze ipoteze;

● invitand elevii sa dezbata parerile proprii si sa realizeze o prima selectie, pentru a alege un numar rezonabil de ipoteze care trebuie verificate;

● observand si experimentand cu ajutorul unor materiale simple, in cea mai mare parte refolosibile, ceea ce nu exclude echipamentele specifice (lupe, microscop, cantar).

A cunoaste inseamna in primul rand a opera, a construi in mod activ o structura ce corespunde unei motivatii, a stabili sisteme de relatii, de operatii bazate pe ceea ce stie copilul, pe sistemul sau de referinta. Aceasta implica, pentru elevii mai mici, un maximum de activitate reala de constructie, de stabilire a unor legaturi intre suporturi concrete. Treptat, se realizeaza trecerea de la analiza obiectului la abstractizarea lui. Copiii ajung sa rationeze asupra posibilului, cu alte cuvinte, asupra posibilitatii de a da mai multe explicatii unui fenomen. Elevul care nu admitea decat un punct de vedere, pe al sau, isi pierde aceasta certitudine in contact cu parerile celorlalti. Procesul formativ consta in depasirea progresiva a unor asemenea contradictii, in trezirea indoielii cu privire la parerile proprii, acestea din urma devenind simple supozitii ce trebuie verificate.

De-a lungul procesului de invatare, indrumarile invatatorului favorizeaza intrebarile, schimbul de pareri, confruntarea, elevii fiind grupati in echipe provizorii pentru a face sinteze, pentru a concluziona si formula intrebari noi. De asemenea, invatatorul vizeaza si stabilirea unei legaturi puternice intre redactarea stiintifica in scris si caietul de observatii si experiente al fiecarui elev.

Munca de sinteza de-a lungul diferitelor etape este obiectul unor mici documente colective, carora trebuie sa li se acorde atentie din punct de vedere al formei (constructia frazei, ortografia). Acestea constituie baza elaborarii unui produs final.

Principii ale proiectului "Main a la pate"

Copiii observa un obiect sau un fenomen din lumea reala si fac experimente asupra lui.

Pe parcursul investigatiilor, copiii argumenteaza si rationeaza, se pun de acord si discuta ideile tuturor si rezultatele obtinute in urma experimentarii, isi consolideaza cunostintele, nefiind de ajuns doar activitatea strict manuala.

Activitatile propuse elevilor de catre profesor sunt organizate.

Volumul minim de ore consacrate este de doua ore pe saptamana pentru aceeasi tema, de-a lungul mai multor saptamani. Se asigura o continuitate a activitatilor si metodelor pedagogice pe parcursul scolarizarii.

Copiii au un caiet de experimente, cu propriile lor aprecieri

Obiectivul major este insusirea progresiva de catre elevi a conceptelor stiintifice si de tehnica operatorie, insotit de o consolidare a cunostintelor, atat in scris, cat si oral

Pentru munca in clasa sunt solicitate familiile copiilor.

Local, partenerii stiintifici (universitati, scoli superioare) participa la munca in clasa punandu-si la dispozitie competentele.

Invatatorul poate obtine din site-ul de pe internet module de lucru, idei de activitati, raspunsuri la intrebari. Poate participa la o activitate cooperativa dialogand cu colegii, cu formatorii, cu oamenii de stiinta (www.inrp.fr)

Continuturile vizate sunt organizate pe module, secvente si sedinte. Fiecare sedinta este organizata aproximativ in aceeasi maniera:

O prima parte colectiva - ce urmareste continutul modulului, raspunsurile deja aflate, intrebarile ramase in suspans si provocarea din sedinta respectiva.

In functie de secvente, unele vor fi lucrate mai mult, iar altele mai putin. Totusi, competentele vizand folosirea limbii orale si scrise precum si cele transversale insotesc in mod constant lucrul din aceste secvente.

O a doua parte de lucru pe grupe - pe durata careia elevii cauta si descopera solutii posibile la problema propusa. Ei discuta despre ideile lor, isi confrunta reprezentarile cu realitatea, incercand sa se puna de acord pentru a propune clasei o singura concluzie, un singur rezultat.

Dascalul supravegheaza impartirea sarcinilor. El poate sa propuna elevilor roluri precise in cadrul grupului. Pe parcusul activitatii acesta observa copiii, faciliteaza schimburile, relanseaza lucrul prin intrebari. El permite fiecarei grupe sa mearga pana la sfarsitul investigatiilor pastrand ordinea fireasca a activitatii.

O a treia parte colectiva de sinteza - concluziile grupului si discutiile care rezulta au drept rol sa ajute elevii sa identifice conceptele stiintifice si sa le articuleze intre ei. In calitate de animator al dezbaterii, rolul dascalului este de a ghida elevii pentru a le clarifica ideile, de a le organiza gandurile si de a compara diferite solutii, de a analiza si de a interpreta rezultatele.

O concluzie scrisa, colectiva, sub forma de afis va fi elaborata dupa fiecare reuniune pentru a servi ca punct de sprijin in continuare pentru cercetari si ca referent pentru elevi.

Pentru exemplificare oferim cateva sugestii de organizare a continutului pentru modulul ''Deseurile''.

SEDINTA NR.

Aceasta sedinta are scopul de a evalua, la inceputul modulului, cunostintele si competentele elevilor in ceea ce priveste producerea si evacuarea deseurilor.

Continutul chestionarului este urmatorul: ''Aminteste-ti un obiect pe care l-ai aruncat recent la gunoi. Ce este? Unde crezi ca va ajunge? Ce crezi ca va deveni, dupa parerea ta? Crei ca va disparea complet? De ce? De ce nu?'' ''Aminteste-ti un obiect pe care l-ai aruncat recent, dar sa fie diferit de cel amintit mai sus. Ce este?''

Pentru rezolvarea chestionarului elevii vor avea timp suficient, iar daca nu cunosc raspunsul vor completa ''Nu stiu''. Scopul acestui chestionar este de a identifica eventualele confuzii existente in bagajul lor de cunostinte, precum si interesul elevilor asupra acestui subiect. De asemenea, este interesant de comparat raspunsurile acestui prim chestionar cu cele ce vor fi date la sfarsitul modulului.

SEDINTA NR. 2

Aceasta sedinta consta in colectare, examinarea si gruparea pe categorii a deseurilor pe care elevii le-au adunat. Ei observa cantitatea si continutul deseurilor colectate impreuna cu colegii sau acasa. Le clasifica, le definesc, masoara volumul si afla modalitatea prin care ne debarasam de ele. Toate activitatile se desfasoara pe grupe de elevi, iar observatiile facute se consemneaza in caietul lor de experiente.

Materialele necesare:

- Manusi din plastic

- Saci menajeri

- Caiet de experiente

Scopul acestei sedinte este constientizarea la elevi a faptului ca exista mai multe categorii de deseuri. Se va avea in vedere clasificarea deseurilor in functie de natura lor organica sau anorganica. Elevii vor observa ca unele dintre acestea produc mirosuri neplacute.

SEDINTA NR. 3

Elevii vor fi indrumati sa creeze pe caietele lor de observatii diagrame in care sa includa principalele tipuri de deseuri: alimentare, textile, hartie, material plastic, feroase. Impartiti pe grupe elevii vor crea mici "buncare" in care vor pune diverse tipuri de deseuri. Acestora li se vor crea conditiile din natura (apa, soare, vant). Elevii vor observa care dintre acestea au suferit modificari: sau uscat, au putrezit, au ruginit etc., notand aceste informatii in caietele lor. Acest lucru va fi posibil dupa 2-3 saptamani de la crearea "mini-buncarelor".

SEDINTA NR. 4

Pornind de la experientele anterioare, elevii vor discuta in grup despre influenta apei de ploaie asupra deseurilor. Se va accentua faptul ca pot exista unele deseuri toxice care, daca vor intra in pamant vor contamina panzele freatice. De aici, necesitatea de a se purifica apele.

Experienta va consta in crearea unui ''mini-buncar'' peste care elevii vor turna apa cu colorant pentru a pune in evidenta mai bine faptul ca apa traverseaza straturile de la suprafata pamantului. Ei vor putea astfel observa ca un sol cum este argila nu este strabatut de apa.

JOC DE ROL

Copiii isi vor imagina ca sunt constructori si trebuie sa construiasca o groapa de gunoi, avand la dispozitie urmatoarele materiale: nisip, pietris, pamant, argila. Ce vor trebui sa faca pentru ca apa sa nu contamineze izvoarele de apa freatica? Ideile care vor reiesi in urma discutiilor copiilor vor fi:

gropile de gunoi trebuie amplasate pe un teren argilos;

unele deseuri pot fi toxice;

este necesara purificarea apei in instalatii speciale;

necesitatea reciclarii deseurilor.

Pe parcursul sedintelor de lucru, elevii se vor putea folosi de scheme, desene, diagrame proprii care vor usura intelegerea fenomenelor studiate.

CAIETUL DE EXPERIENTE

Un rol important in acest demers il are caietul de experiente al elevului. Acesta este un document elaborat progresiv si completat de elev pe parcursul scolaritatii sale. El relateaza despre activitatile practice cu continut stiintific realizate de elev in clasa sub forma unor scrieri personale sau scrieri colective. Elevul isi consemneaza propriile descoperiri, intrebari, ezitarile, folosind desene, scheme, fotografii, tabele, grafice, texte toate reprezentand un ansamblu de resurse stiintifice variate si complementare.

Caietul de experiente reprezinta toate scrierile stiintifice ale elevului realizate acasa si la scoala. Acesta poate avea forme diferite: biblioraft, dosar cu folii, un caiet obisnuit, o cutie mare de carton. Indiferent de forma sa, aici coexista atat scrieri personale cat colective.

In insemnarile sale personale elevul explica ce crede el, ce a inteles, ce trebuie sa inteleaga, deseneaza ce a observat si nu ce ar fi trebuit sa observe. Intotdeauna scrie cu propriile sale cuvinte si foloseste coduri pe care si le stabileste singur. Intr-o prima etapa poate sa scrie cu greseli de otografie, urmand ca aceste sa fie corectate ulterior, eventual intr-o lectie speciala.

Inaintea unui experiment el va scrie predictiile sale incercand sa argumenteze alegera facuta.

Dupa un experiment ei pot completa o fisa de observatie apoi vor nota concluziile la care au ajuns singuri sau in urma discutiilor cu colegii de grupa.

Este foarte important ca elevul sa-si folosesca propriile cuvinte. Acest caiet constituie locul unde el realizeaza trecerea de la experienta intuitiva pe care o dobandeste in momentul in care vine in contact cu fenomenul, pana la documentul scris care va putea fi citit alta data, de alte persoane chiar, motiv pentru care acesta trebuie sa fie inteligibil, atat din punct de vedere al continutului cat si al formei. Fiind nevoit sa scrie, elevul va trebui sa aleaga cele mai potrivite expresii pentru a exprima ceea ce a observat.

Scrisul propriu il ajuta pe elev sa isi structureze gandirea. Odata cu trecerea la scris elevul se intreaba daca ceea ce a facut este si ceea ce a vrut sa faca; analizeaza cronologic evenimentele petrecute sau asupra carora au emis ipoteze. Tot scrisul este cel care ii permite sa isi puna intrebari la care nu s-a gandit de la inceput.

Aceste scrieri personale permit elevului sa analizeze observatiile si masuratorile facute, sa revina asupra acestora cu ochi critic si sa compare rezultatele sale cu ale celorlalti colegi. Acest caiet constituie dovada cautarilor elevului, reflectiile asupra incercarilor si erorilor facute. Privind asupra notitelor poate constata propriul progres, acceptand ca pentru a invata sunt necesare erori si tatonari. Scrierile sale pot constitui puncte de plecare in alcatuirea concluziilor colective.

Scrierile colective trebuie sa aiba reguli de scriere mult mai stricte in ceea ce priveste caligrafia, ortografia si punctuatia din scrierile personale. Se pot folosi foi de culori diferite pentru a distinge scrierile personale de cele colective sau cerneala de culori diferite.

Pentru realizarea obiectivelor este necesara crearea unui climat afectiv placut, diferit de cel al lectiilor. Ramane la latitudinea si priceperea fiecarui invatator ca aceste actiuni sa devina viabile, sa contribuie efectiv la dezvoltarea personalitatii fiecarui copil. Merita orice efort daca ne gandim la efectele in timp si de durata pe care le are aceasta disciplina de invatamant si la amprenta pe care o lasa activitatea si personalitatea invatatorului in viata fiecarui individ.

Bibiliografie

Institut National de Recherche Pedagogique - L'operation La main a pate - Guide de decouverte, 1999

Invatamantul primar nr. 1 / 2002, editura Discipol, Bucuresti

''Que deviennent les dechets?'' CD-ROM de l'enseignant, l'Academie des Sciences, France