Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Urografia
Urografia
intravenoasa (UIV) este o tehnica radiologica de investigare a aparatului
urinar ce consta in injectarea intravenoasa a unei substante de contrast si
efectuarea de radiografii succesive. UIV este valoroasa deoarece ne da relatii
despre morfologia (marimea si forma organelor) si functia renala.
Urografia este cea mai eficienta metoda de investigare a
aparatului urinar. Pe monitor se vad nu doar calculii renali (pietrele),
tumorile renale, infectiile urinare, dar si modul in care ele afecteaza
functionarea tractului urinar. Pentru ca la urografie se vede tot abdomenul,
bazinul si o parte din coloana vertebrala, se poate determina, de asemenea, ce
consecinte au afectiunile altor organe asupra aparatului urinar.
Inainte de
urografia propriu-zisa, organele tractului urinar sunt vizualizate printr-o
radiografie simpla, fara substanta de contrast. Numai in acest mod se pot vedea
eventualii calculi radioopaci (calculii pot fi radiotransparenti si radioopaci)
si alte opacitati care nu au legatura cu aparatul urinar (calculi biliari,
ganglioni mezenterici calcifiati).
Dupa
o radiografie abdominala pe gol si testarea la substanta de contrast se trece
la injectarea acesteia lent intravenous. Fiola cu substanta de contrast iodata
(de ex. Urografin) se va incalzi in prealabil la temperatura corpului; de
obicei se asociaza cu administrarea unei medicatii antialergice (de ex.
corticosteroizi); substanta de contrast trece din sange in rinichi, umple
sistemul de colectare de la nivelul acestora si apoi trece prin uretere catre
vezica urinara. Se vor efectua radiografii seriate pentru a se urmari trecerea
substantei de contrast prin sistemul urinar. De obicei, pentru o mai buna
umplere a sistemului de colectare se va efectua o manevra de compresiune a
abdomenului; acest lucru nu este dureros si are ca scop o calitate mai buna a
imaginilor rinichilor.
Prima expunere se face la 5 minute de
la injectarea substantei de contrast. Acum se va vedea cum arata, cum secreta
si excreta rinichii. Cea de-a doua radiografie se face la 30-45 de minute, cand
se vad si uretra, ureterele si vezica urinara. Daca rinichiul secreta mai greu,
se fac alte radiografii la cateva ore sau la 24 de ore.
Dezavantaje: desi ofera mai multe informatii
decat alte metode de investigare, urografia prezinta si riscuri. Primul dintre
ele este iradierea. Pentru a limita acest fenomen, pacientul se protejeaza cu
campuri (sorturi) cu plumb sau reducand pe cat posibil timpii urografici si
suprafata de radiografiat. Urografia prezinta, de asemenea, riscul ca pacientul
sa aiba reactii alergice la substanta de contrast, care se injecteaza inainte
de investigatie.
Complicatii:
. Exista un risc minor ca pacientii sa fie alergici la substanta de contrast
iodata.
. Riscul reactiilor adverse datorate razelor X este foarte mic; aparatele
radiologice moderne sunt de foarta buna calitate si folosesc doze foarte mici
de radiatii.
. Femeile gravide sunt sfatuite sa nu efectueze aceasta investigatie
radiologica decat daca potentialul beneficiu depaseste riscul asupra fatului.
Contraindicatii:
. afectiuni severe cardiace, renale sau hepatice
. anemia hemolitica, starile febrile, adenomul toxic tiroidian, mielomul
multiplu, etc.
. hipersensibilitatea la iod
Pacientii care sufera de aceste conditii vor primi instructiuni speciale de la
medicul specialist inainte de efectuarea acestei investigatii.
Pregatirea pentru examinare
Pentru ca examinarea sa se poata efectua in conditii
normale, este necesar ca intestinul sa fie gol deoarece un intestine plin
de continut sau gaze ar putea ascunde imaginile radiologice. Pentru aceasta
este suficient sa nu mancati cu 6 ore inaintea examinarii
si sa nu beti cu 4 ore inainte de examinare.
Eliminarea materiilor fecale se efectueaza cu ajutorul unui purgativ.
Daca investigatia se va efectua in cursul dupa-amiezii,
pregatirea incepe din seara precedenta:
. Masa de seara va fi usoara, fara a contine
fructe sau legume (care nu se digera complet). Se poate manca paine, carne
fiarta sau la gratar, oua fierte moi, branza proaspata de vaci.
. In dimineata examinarii, pacientul nu va manca.
. Intre orele 7-11 va bea 2 litri de solutie de FORTRANS (se dizolva
cate un plic intr-un litru de apa plata sau apa de la robinet).
Va bea cate o cana la 5-10 minute.
Daca
investigatia se va efectua in cursul diminetii, pregatirea incepe din
ziua precedenta:
. Intre orele 16.00-18.00 se bea 2 litri de solutie de FORTRANS
. Nu se ia masa de seara
. In dimineata examinarii, pacientul nu va manca
Dupa
examinare se recomanda hidratare adecvata ( 3 litri lichide/24
ore)
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |