SUNATOAREA (Hypericum perforatum)

SUNATOAREA (Hypericum perforatum)

Incadrare sistematica

Regnul: Plantae

Increngatura: Magnoliophyta

Clasa: Mangnoliopsida

Ordinul: Theales

Familia: Hyperaceae

Genul: Hypericum

Specia: Hypericum perforatum

[Hodisan si Pop,

Descriere: Are tulpina dreapta, ramificata in partea superioara, usor luminoasa in partea de jos, prevazuta in tot lungul ei cu doua muchii, glabra si inalta pana la m. Frunzele, dispuse opuse sunt sesile, oval-eliptice, glabre si contin multe pungi secretoare, din care cauza dau impresia ca prezinta puncte translucide cand sunt examinate prin transparenta- de unde si denumirea de perforatum ce se da acestei specii. Florile sunt grupate in varful tulpinii si ramurilor; sunt hermafrodite, regulate; periantul este format din sepale si petale de culoare galben-aurie prevazuta fiecare pe margini cu mici glande negre, iar androceul din stamine numeroase, grupate in fascicule: fructul este o capsula ovala.

Locuri de crestere Este o planta erbacee, perena, ce creste prin fanete, pe marginea drumurilor si a padurilor, pe locuri necultivate si in taieturi de padure. Altitudinal se intinde din zona de campie pana in zona subalpina, mai abundenta in zonele deluroase. Infloreste din luna iunie pana in septembrie [Mocanu si Raducanu,

Parti utilizabile Florile pentru ulei, planta intreaga pentru ceai.

Recoltare: Din iulie pana in septembrie se recolteaza florile si varfurile inflorite, sau intreaga planta [Fischer,

Principii active: Ulei volatil, care contine α-pinen si carburi sescvitepenice; derivati polifenolici: o flavonoida-hiperozida (galactozida cverercetolului), rutozid si cvercetol, acid cafeic si clorogeic; tanin de natura catehica, hipericina (rosul de Hypericum) colina, saponine, carotenoide, acizii ascorbic, nicotinic si valerianic; saruri minerale. [Mocanu si Raducanu,

Actiune farmacologica Datorita hipericinei si pseudohipericinei, uleiului volatil si taninurilor, produsul are actiune antiseptica, astringenta si cicatrizanta. Flavonoidele sunt raspunzatoare de actiunea vasodilatatoare si hipotensiva. Acizii clorogenici si cafeic alaturi de hipericina explica proprietatile antiinflamatoare si colagoge ale sunatoarei [Constantinescu si Hatieganu,

Utilizari terapeutice Intern: in hepatite si hepatite cronice evolutive, colite cronice, colecistite si ulcer gastric. In unele zone ale tarii, ceaiurile din tulpinile florifere se ia contra tusei, naduselii, racelii, durerilor de stomac, in boli de ficat, de rinichi si dureri de mitra; de asemenea, ca stimulent, pentru curatirea sangelui. Extern, sub forma de bai si cataplasme, are proprietatea de a calma durerile, cicatriza ranile, folosindu-se mai ales in arsuri. Sub forma de gargara se recomanda in inflamatiile gingiilor si durerilor de dinti. In unele zone ale tarii, din florile plamadite in untdelemn cateva zile, la soare ori la caldura, se obtine untul de sunatoare folosit la taieturi, rani, bube, plescaita (eczema), lumbago, arsuri, etc. Din sunatoare se prepara un ulei care serveste ca pansament in arsuri. Compresele cu ceai de sunatoare au actiune stimulatoare in tenurile uscate si imbatranite [Mocanu si Raducanu,