Punctiile biopsice: hepatica, splenica, renala, ganglionara

Def. Punctia biopsica reprezinta introducerea unui ac de punctie intr-un organ parenchimatos pentru recoltarea unui fragment de tesut. Punctia se practica pe ficat, splina, rinichi, ganglioni limfatici, plamani, tumori solide.

Scop : explorator

examenul histopatologic al tesutului extras pentru stabilirea diagnosticului

indicatii

imbolnaviri ale organelor mai sus-mentionate; se face pentru confirmarea diagnosticului clinic sau pentru precizarea stadiului imbolnavirilor

contraindicatii

diateze hemoragice

rinichi unic (anatomic, functional) - pentru punctia renala

locul punctiei

punctia hepatica:

fata anterioara sau laterala a ficatului pe linia mediana imediat sub rebordul costal sau in plina matitate (daca ficatul este marit)

- de-a lungul liniei axilare posterioare in spatiul IX sau X intercostal drept (daca ficatul se mentine in limite normale sau sub aceste limite)

- punctia splenica: spatiul VIII sau IX intercostal stang, intre linia axilara anterioara si cea medie, in afara rebordului costal

- punctia renala: regiunea lombara, in dreptul discului inter­vertebral L₁ - L₂ la 8 cm de linia mediana; se prefera punctia rinichiului drept fata de cel stang, pentru a evita lezarea splinei sau a unor vase mari

- punctia ganglionara si a tumorilor solide: locul se alege in functie de masa ganglionara sau tumorala selectionata pentru examenul histopatologic.

materiale

de protectie a mesei de operatie

- pentru dezinfectia pielii tip III

- instrumente si materiale sterile: 2-3 ace Vim-Silverman, Menghini (pentru punctia hepatica), ace lungi de 10 cm, cu bizoul alungit (pentru punctia splenica), ace cu diametrul de 1-2 mm si lungimi diferite pentru punctia ganglionara, seringi de 5-20 ml, ace pentru anestezie, campuri chirurgicale, manusi, comprese, tampoane, trusa perfuzie, pense hemostatice

- alte materiale: lame de microscop, hartie de filtru, vas cu 50 ml ser fiziologic, tavita renala

- medicamente: tonice-cardiace, hemostatice, sange izogrup, izoRh.

pacient

pregatirea psihica: se informeaza asupra necesitatii punctiei, a pozitiei in care va sta, se asiqura ca durerea este inlaturata prin anestezie, se instruieste cum sa se comporte in timpul punctiei

- pregatirea fizica: se controleaza, cu cateva zile mai inainte, timpul de sangerare, timpul de coagulare, timpul de protrombina, numarul trombocitelor

- se administreaza cu doua zile inaintea punctiei medicatie coagulanta, tonico-capilara (vitamina C, K, preparate de calciu) care se continua si dupa punctie 1-2 zile (aceasta pregstire se face indeosebi pentru punctia hepatica, splenica, renala)

- se asigura pozitia:

- pentru punctia hepatica - decubit dorsal cu trunchiul usor ridicat sau decubit lateral stang cu mana dreapta sub cap

- pentru punctia splenica - decubit dorsal cu membrele superioare pe langa corp, necontractate sau decubit lateral drept cu mana stanga sub cap

- pentru punctia renala - decubit ventral cu un saculet de nisip asezat sub abdomen

- pentru punctia tumorilor si ganglionilor - pozitia in functie de localizarea si marimea lor.

executia 

este facuta de catre medic ajutat de doua asistente ; in sala de tratament :

personalul isi spala mainile, le dezinfecteaza.

Medicul alege locul punctiei asistenta II aseaza pacientul in pozitie corespunzatoare locului punctiei , asistenta I pregateste locul punctiei, dezinfectie tip III.

Asisteta II mentine pozitia pacientului, asistenta I serveste medicului seringa cu acul pentru anestezie; acesta face anestezia locala.

Asistenta I serveste campul chirurgical, manusile chirurgicale sterile, medicul protejeaza locul punctiei cu campul chirurgical steril.

Asistenta I serveste acul de punctie , asistenta II mentine pozitia pacientului, medicul executa punctia.

Asistenta I serveste seringa pentru aspiratie , asistenta II supravegheaza pacientul pentru a sta in inspiratie profunda , supravegheaza pulsul, respiratia, culoarea fetei.

Medicul aspira tesutul (cu exceptia punctiei efectuate cu acul Vim-Silverman care este prevazut cu obturator despicat) ; indeparteaza acul prin aspiratie.

Asistentele : - badijoneaza locul punctiei cu tinctura de iod

- aplica pansament uscat compresiv fixat cu benzi de romplast

Ingrijirea ulterioara a pacientului

pacientul ramane la pat 24-48 de ore in decubit lateral drept, pentru punctia hepatica si in decubit dorsal, dupa punctia splenica  si renala

- se supravegheaza pulsul, tensiunea arteriala, pansamentultimp de 24h

- la locul punctiei se aplica punga cu gheata

- se administreaza calmante ale tusei, daca e cazul

- se controleaza urina 3-4 zile dupa punctia renala pentru a sesiza aparitia hematuriei 

Pregatirea materialelor extrase pentru trimiterea la laborator

fragmentele de tesuturi se indeparteaza din ace prin insuflare de aer cu seringa si sunt pregatite de medic sub forma de amprente pe lama de sticla sau sub forma de frotiuri

- se intocmeste buletinul de trimitere la laboratorul de anatomie patologica

Reorganizarea si notarea punctiei in f.o.

accidente

tuse instantanee sau hemotorax moderat determinat de atingerea pleurala

hemoragie care se combate prin administrarea medicatiei he­mostatice

soc pleural

DE STIUT:

- acele de punctie se sterilizeaza numai prin caldura uscata (umezeala altereaza tesuturile).

DE EVITAT:

- miscarea pacientului in timpul punctiei poate duce la ruperea acelor si lezarea organelor punctionate.