Premizele implementarii conturilor nationale de sanatate in r. moldova

PREMIZELE IMPLEMENTARII CONTURILOR NATIONALE DE SANATATE IN R. MOLDOVA

Summary

Premises of the implementation of NHA in Moldova

The requirement and premises of implementation of NHA (National Healthcare Accounts) that describe funding sources and define manners in which financial resources may be used by healthcare in our country have been discussed. NHA will allow establishing a basis for the assessment of the consequences derived from our national healthcare system as well as will provide support in allocation of funds assigned for healthcare.

Introducere

Sistemul Ocrotirii Sanatatii din Republica Moldova in ultimii ani s-a gasit intr-un amplu proces de reformare. In ultimul deceniu in Republica Moldova s-au inregistrat rezultate semnificative in domeniul ajustarii si restructurarii functionale a sistemului de sanatate. Perfectionarea sistemului de organizare a ocrotirii sanatatii trebuie sa fie dirijata spre :

• obtinerea unei stabilitati financiare a sistemului de ocrotire a sanatatii,
• perfectionarii managementului acestui sistem,
• asigurarea drepturilor cetatenilor la obtinerea serviciilor medicale calitative in cadrul sistemului de sanatate.

Dezvoltarea capacitatilor sistemelor de sanatate, indreptata spre imbunatatirea sanatatii populatiei deservita, implica cheltuieli suplimentare insemnate pentru serviciile medicale. Eficienta sistemului de ocrotire a sanatatii trebuie sa fie estimata nu numai in raport cu nivelul bunatatilor produse, ci si in conformitate cu repartitia lor in societate. Daca sistemul de ocrotire a sanatatii poate fi examinat ca raspunsul societatii la dorinta cetatenilor ei de a obtine anumite foloase sau rezultate cit si repartizarea lor echitabila, eficienta sistemului de ocrotire a sanatatii prezinta un indice al gradului de atingere ale scopurilor trasate. Astfel obtinerea unei informatii mai exacte privind finantarea sistemului ocrotirii sanatatii devine un element important in estimarea cheltuielilor pentru serviciile medicale in contextul Metodologiei Conturile nationale de sanatate in tara.

OBIECTUL SISTEMULUI CONTURILOR NATIONALE

Sistemul conturilor sau contabilitatii nationale (SCN) este un sistem de evidenta si analiza macroeconomica utilizat in statistica tarilor cu economie de piata, in statisticile O.N.U. si ale altor organisme internationale.

Aparitia sa a fost impusa de necesitatea obtinerii informatii pentru efectuarea unor calcule si analize macroeconomice, devenind instrumentul principal de evidenta si analiza macroeconomica folosit in statistica mondiala. Obiectul sau este de a reprezenta cantitativ realitatea economica intr-o perioada de timp sau la un moment dat. Activitatea economica are ca rezultat produse si servicii care au caracter de marfa si se realizeaza prin intermediul pietei, precum produse si servicii care nu au caracter de marfa si, ca atare, nu fac obiectul pietei. Fluxurile de bunuri se numesc fluxuri materiale. Evidenta acestora este necesara pentru ca, prin agregare, sa se obtina indicatori care permit analiza dimensiunilor si rezultatelor obtinute, privite ca valori de intrebuintare necesare pentru: satisfacerea nevoilor populatiei, productia de noi bunuri, acumularea de bunuri, stabilirea posibilitatilor de export si a necesitatilor de import. In procesul realizarii valorilor de intrebuintare trebuie evidentiate si fluxurile de venituri sau financiare.

Evidentierea fluxurilor materiale si financiare raspunde unor nevoi diferite de informare si analiza economica. Fluxurile materiale si financiare, grupate pe categorii de produse si servicii, respectiv de venituri si cheltuieli, sunt evidentiate in conturi alcatuite dupa principiul dublei inregistrari. Categoriile economice utilizate in conceptia SCN au la baza teoria economica pe care se fundamenteaza economia de piata.

Principiile care stau la baza SCN fac posibila urmarirea echilibrului material si financiar la toate esaloanele economiei si se refera la:

- egalitatea resurselor si utilizarilor in toate fazele reproductiei si la toate nivelele de agregare;

- egalitatea fluxurilor financiare si materiale, prin care se infaptuieste circuitul economic;

- utilizarea sistemului de contabilitate in partida dubla, adica unui proces de schimbare a detinatorului de valoare ii corespund doua operatiuni contabile.

Un caz aparte in SCN reprezinta Conturile Nationale in Sanatate (CNS). La etapa actuala metoda CNS se aplica in mai mult de 50 de tari cu venit mediu si mic.

CNS cuprind toate cheltuielile in domeniul ocrotirii sanatatii din tara, inclusiv cele de stat, private si ale donatorilor. Pe linga determinarea faptului, cite mijloace din sursele financiare numite anterior revin ocrotirii sanatatii, CNS urmaresc minutios miscarea fluxurilor financiare de la un sector al sistemului la altul, cum ar fi, de exemplu, distribuirea mijloacelor de la Ministerul Sanatatii si CNAM catre fiecare prestator de servicii medicale pentru achitarea serviciilor medicale. Un alt flux financiar care poate fi urmarit, poate fi constituit, spre exemplu, din resursele financiare ale donatorilor externi (Fondul Global de combatere a Malariei, Sida si TBC, Fondul Provocarile Mileniului prin intermediul USAID, UNFPA/UNDP etc.) alocate sistemului de sanatate din R. Moldova. Altfel spus, CNS verifica pulsul financiar al sistemului national de sanatate si raspund la urmatoarele intrebari:

Cine in tara plateste pentru ajutorul medical? Cit se cheltuieste si pentru ce tipuri de servicii?

Cum se repartizeaza mijloacele financiare dupa tipurile de servicii medicale?

Cine profita de cheltuielile pentru ocrotirea sanatatii?

CNS constituie in esenta un instrument elaborat pentru informarea conducatorilor din ocrotirea sanatatii privind urmatoarele momente: elaborarea strategiei, realizarea ei, sustinerea dialogului politic, precum si monitorizarea si aprecierea activitatii intregului sistem. In primul rind, acest sistem este destinat politicienilor si conducatorilor, care o pot utiliza pentru imbunatatirea conducerii activitatii sistemului ocrotirii sanatatii.

Informatia CNS este utila pentru procesul de luare a deciziilor, deoarece ofera posibilitatea de a aprecia folosirea mijloacelor la perioada curenta si poate fi utilizata pentru analiza comparativa a unui sistem de sanatate concret cu sistemele altor tari. Aceasta este important pentru determinarea sarcinilor si scopurilor.

Fiind utilizate regulat, CNS pot urmari tendintele cheltuielilor, fapt important pentru monitorizarea si aprecierea sistemului de sanatate. Metodologia CNS poate fi utilizata la prognozarea necesitatilor financiare ale sectorului ocrotiri sanatatii in tara. Informatia CNS fiind combinata cu datele nefinanciare, cum ar fi, de exemplu, nivelul de imbolnavire si nivelul intrebuintarii mijloacelor financiare de catre prestatorii de servicii medicale, permite politicienilor sa primeasca hotariri strategice argumentate si sa le evite pe cele nefavorabile.

Astfel introducerea unei metodologii moderne si unificate de estimare a cheltuielilor pentru serviciile medicale poate influienta planificarea strategica a resurselor si luarea deciziilor politico-economice cu referire la sistemul de sanatate.

UTILIZAREA SISTEMULUI CONTURILOR NATIONALE

Utilizarea CNS impune aplicarea unui sir de termeni standarti care explica momentele cheie ale procesului de dezvoltare a conturilor.

• Sursele de finantare: institutiile sau organizatiile, care defalca mijloacele utilizate in sistem de organizatiile de finantare;
• Organizatiile de finantare: institutiile sau organizatiile, care raspindesc (repartizeaza) mijloacele defalcate de sursele de finantare si care utilizeaza aceste mijloace pentru plata sau achizitionarea serviciilor in cadrul CNS;
• Furnizorii: organizatiile, care primesc bani in schimb sau pentru livrarea serviciilor in cadrul CNS;
• Functiile: tipurile de marfuri si servicii, acordate si indeplinite in cadrul CNS;
• Costul (pretul) resurselor: factorii sau mijloacele, utilizate de furnizori sau organizatiile de finantare la producerea marfurilor sau acordarea serviciilor consumate sau masurile (actiunile) indeplinite in sistem;
• Caracteristica demografica a consumatorilor: gruparea categoriilor de persoane, care primesc marfuri sau servicii in cadrul CNS, in corespundere cu politica stabilita - dupa virsta, sex, apartinenta de rasa, locul de trai urban sau rural, apartinenta etnica etc.;
• Statutul social-economic al consumatorilor: gruparea categoriilor de persoane, care primesc marfuri sau servicii in cadrul CNS, in corespundere cu politica stabilita - dupa nivelul de educatie, venit, situatia materiala sau ocupatie etc.;
• Starea de sanatate a consumatorilor: gruparea categoriilor de persoane, care bineficiaza de marfuri sau servicii in cadrul CNS; in corespundere cu politica stabilita de obicei include starea sau starea de boala, statutul functional sau tipul de interventie;
• Regiunile: grupele de organizatii teritoriale in tara, care participa la finantarea sau consumul marfurilor si serviciilor, acordate in cadrul CNS.

Evaluarea echitatii repartitiei resurselor financiare poate fi efectuata examinind un sir de factori cu includerea grupelor de populatie dupa nivelul de venit, virsta/sex, regiunea geografica, starea sanatatii sau tipurile de interventii medicale acordate. Cunoasterea faptului, in ce mod se reflecta rezultatele pozitive ale finantarii OS, in sensul expresiei lor financiare, prezinta un criteriu important de evaluare a echitatii repartitiei resurselor financiare.

Flexibilitatea structurii CNS permite de a analiza datele pe grupurile de tinta ale populatiei sau pe masurile, legate de programele concrete si de boli, de exemplu, cheltuielile pentru serviciul mamei si copilului sau programul HIV/SIDA.

Metodologia CNS

Metodologia CNS a imprumutat principiile sale fundamentale din sistemul conturilor in sanatate (SCS) al Organizatiei colaborarii economice si de dezvoltare (OCED). In ghidul pe CNS se da clasificarea internationala a conturilor nationale in sanatate (CICNS), unde toate tipurile de cheltuieli in ocrotirea sanatatii sint divizate pe categorii. Trebuie de spus, ca clasificarea CNS s-a dovedit a fi deosebit de utila in acele tari, unde sistemul ocrotirii sanatatii este finantat prioritar dintr-o singura sursa, ca in majoritatea tarilor OCED.

CNS utilizeaza CICNS, dar o divizeaza pe categorii, luind in vedere necesitatile tarii concrete. O asa mobilitate permite CNS sa se duca evidenta cheltuielilor sistemelor de sanatate mai variate, care sint caracteristice pentru tarile cu venit mediu si mic, unde prestatorii serviciilor medicale pot beneficia de finantare din mai multe surse si plata poate fi efectuata numerosilor prestatori.

In culegerea-standard de tabele CNS informatia pe cheltuieli pentru ocrotirea sanatatii este organizata conform clasificarii internationale. Informatia prezentata in asa mod poate fi usor analizata si este inteleasa chiar si de acei conducatori, care nu au studii economice.

Tabelele CNS, in masura posibilitatii, trebuie sa corespunda structurii CICNS. Insa in structura CICNS, CNS permit tarilor sa adapteze schema prin intermediul crearii subcategoriilor, avind in vedere specificul sistemelor lor de sanatate. Aceste subcategorii permit tarilor sa includa in sistemul lor CNS acele caracteristici, pe care ei le considera importante, in acelasi timp intretinind si utilizind standardele primite la nivel international. Subcategoriile efective trebuie sa corespunda urmatoarelor criterii:

Importanta politica. Crearea subcategoriilor noi este legata de munca suplimentara, de aceea posibilitatea utilizarii lor trebuie sa corespunda politicii de sanatate existente.

Standardele. In masura posibilitatii, subcategoriile trebuie elaborate conform standardelor si regulilor internationale, adica CICS.

Mobilitatea. Necesitatile si interesele specifice ale tarii trebuie sa se supuna regulilor generale.

Excluderea reciproca. Subcategoriile trebuie sa fie complete si sa se excluda reciproc, pentru ca fiecare operatiune sa se refere doar la o singura categorie.

Posibilitatea realizarii. Pentru subcategorie este necesar de a face posibila culegerea datelor pe cheltuieli.

Aceste criterii pot fi in contradictie intre ele. Grupul specialistilor privind CNS poarta raspundere pentru inlaturarea contradictiilor in asa fel, ca sa pastreze corespunderea CNS politicii respective.

Schema completa de clasificare include categorii pentru fiecare tip de cheltuieli, cu toate ca in practica pot fi cazuri cind grupului de specialisti in CNS ii va fi greu sa atribuie unele cheltuieli la o categorie concreta. Structura CICNS permite de a rezolva asemenea probleme, deoarece include o categorie suplimentara "neconcretizate pe tipuri" sau "n.t.". In acelasi timp utilizarea acestei categorii trebuie redusa la minim pentru a nu pune la indoiala veridicitatea calculelor. Caracterul ciclic al CNS permite de a imbunatati calitatea datelor si, in asa mod, treptat sa excluda din procesul clasificarii categoria "n.t."

Determinarea cheltuielilor in sanatate

Dupa cum a fost spus mai devreme, in CNS sint demonstrate cheltuielile pentru ocrotirea sanatatii. Analiza cheltuielilor permite a aprecia mai exact folosirea efectiva a mijloacelor, decit analiza articolelor bugetare, deoarece mijloacele financiare, defalcate in baza devizului de cheltuieli, in rezultat final nu intotdeauna sint utilizate corespunzator.

Deoarece cheltuielile constituie un element de baza al CNS, este important, ca echipa CNS sa inteleaga clar determinarea CNS si delimitarea cheltuielilor pentru ocrotirea sanatatii. Tarilor li se recomanda sa utilizeze unele si aceleasi determinari a categoriilor de cheltuieli, fapt care asigura posibilitati mai favorabile pentru infaptuirea analizei comparative a aprecierii cheltuielilor pentru ocrotirea sanatatii in diferite tari.

In contextul CNS, cheltuielile nationale pentru ocrotirea sanatatii constituie toate cheltuielile, legate de realizarea activitatii economice, indreptate spre imbunatatirea sanatatii, schimbarea atitudinii fata de sanatate sau schimbarea sistemelor de activitate sau finantarea acestei activitati pe parcursul unei perioade determinate de timp. Aceasta se refera la toate tipurile de institutii si organizatii care finanteaza asistenta medicala. De exemplu, pina la introducerea CNS cheltuielile ministerului pentru studiile medicale sau catedrele clinice nu erau luate in considerare la aprecierea cheltuielilor pentru ocrotirea sanatatii. In mod analogic, conform CNS, nu toate masurile ce le petrece ministerul sanatatii, corespund determinarii cheltuielilor pentru ocrotirea sanatatii. De exemplu, ministerul sanatatii poate finanta activitatea caselor de copii, ceea ce poate fi privit ca cheltuieli ce nu se refera la ocrotirea sanatatii. Astfel, echipele pentru implementarea CNS trebuie sa hotarasca, in primul rind, daca o masura sau alta se refera la ocrotirea sanatatii. In baza acestei divizari cheltuielile urmeaza sa fie incluse sau excluse din tabelele CNS.

INSTITUTIONALIZAREA CNS

Cu toate ca multe tari cu nivel de venit mediu si mic au inceput sa utilizeze CNS pentru calcularea cheltuielilor pentru ocrotirea sanatatii, relativ putine tari au intreprins masuri pentru utilizarea regulata si sigura a CNS sau au facut niste pasi spre institutionalizarea lor.

Institutionalizarea reprezinta in sine un proces indelungat, in cadrul caruia activitatea privind CNS, structurile si valorile respective create devin o parte integranta a activitatii statului. Dupa institutionalizare, departamentul sau o alta unitate organizatorica urmeaza sa fie numita pentru coordonarea culegerii, analizei si prezentarii datelor pe cheltuieli pentru sistemul sanatatii, avind tot sprijinul guvernului. Acest proces complicat poate lua ani intregi si poate fi insotit de realizarea diferitor calcule, pina cind CNS nu vor fi complet integrate in structura oficiala a tarii. Insa, pentru aceea ca si pe viitor CNS sa ramina un instrument politic efectiv, institutionalizarea trebuie sa fie scopul principal de la etapa initiala de utilizarea CNS.

In procesul institutionalizarii CNS se disting patru etape de baza:

Constientizarea persoanelor cu functii de decizie a necesitatii institutionalizarii CNS;

Stabilirea locului gestionarii CNS;

Standardizarea culegerii si analizei datelor CNS;

Aprobarea cerintelor privind alcatuirea rapoartelor CNS.

Institutionalizarea inseamna ca datele si metodele de evidenta trebuie sa aiba o forma standard, fapt care va permite sa se faca anual o analiza comparativa. Procedurile si procesele-verbale trebuie sistematizate in masura crearii sau perfectionarii sistemului medico-informational al tarii.

Institutionalizarea CNS necesita completarea si reinnoirea continua a datelor. Aceasta, la rindul sau, necesita sprijinul oficial pentru schimbul de date (uneori schimbul de date prezinta o problema mai complicata decit lipsa datelor) intre organizatiile care au atributie la CNS atit in sectorul privat, cit si in cel de stat.

Cerinta fata de organizatiile care au atributie la CNS de a prezenta datele grupului pentru CNS sau, in cel mai rau caz, oficiului central pentru CNS, perfectioneaza darile de seama si permite integrarea lor in structura CNS. Cerintele fata de darile de seama reprezinta un element important pentru institutionalizarea cu succes a institutionalizarii CNS.

Concluzii

Pentru implementarea cu succes a CNS in R.Moldova este necesar a efectua urmatorii pasi:

1. Studiul posibilitatii aplicarii practicii internationale in implementarea Metodologiei conturilor de sanatate in Moldova
2. Trecerea in revista a tuturor actorilor din sistemul de sanatate tinind cont de ultimele modificari ale acestui sisitem.
3. Evidenta completa a tuturor cheltuielilor pentru sistemul de ocrotire a sanatatii, cu identificarea surselor de finantare, destinatiei si categoriei de cheltuieli a mijloacelor;
4. Monitorizarea si estimarea tuturor fluxurilor banesti, legate de cheltuielile pentru ocrotirea sanatatii;
5. Elaborarea planului de implementare a conturilor nationale.

Bibliografie

Constantin Etco Management in sistemul de sanatate, Chisinau, "Epigraf", 2006

Capanu I.s.a. Sistemul conturilor nationale si agregate macroeconomice,

E.A.L.L., Buc.,1994.

M.Ciocanu "Sistemele de plata a furnizorilor de servicii medicale in cadrul asigurarii obligatorii",revista stiintifico-practica -Sanatate publica, Economie si Management in Medicina, Chisinau 3/2003,pag.21

Dima I.C., Man M. Previziunea macroeconomica, Reprografia Univ. din Ciurlau C. Petrosani, 1995

Йёнс Вилкёнс Оцёнка расходов здравоохранёния в Ёвропё - потрёбность в НСЗ. Лёкция на 3-ь сёминарё «Национальные счета здравоохранения для стран СНГ, включая программы по ВИЧ/СПИД», Бишкек, Кыргызстан, 2006.

Финансирование здравоохранения Республики Молдова, Доклад на 3-м семинаре «Национальные счета здравоохранения для стран СНГ, включая программы по ВИЧ/СПИД», Бишкек, Кыргызстан, 2006.

Guide to producing national health accounts www.who.int/entity/nha/docs/English_PG.pdf

o по введению национальных счетов здравоохранения https://www.phrplus.org/nharus.html.