 |  |
|
Morfologia normala a mucoasei orale
Enumerati formatiunile anatomice normale de la nivelul mucoasei jugale.
Linia alba jugala = pliu de tesut de`a lungul planului de ocluzie
o Ea poate mai mult sau mai putin proeminenta, uneori keratinizata
Papila canalului Stenon = deasupra liniei albe jugale, in dreptul M2
o Uneori poate fi proeminenta
Ramificatiile terminale ale arterei bucale = anterior de Papila canalului Stenon
Enumerati formatiunile anatomice normale de la nivelul regiunii retromolare.
Mucoasa jugala se continua cu mucoasa regiunii retromolare
Cand gura este larg deschisa se observa 1-2 plici verticale
o Cea externa - ridicata de fasciculul intern al m. temporar
o Cea interna - ridicata de ligg pterigomandibular - pe care se insera m. buccinator
Intre cele 2 plici - sant care urca pana la ½ distantei dintre cele 2 maxilare = Sant retromolar
Delimitarea fosei tonsilare - aspect clinic, structura
Anterior - pilierul anterior amigdalian (arcul palato-glos)
Posterior - pilierul posterior amigdalian (arc palato-faringian)
Inferior - fata D a limbii (dorsul limbii)
Descrieti structurile anatomice de suprafata ale fetei dorsala a limbii
Fata dorsala prezinta un aspect mat, rugos, datorita prezentei pe suprafata ei a numeroaselor papile care prezinta un grad variabil de keratinizare
Papilele filiforme = subtiri si alungite
Papilele fungiforme rotunjite - 1-2 mm diametru, cul rosu inchis, prezente printer papilele filiforme
Papilele circumvalate = la limita 2/3 anterioare cu 1/3 posterioara, dispuse in forma de "V" cu vf posterior
o Sunt in numar de 8-10, dispuse in 2 linii ce formeaza "V"-ul lingual
o In mucoasa acestor papile - numerosi muguri gustative
Foramen caecum = la vf "V"-ului lingual, vestigiu al canalului tireoglos
o Uneori si prezinta ca un fund de sac, uneori ca un canal permeabil
Papilele foliate - pe marginile limbii in portiunea mijlocie = mici fisuri vertical paralele, care contin muguri gustativi
Mici mase rotunjite proeminente - printer papilele foliate si posterior de ele
o Sunt date de folicilii limfatici ai amigdalei lingual
o Pot fi observati si pe fata dorsala in 1/3 posterioara
Fata dorsala a limbii prezinta in mod normal un aspect uniform. Uneori ea este fisurata, plicaturata aspect numit limba fisurata
Descrieti structurile anatomice de suprafata ale fetei ventrale a limbii
Fata ventrala a limbii prezinta o mucoasa foarte subtire, relativ transparent, prin grosimea careia se pot observa decvent venele sublinguale
Frenul lingual = plica subtire de mucoasa ce uneste fata V cu planseul bucal
Carunculele sublinguale - la baza frenului de o parte si de alta = orificiile de deschidere a can Warthon
Descrieti structurile anatomice de suprafata ale planseului bucal
Planseul bucal - mucoasa fina, foarte subtire
Plica sublinguala = o plica mai mult sau mai putin proeminenta situata in 2/3 anterioare
Santul paralingual = in 1/3 posterioara planseul lingual se ingusteaza foarte mult devenind practic un sant
Santul paralingual. Delimitare
Posterior - plica gloso amigdaliana
Medial - mucoasa fetei V a limbii
Lateral - mucoasa procesului alveolar mandibular din dreptul M2, M3
Descrieti structurile anatomice de suprafata ale palatului dur
Mucoasa palatului dur are o culoare roz pal, este in general keratinizata si prezinta un aspect neuniform
Rugile palatine - in 1/3 anterioara = plici transversale de mucoasa ce pornesc dinapoia papilei incisive
Papila retroincisiva = mica proemineta de mucoasa ce se suprapune peste orificiul can incisiv
O mica foseta - in dreptul M2
Torusul palatin - formatiune osoasa alungita, de dimensiuni variabile
Descrieti structurile anatomice de suprafata ale valului palatin
Continua palatul dur formand un unghi variabil cu acesta
Rafeul median - pe linia mediana
Foveele palatine - la limita cu palatul dur, 2 mici fosete
Hamulusul pterigoidian - spre limita cu procesul alveolar = o proeminenta simetrica.
Enumerati zonele cavitatii bucale unde exista o keratinizare fiziologica a mucoasei
Fata dorsala a limbii - datorita prezentei numeroaselor papile mai mult sau mai putin keratinizate
Mucoasa palatului dur - este in general keratinizata
Mucoasa care acopera gingiile
Clasificarea embriologica a epiteliului bucal
Substructurile epiteliale ale CB pot fi impartite dpdv embriologic in 2 grupe mari:
Epitelii profunde
a. Epiteliile odontogene
b. Epiteliile glandulare
Epitelii superficiale
Clasificarea tipurilor de mucoasa bucala.
Mucoasa bucala se imparte in 3 tipuri dpdv functional:
Mucoasa masticatorie
Mucoasa de acoperire
Mucoasa specializata (senzoriala)
Ce este mucoasa bucala masticatorie
Mucoasa masticatorie reprezinta cca 25% din totalu suprafetei CB
Acopera gingiile si palatul dur (regiuni supuse permanent solicitarilor masticatorii)
Este formata dintr`un epiteliu keratinizat, strans legat de periostul subadiacent
Acest tesut sufera un proces de diferentiere terminala, in care straturile superficiale de cell keratinizate vor da nastere unui strat de keratina asemanator pielii
Ce este mucoasa bucala de acoperire ?
Mucoasa de acoperire reprezinta cca 60% din suprafata mucoasei bucale
Tapeteaza regiunile: jugala, labiala, planseu, fata V a lb si palatul moale
Prezinta o deosebita flexibilitate, fiind adaptata masticatiei, fonatiei si deglutitiei
Este formata dintr`un epiteliu nekeratinizat, situat pe un corion conjunctiv lax, bogat keratinizat
Ce este mucoasa senzoriala ?
Reprezinta cca 15% din suprafata mucoasei bucale si acopera fata D a limbii
Este o mucoasa cu un grad variabil de keratinizare, fara corion, legata direct de suprafata musculara
Mugurii gustativi - in abundenta la niv papilelor linguale
Enumerati tipurile de clasificari ale mucoasei bucale
Dpdv embriologic
Dpdv structural
Dpdv functional
A. Histologie
Descrieti stratul bazal al epiteliului cavitatii bucale
Stratul bazal sau germinativ = stratul cel mai profund imediat vecin tesutului conjunctiv
Este format din 1-2 randuri de cell
Se afla dispus pe membrana bazala care il separa de corion
Cell au forma cuboidala sau alungita, cu nuclei voluminosi, situati la polul bazal
Cell sunt intr`o diviziune permanenta, dand nastere straturilor supraadiacente
M.E. :
o Cell bazale prezinta un nucleu voluminor cu contur putin plicaturat si 1-2 nucleoli
o Citoplasma contine organitele cell uzuale
o In interiorul cell epiteliale - tonofilamente = proteine filamentoase sintetizate la niv RE, participa la formarea citoscheletului
Descrieti stratul spinos al epiteliului cavitatii bucale
Se afla situat deasupra stratului bazal, 7-8 randuri de cell
Nucleii lor se coloreaza mai putin intens (este bine delimitat de stratul bazal)
Cell spinoase au un contur bine definit cu spatii intercell vizibile.
Cell par unite prin fine filamente citoplasmatice = punti intercelulare => aspect de spini
Pe masura apropierii de suprafata - cell spinoase devin mai turtite
In stratul spinos nu se mai observa cell in mitoza
Descrieti stratul granular si keratinizat al epiteliului cavitatii bucale
Stratul granular
o Este situat deasupra stratului spinos
o Este compus din cateva randuri de cell turtite, contin in citopl granule colorate intens
aceste granule contin kerato-hialina
o acest strat nu este totdeauna prezent
o apare in general atunci cand exista si strat cornos (keratinizat)
stratul cornos(sau Keratinizat sau Exfoliator)
o nu este intotdeauna prezent la nivelul mucoasei
o are un aspect nestructurat, compus din straturi suprapuse de keratina ce mai prezinta pe alocuri urme de nuclei picnotici, degenerati.
o Grosimea este variabla in functie de zonele CB
Aproape absent: planseu, fata V, palatul moale
Bine reprezentat: palat dur, gingie fixa
Lamina lucida. Structura.
Membrana bazala este formata din:
o Lamina lucida - stratul superficial electrono-transparent
o Lamina densa - stratul profund,mai opac, cu structura fibrilara
Lamina lucida = strat de natura proteica ce contine o serie de glicoproteine cu rol fundamental in fixarea cell bazale.
o Dintre acestea : laminina si epiligrina - constituie liganzi extracell
o ME: Are o structura anhista
Formata dintr`o serie de proteie lamerare (laminina si epiligrina)
Lamina densa. Structura.
Sub lamina lucida, este al 2 lea strat al membranei bazale, mai gros si mai electronodens
Este alcatuita din fibre de colagen tip IV, invelite in heparansulfat
Pe ele se insera fibre de tip VII, ce se intind de la lamina densa spre corion
ME: prezinta o structura fibrilara
o Este formata din fibre de reticulina si colagen
Corionul. Structura generala
Corionul sau submucoasa - este compus din tesut conjunctiv
Dpvd topografic se imparte in:
o Corionul superficial sau papilar - imediat sub epiteliu - in zona retelei papilare
o Corionul profund - situat spre structurile subadiacente
Grosimea corionului variaza in functie de zone:
o Foarte ingust : gingie fixa, palat dur
o Gros: mucoasa labiala, jugala
Structura corionului este aceeasi cu a unui tesut conjunctiv: fibre si cell dispuse intr`o substanta fundamentala, vase si nn
o Fibrele: sunt reprezentate de fascicule dense de colagen, reticulina si fibre elastice
o Celulele: fibroblasi si cell cu functii imunitare: macroface. Langerhans, T, B, plasmocite, melanocite
o Vasele: bine reprezentate - fiecare papila prezinta un ax conjunctivo-vascular
o Corionul profund prezinta o retea vasculara cu numeroase anastomoze
o Glande salivare mici
Complexul bazal. Definitie
Complexul bazal = o structura proteica complexa, stratificata, ce contine multiple molecule de adeziune; se mai numeste si zona membranei bazale
Carte noua: este o structura morfo-functionala, complexa la care participa cell bazale, membrana bazala si conjunctivul subadiacent
Complexul bazal. Functii
Ofera o suprafata de schimb metabolic intre circulatie si epiteliu
Ofera suport mecanic pentru cell bazale si epiteliu
Asigura adeziunea intre epiteliu si corion
Asigura rezistenta la solicitarile dinamice ale mucoasei
Functioneaza ca o bariera selectiva pentru metaboliti, macromolecule si cell imunitare migratorii
Enumerati tipurile de jonctiuni intercelulare si rolul lor
Exista 3 clase de jonctiuni intercelulare
Jonctiuni de inchidere
Rol de a solidariza cell intr`un strat continuu, care va functiona ca o membrana cu permeabilitate selectiva
Jonctiuni de ancorare
Rol: controlul stratificarii celulare (Zona Adherens) si cresc rezistenta stratului epitelial (Desmozomii)
Jonctiuni de comunicare
Rol : actioneaza ca un canal de comunicare intre 2 cell vecine
Zona Adherens. Functie. Structura generala
Face parte din jonctiunile de ancorare.
Functie:
o Este un complex de jonctiuni intrecell situat la polul apical sub nivelul jonctiunii stranse, care solidarizeaza cell epiteliale intre ele
o Rol esential in controlul stratificarii epiteliale
Structura
o Cadherinele
Sunt glicoproteine transmembranare care se leaga unele de celelalte in zona extracell
Alcatuire:
Domeniu extracelular
Domeniu transmembranar
Domeniu intracitoplasmatic - prin care se leaga de proteinele intermediare
o Proteinele intermediare
Sunt proteine intracitoplasmatice cu rol de a conecta fibrele de actina din citoschelet la cadherine
o Filamentele de actina
Se insera pe proteinele de legatura
O parte din filamentele de actina alcatuiesc la polul apical al cell un inel contractil
Desmozomii. Descriere si structura generala
Functie:
o Sunt suprafete de contract intercell care solidarizeaza cell epiteliale, fiind situate in zona lor bazo-laterala
o Cresc rezistenta stratului epitelial prin interconectarea filamentelor intermediare din citoschelet
Structura:
o Cadherinele
Sunt glicoproteine transmembranare, difera de cele din zona adherens
o Proteinele de legatura
(demoplachia 1 si 2) sunt proteine endocelulare care conecteaza domeniul intracitoplasmatic al cadherinelor de filamentele intermediare (citokeratine)
Filamentele intermediare (tonofilamentele) se insera pe proteinele intermediare, apoi se contiuna transmembranar, ocolesc nucleul si se insera pe alti desmozomi
Practic conecteaza desmozomii la citoschelet
Hemidesmozomii. Descriere, functii
Functie:
o Sunt structuri specializate de membrana care leaga cell bazale de matricea extracelulara, respectiv membrana bazala
o Endocelular sunt legati de citoschelet, respectiv de reteaua de tonofilamente
o Sunt prezenti numai la polul bazal al cell bazale
Descriere:
o Spre deosebire de desmozomi prezinta un complex de adeziune asimetric
o Membrana bazala nu prezinta un complex de adesiune similar cu care sa se poata lega
Citoscheletul. Definitie, functii, componente
Definitie :
o Citoscheletul reprezinta o retea spatiala dinamica de filamente (actina, filamente intermediare si microtubuli) ce asigura stabilitatea volumetrica a celulelor
Functii:
o Mitoza
o Transportul endocelular
o Contractul intercelular
o Motilitatea celulara
Componente:
o Filamentele de actina
o Filamentele intermediare (tonofilamentele)
o Microtubulii
Enumerati tipurile de fibre din citoschelet
Filamentele de actina, tonofilamentele, microtubulii
Tonofilamentele - definitie, functii
Tonofilamentele sunt proteine filamentare din grupul citokeratinelor
Rol important in:
o Asigurarea stabilitatii volumetrice
o Asigurarea rezistentei mecanice
o Asigurarea contactelor intercelulare
Traverseaza citoplasma, ocolind nucleul, se insera pe desmozomi sau hemidesmozomi pe care ii interconecteaza
Filamentele de actina - definitie, functii
Definitie:
o Sunt fascicule de actina care se insera pe proteinele de legatura din contactele focale
Sunt dispuse de jur imprejurul suprafetei celulare, sub membrana plasmatica, concentrate spre polul apical
Functii:
o Formeaza un fel de centura circulara ce asigura forma suprafetei celulare
o Rol important in motilitatea cell epiteliale
Fibroblastele - functii
Sunt celule mari, de forma alungita, fuziforma
Principala functie: sinteza colagenului
Ei pot fi considerati ca cell proprii ale tes conjunctiv
Fibroblastii secreta factori activi solubili cu rol important in morfogeneza si diferentierea cell epiteliale (KGF)
Jonctiuni de inchidere - descriere, functii
Descriere:
o Sunt formate din lanturi proteice continue, care trec de la o celula la alta, sigiland membranele cell
o Pe fata endocelulara se insera filamente de actina
o Se dispun ca un inel circular, situat la polul apical
Functii
o Solidarizeaza cell intr`un strat continuu care va functiona ca o membrana cu permeabilitate selectiva
o Impiedica trecerea intercelulara a diferitelor substante
Aceasta trecere este selectiva si poate fi reglata
Celulele de tip progenitor - definitie, functii
Definitie :
o Cell de tip progenitor sunt cell situate in stratul bazal sau parabazal care au tendinta se se adune in grupuri la varful prelungirilor interpapilare
Dupa diviziune fiecare cel poate ramane in compartimentul progenitor sau poate intra in grupul de tip maturativ
Un mic numar de cell vor ramane in grupul progenitor => celule STEM
Functii:
o Cell STEM au un ript de diviziune foarte lent, avand ca functie :
producerea de noi cell bazale
mentinerea capacitatii generative a epiteliului
deoarece se divid rapid au capacitatea de a conserva tiparul genetic al tesutului
cea mai mare parte a cell progenitorii intra in compartimentul maturativ
Celulele de tip maturativ - definitie, functii
Definitie:
o Cell de tip maturativ constituie un grup de cell a carei functie este de a asigura, prin multiple diviziuni, necesarul de cell disponibile pentru maturare
Acest proces se numeste "amplificare mitotica"
o Maturarea celulara se face fie catre un epiteliu de tip keratinizat, fie catre unul de acoperire
Controlul proliferarii epiteliale este supravegheat de anumite gene ADN = protooncogene
o Au ca functie reglarea cresterii si diviziunii celulare dar si a ritmului mitotic
Ce reprezinta Ritmul mitotic?
Ritmul mitotic este rezultatul echilibrului dintre factorii stimulatori si factorii inhibitori ai procesului de maturare (amplificare mitotica)
Ritmul mitotic poate fi apreciat prin indexul mitotic sau turn-over epitelial
o Reprezinta timpul necesar pentru ca o cell din stratul bazal sa se divida si sa parcurga intreaga grosime a epiteliului
Cum se materializeaza functional relatia epiteliu-corion ?
Epiteliul si tesutul conjunctiv sunt 2 tesuturi vecine, de origine embrionara diferica, care formeaza o singura structura: mucoasa bucala.
Ele se influnenteaza reciproc:
o In procesul de morfogeneza
o In homeostazia mucoasei din viata adulta
Citokinele produse de cell epiteliale (IL-1) pot influenta metabolismul tesutului conjunctiv, cresterea fibroblastelor, sinteza fibrelor conjunctive sau a substantei fundamentale.
La randul sau, tesutul conjunctiv are un rol important in morfogeneza, diferentierea si fiziologia normala a epiteliului
o Morfogeneza epiteliului este influentata de factorii solubili secretati de fibroblaste (KGF, GM CSF)
La randul ei, IL-1 stimuleaza fibroblastele in aceasta sinteza
Enumerati factorii de care depinde permeabilitatea mucoasei bucale
Zonele topografice
Tipul de substante
Greutatea moleculara
Structura chimica
pH`ul
gradul de ionizare, in cazul solutiilor
Enumerati caile pe care substantele pot strabate epiteliul
Substantele in functie de proprietatile lor chimice strabat epiteliul pe 2 cai:
o Transcelular - se refera la materialul care este transportat prin celula, trecand prin membrana si citoplasma
o Intercelular - se refera la materialul trasportat printre celule
B. Imunologie
Enumerati cele 4 subsisteme ce concura la apararea cavitatii bucale
Imunitatea generala a organismului (imunitate celulara si umorala)
Imunitatea locala
Sistemul imun comun al mucoaselor (CMIS)
Imunitatea prin peptidele antimicrobiene
Enumerati barierele de aparare ale mucoasei bucale
Fata de agresiuni, cavitatea bucala are mai multe bariere de aparare:
o Saliva
o Integritatea mucoasei bucale
o Tesuturile limfoide bucale
o Mecanismele imunitare de aparare din mucoasa (sistemul imun al mucoasei)
Ce este sistemul imun comun al mucoaselor?
Sistemul imun comun al mucoaselor (CMIS) este un compartiment imunitar aparte unde are loc declansarea sintezei si secretiei de Ig A
CMIS este compus din 2 compartimente
o Compartimentul inductor
o Compartimentul efector
Definiti notiunea de compartimentare a sistemului imun
Se refera la faptul ca fiecare organ/sistem/aparat isi are imunitatea sa proprie, dar participa si la apararea generala a intregului organism.
Astfel pe langa organele imunitare clasice (maduca, timus, ggl limfatici) au un important rol imunitar pielea, CMIS, ochiul, ficatul, sistemul nervos
Cele 2 situsuri (inductor si efector) compun CMIS.
Glandele salivare faci si ele parte din acest sistem.
Celulele producatoare de Ig A de la acest nivel provin din structurile limfoide intestinale
Care sunt zonele inductorii ale sistemului imun comun al mucoaselor (CMIS)?
Compartimentul inductor
i. Tesut limfoid asociat cavitatii nazale (NALT)
ii. Tesut limfoid intestinal - Placile Peyer din intestin (structurile GALT)
iii. Tesut limfoid asociat arborelui traheo-bronsic - Str.limfatice bronsice (structurile BALT)
iv. La acest nivel antigenele declanseaza un raspuns imun specific, avand ca rezultat aparitia unor celule capabile de sinteza Ig A secretor
Care sunt zonele efectorii ale sistemului imun al mucoaselor (CMIS)?
Compartimentul efector
i. Este reprezentat de totalitatea structurilor glandulare anexe mucoaselor unde are loc productia de AC specifici
Glandele intestinale
Glandele salivare
Glandele lacrimale
ii. Situsurile inductor + efector compun Sist Imun comun al mucoaselor, din acest sistem fac parte si Gl. Salivare
Cell producatoare de Ig A ed la acest nivel provin din structurile limfoide intestinale
Celulele M. Definitie si functii
Definitie:
o Celulele M (membranoase) - fac parte din mucoasa acoperitoare a structurilor GALT, fiind in contact direct cu foliculii limfoizi
Functii:
o Cell M care acopera efectiv placile Peyer, nu poseda microcili
o Prezinta o intensa activitate pinocitara si de transport molecular
o Cell M functioneaza ca un "dispencer" imunitar, capabil sa trieze si sa transporte transmucos mubstantele din continutul intestinal
o Ele nu functioneaza ca cell prezentatoare de antigen, substantele transportate vor fi transmise cell din structurile GALT.
Peptidele antimicrobiene
peptidele antimicrobiene epiteliale
o fac parte din structurile de aparare innascute, extraimunitare cu rol de protectie
o sunt unul dintre cele mai vechi mijloace de protectie a suprafetelor corpului
o prezinta un spectru larg antimicrobian
o rol important in temperarea activitatii florei saprofite de suprafata
o actiune asemanatoare unui AB cu spectru larg
o actioneaza rapid pe: G (+), (-)
o la nivelul mucoaselor peptidele antimicrob actineaza sinergic cu alti factori imunitari antimicrobieni
Ce este toleranta imuna ?
o Expunerea la antigene solubile (alimente sau produsele florei microbiene saprofite intestinale) duce la aparitia "tolerantei imunitare" = lipsa de raspuns imun
o Este influentata de : Natura AG, Doza, Imaturitatea imunologica a persoanei, Factori genetici
o Are la baza un mecanism imunitar - ANERGIE CLONALA (DELECTIE) care se traduce prin lipsa de raspuns a cell T-helper la anumite tipuri de antigene.
o Acest fapt se datoreaza unei prezentari eronate sau incomplete a AG din partea cell M intestinale sau a cell prezentatoare de antigen (Macrofage)
Ce este comutarea imunologica ?
Inducerea secretiei de Ig A este un proces particular denumit comutare imunologica (sau switching) care are ca rezultat modificarea secretiei de Ig G monocatenar in Ig A bicatenar la nivelul cell B activate (plasmocite)
Ce tipuri de antigene induc apararea imuna generala si secretia de Ig A secretor
Expunerea la antigene microbiene vii, in multiplicare
Descrieti circuitul imun care are loc la nivelul placilor Peyer, avand ca rezultat formarea de cell B secretoare de IgA.
o Etape:
1)Preluarea diferitelor subst din continutul intestinal de catre cell M
2)Prelucrarea si procesarea de catre macrofage a acestor substante cu valoare de AG
3)Prezentarea AG procesate celulelor T - helper
4)Cell Th1 si Th2 stimuleaza comutarea cell B producatoare de Ig G, in cell secretoare de Ig A
Rolul structurilor GALT.
Structurile GALT sunt importante formatiuni limfoide inductorii
In structurile GALT are loc un proces imunitar complex, care realizeaza un echilibru functional intre capacitatea acestora de a reactiona la potentialii agenti patogeni intestinali si de a nu reactiona la alte antigene din hrana sau din flora saprofita din intestin
Ce tipuri de antigene induc toleranta imuna ?
Expunerea la antigenele solubile
o Alimente
o Produsele florei microbiene saprofite intestinale
Toleranta imunitara este influentata de : natura AG, doza, imaturitatea imunologica a persoanei si factori genetici
Enumerati tipurile de raspunsui imune induse de expunerea la antigenele digestive
In functie de tipul de antigen in cauza, la nivel intestinal se pot obtine urmatoarele feluri de raspuns:
a. Lipsa de raspuns imun (TOLERANTA IMUNITARA) - expunerea la antigene solubile
b. Aparare imunitara generala si sinteza de Ig A prin COMUTARE IMUNOLOGICA - expunerea la antigene microbiene vii
c. Cand echilibrul este perturbat apar raspunsiri de tip ALERGIC, sau REACTII DE INTOLERANTA la nivel intestinal
d. Persistenta acestor raspunsuri si in viata adulta duce la aparitia unor REACTII INFLAMATORII INTESTINALE
Cat este fluxul salivar normal intr`o ora? Dar in 24 de ore ?
In gura exista un flux salivar continuu, care fara o stimulare suplimentara este de cca 20 ml/ora
Cantitatea secretata zilnica este de cca 500 ml
Fluxul salivar creste considerabil in prezenta alimentelor si masticatiei
Enumerati factorii care scad fluxul salivar
Fluxul salivar scade considerabil in :
o Deshidratari
o Stari febrile
o In urma unor tratamente medicamentoase
Enumerati enzimele din structura salivei.
i. Lyzosimul sau muramidaza
ii. Lactoperoxidaza
iii. Lactoferina
Lyzozimul. Rol. Mecanism de actiune
Lyzosimul sau muramidaza
Este o enzima cu actiune bactericida, prin desfacerea acidului N-Acetil Muranic din capsula bacteriana
Se mai gaseste in lacrimi sau la niv leucocitelor
Prezinta o activitate antibacteriana directa legata de transportul metabolitilor prin peretele microbian
Prezinta o capacitate de agregare microbiana si astfel de eliminare a lor
Intervine in controlul multiplicarii microorganismelor comensuale ale CB
Peroxidaza. Rol. Mecanism de actiune
Lactoperoxidaza
Este o enzima cu rol in inhibarea enzimelor glicolitice la anumite tulpini de streptococ sau lactobacilus acidophilus
Prezinta o activitate bacteriana si antivirala prin blocarea unor cai metabolice ale acestora
Lactoferina. Rol. Mecanism de actiune
Lactoferina
Este o proteina ce se gaseste in saliva si in lapte
Are un efect bacteriostatic asupra unui spectru larg de germeni
Scade fierul liber din mediu necesar dezvoltarii germenilor
Descrieti structura IgA secretor.
Secretia de Ig A - salivar
o Cell B activate sunt cantonate la nivelul tes conjunctiv ce inconjoara acinii glandulari
o Ele vor secreta Ig A bicatenar.
o Ig A`ul salivar se compune din 2 molecule de Ig A cuplate intre ele la capatul Fc printr`un polipeptid (numit lant J)
o Se formeaza astfel dimeri Ig A cuplati prin lanturi J la gruparea Fc a Ig A.
o Dimerii sunt exocitati printr`un mecanism de pinocitoza inversa si se fixeaza printr`un receptor specific pe membrana cell epiteliale glandulare.
o Apoi, traverseaza membrana cell si patrund in interiorul cell acinoase
La acest nivel dimerilor Ig A li se fixeaza o proteina numita componenta secretorie care este sintetizata la niv cell acinoase.
Componenta secretorie stabilizeaza dimerii, facandu`I rezistenti la actinea proteazelor bacteriene.
Astfel iau nastere molecule de Ig A secretor, care apoi sunt exocitate o data cu celelalte componente ale salivei si eliminate in cavitatea bucala
Ig A secretor, ajuns impreuna cu saliva pe suprafata mucoasei bucale, adera la cell epiteliale printr`un receptor specific
Astfel devine un mijloc ideal de protectie a mucoaselor impotriva colonizarii microbilor
IgA secretor mai este denumit si vopsea antigenica
Proprietatile IgA secretor
o Neutralizarea enzimelor si toxinelor microbiene
o Inhibarea aderentei microbiene
o Capacitatea de aglutinare a microbilor, blocarea mobilitatii bacteriene
o Favorizeaza activitatea citotoxica celulara dependenta de anticorpi
o Neutralizarea particulelor virale
o Impiedica patrunderea antigenelor solubile prin mucoasa, prevenind astfel reactiile alergice si reactiile autoimune
o Creste actiunea factorilor antibacterieni nespecifici (lactoferina, peroxidaza, lizozina)
o Este rezistent la degradarea enzimatica bacteriala
o Ig A`ul secretor nu activeaza complementul nici pe cale clasica nici pe cale alternativa
Unde sunt sintetizate moleculele de IgA? Dar lanturile J? Dar componenta secretorie?
Moleculele de IgA sunt sintetizate de cell B cantonate la nivelul tesutului conjunctiv ce inconjoara acinii glandulari
La acest nivel 2 molecule de IgA se cupleaza intre ele printr`un polipeptid cu GM 15.000 Daltoni = lant J
Componenta secretorie este sintetizata la nivelul cell epiteliale secretorii ale acinilor salivar, nivel unde are loc si fixarea sa pe dimerii IgA uniti prin lant J
Structura amigdalei palatine
Amigdalele palatine
sunt 2 mase de tes limfoid situate in fosele tonsilare (dr/stg) dispuse intre CB si faringe
mucoasa acoperitoare formeaza in grosimea tesutului limfoid o serie de fisuri - CRIPTE in nr de 10-20
sub epiteliu se pot obs folicului limfatici alcatuiti din :
o aglomerai de cell B
o limfocite T si plasmocite care acopera la periferie aglomerarile de cell B
cell B prolifereaza in centrele germinative si migreaza apoi in capusonul foliculului , fie ca limfocite B, fie ca plasmocite ce sintetizeaza Ig
amigdala prezinta numai vase limfatice eferente nu si aferente
EPITELIUL CRIPTELOR
o Este specializat, prezinta o permeabilitate crescuta pentru diferite substante provenite din CB
o AG ce patrund in cripta trec usor prin epiteliul acestora si sunt apoi prelucrate de macrofagele din centrul germinativ si tesutul perifolicular si prezentate cell formatoare de AC
o Cell tonsilare raspund la antigenele specifice cell Tsi B prin productie de AC
o Majoritatea plasmocitelor producatoare de AC sunt Ig G pozitive si mai putin Ig A sau Ig M
o Moleculele de Ig A sunt de tip monocatenar fara lant J iar componenta secretorie lipseste
amigdalele au o organizare foarte asemantaore cu structurile GALT din intestin, prin faptul ca tesutul limfoid se afla imediat sub cel epitelial
ele prezinta in acelasi timp atat o functie inductoare cat si una efectoare
la nivel amigdalian se vor produce AC majoritar de tip IG G, ca raspuns la stimulul imunitar produs de AG ce patrund direct prin mucoasa
o avantajul major al acestui tip de raspuns imun este ca e cel mai scurt si cel mai rapid
amigdalele au in acelasi timp inso o organizare foarte asemanatoare cu limfonodulii prezentant atat o arie B dependenta cat I o arie T dependenta
Descrieti circuitul imunitar amigdalian.
raspunsul imun specific structurilor limfoide poarta numele de circuit imunitar amigdalian si prezinta urmatoarea funtionalitate
o AG patrund prin epiteliul criptic la nivelul folucululor limfatici
o AG sunt preluate de macrofage sau de cell dendritice si prezentate cell B si T
o Rezultatul este producerea de AC majoritar de tip Ig G
o AC parasesc amigdalele fie pe calea vaselor limfatice eferente, fie transmucos
o Se raspandesc in gura si in faringe
o Astfel amigdalele prezinta o functie de aparare locala imunitara imediata, protejand atat caile digestive, cat si caile respiratorii superioare
Ce tipuri de anticorpi se sintetizeaza la nivelul amigdalelor
Cea mai mare parte din AC produsi la nivelul amigdalelor palatine sunt de tip IgG si foarte putini de tip IgA
Amigdala linguala. Localizare. Aspect clinic. Structura
Amigdalele linguale
mici proeminente nodulare pe suprafata limbii situate inapoi sau lateral de V`ul lingual
dimenisuni de cca 3-5 mm
epiteliul coboara in masa limfoida producand cripte
ductele unor glande salivare mici se deschid in aceste cripte
saliva spala criptele, antrenand cu ea atat AC secretati si cell imunocomponente cat si resturile acumulate aici, protejand de infectie aceste spatii
ca si in cazul amigdalelor palatine se pot observa noduli limfatici cu centrii germinativi si arii perifoliculare formate din infiltrate celulare difuze
functional sunt similare amigdalelor palatine
Masele limfatice submucoase. Definitie. Localizare. Structura
Aglomerarile (masele) limfatice
mase de tesut limfatic in submucoasa palatului moale, planseu, fata V a lb si uneori obraz si buze
se prezinta ca mase unice, mici de tes limfatic cu o cripta centrala captusita cu epiteliu pavimentos stratificat
histologic, aceste mase sunt similare cu tesutul tonsilar
deseori, in submucoasa (corion) poate fi observat un strat difuz de limfocite, numit infiltrat fiziologic, este posibil ca atunci cand sunt activate, aceste cell sa prolifereze, generand mici mase limfoide
Tesutul limfoid al glandelor salivare. Definitie. Localizare. Componenta. Functii.
Tesutul limfoid al glandelor salivare
mase de cell limfatice (limfocite, plasmocite) in gl salivare mici cat si in cele accesorii
tesutul limfoid apare sub forma unor mici aglomarari localizate, vecine ductelor salivare sau raspandite printre acinii glandulari
numeroasele plasmocite observate la acest nivel vor secreta Ig A dimeric
Tesutul limfoid gingival. Localizare. Componenta.
se prezinta sub forma unui infiltrat subepitelial relativ putin dens in stare normala
este compus din:
o limfocite
o plasmocite
o macrofage
structura se schimba in mod dramatic odata cu aparitia si acumularea placii bacteriene
daca in sangele circulant raportul cell T/ cell B = 4:1 in fluidul din sacul gingival devine 1:3
concomitent apar aglomerari de plasmocite vecine fundului de sac gingival
treptat corionul din intreaga gingie apare infiltrat cu astfel de cell
proliferearea acestor cell are loc in :
o gg regionali ca urmare a unui raspuns imun secundar si apoi dirijate la niv gingiei SAU
o limfocitele locale sunt stimulate si prolifereaza pe loc sub actiunea AG bacteriene din placa bacteriana
Ce este comutarea imunologica?
o Este un proc denumit Comutare imunologica , si are ca rezultat modificarea secretiei de Ig G monocatenar in Ig A bicatenar la nivelul cell B activate (plasmocite)
o Etape:
1)Preluarea diferitelor subst din continutul intestinal de catre cell M
2) Prelucrarea si procesarea de catre macrofage a acestor substante cu valoare de AG
3) Prezentarea AG procesate celulelor T - helper
4) Cell Th1 si Th2 stimuleaza comutarea cell B producatoare de Ig G, in cell secretoare de Ig A
Exista 2 tipuri de comutare imunologica
Dependenta de Sistemul Imunitar Comun al Mucoaselor
Independenta de Sistemul Imunitar Comun al Mucoaselor
Prin comutare cell B devin celule secretoare de Ig A.
Cell B activate nu raman la nivelul structurilor GALT, ci migreaza pe cale limfatica ( gg mezenterici, duct toracic, circulatie sangvina) la distanta in diferitele structuri glandulare periferica( gl mucoasei intestinala, gl salivare, gl lacrimale, mamare, gl arborelui traheo-bronsic)
La acest nivel cell B se vor fixa intraglandular si vor deveni plasmocite secretoare de Ig A
Enumerati categoriile de celule care concura la elaborarea raspunsului imun la nivelul mucoasei cavitatii bucale
Celulele imunocompetente migratorii (circulante) de origine medulara
o Limfocite, macrofage, cell L, mastocite, granulocite
Celulele proprii (authtone) ale mucoasei
o Kenatinocite, fibroblasti, cell endoteliale si mastocitele
Enumerati celulele de origine medulara care concura la elaborarea raspunsului imun la nivelul mucoasei cavitatii bucale.
Limfocite: B,T
Monocite
Granulocite: Eo, Ne, Ba
Mastocite
Hematii
Trombocite
Macrofage, cell Langerhans
Keratinocite
Cell endoteliale
Enumerati celulele autohtone care concura la elaborarea raspunsului imun la nivelul mucoasei cavitatii bucale.
Keratinocitele
Celulele endoteliale
Mastocitele
Melanocitele
Fibroblastii
Ce se intelege prin notiunea de "semnale imunitare" ?
Este modalitatea de comunicare intre celulele implicate in elaborarea raspunsului imun
Aceste semnale sunt reprezentate de mediatorii chimici solubili de natura proteica cu masa moleculara mica - numite citokine
Citokinele sunt secretate de cell implicate in raspunsul imun
Cell la randul lor sunt sensibile la aceste citokine prin receptorii membranari specifici (molec de adeziune)
Descrieti structura generala a unei imunoglobuline.
2 lanturi heavy -----
2 lanturi light ------ > legate prin punti disulfurice
Prezinta:
o 2 domenii variabile Fab
o Un domeniu constant FC - permite fixarea la complement, macrofage, lant J
Unitatea structurala a anticorpului este monomerul.
Monomerul este o proteina tetracatenara, avand doua lanturi formate fiecare din cate 450 de aminoacizi cu masa moleculara mare, si doua lanturi fiecare a cate 216 aminoacizi cu masa moleculara mica, intre catene stabilindu-se legaturi prin punti.
De-a lungul catenelor se gasesc secvente sensibile la actiunea structurilor chimice straine, si care pot reconfigura succesiunea aminoacizilor structurali.
Moleculele de adeziune. Definitie. Functii.
sunt glicoproteine de membrana care mediaza contactele intre cell sau contactele cell la structurile extracell.
Se mai numesc si receptori
Gruparile chimice de care se leaga se numesc liganzi
Legatura receptor-ligand functioneaza ca un mecanism cheie-broasca si prezinta un gr inalt de specificitate
Sunt prezente pe majoritatea cell eucariote
Aparitia lor pe membrana este indusa de mediatori ai imunitatii (citokinele)
Functiile moleculelor de adeziune
o Rol in adeziunea intercelulara sau la matricea extracelulara
o Asigura contactele temporare intre cell imunocompetente (prezentare de AG)
o Rol in migrarea, proliferarea, diferentierea celulara si apoptoza
o Repartizarea specifica a cell imunocomp catre anumite tesuturi sau organe = Efectul HOMING
Cell T catre ganglioni, Cell B catre structurile GALT
o Dirijarea cell imunocomp spre sediile de inflamatie sau alte conflicte imune
o Rol in declansarea diferitelor circuite functionale intracell, legate de cresterea cell, activarea celulei, apoptoza, refacere tisulara
Superfamilia imunoglobulinelor: exemple, structura
sunt asemanatoare ca structura imunoglobulinelor
prezinta:
o un domeniu extracelular multiplu
o un domeniu transmembranar
o un domeniu citoplasmatic, care se fixeaza pe citoschelet
cuprind mai multe tipuri
o PECAM-1
Este prezent pe : placete sangvine, monocite, neutrofile si subseturi de cell
Este constituentul major al jonctiunii intercelulare ale endoteliului
Este asociat cu migrarea leucocitelor prin peretii vasculari
o N-CAM
Este prezent pe suprafata neuronilor si cell gliale
Activeaza cascada mesagerilor secundari intracell care declanseaza cresterea nervoasa
o VACAM-1
Este prezent pe cell endoteliale activate
Favorizeaza adexiunea leucocitelor prin legarea cu integrinele
o I-CAM-1
Este prezent pe : leucocite, fibroblasti, cell endoteliale, cell epiteliale
Este activat de citokine si mediatori ai inflamatiei
Este legat de recrutarea limfocitelor in procesele inflamatorii
o I-CAM-2
Este prezent pe cell endoteliale
Este implicat in mecanismul adeziunii leucocitare
o MA-CAM
Este prezent in placile Peyer si limfonodulii mezenterici
Favorizeaza adeziunea leucocitelor la endoteliu
Superfamilia imunoglobulinelor functii:
o PECAM-1
Este asociat cu migrarea leucocitelor prin peretii vasculari
o N-CAM
Activeaza cascada mesagerilor secundari intracell care declanseaza cresterea nervoasa
o VACAM-1
Favorizeaza adexiunea leucocitelor prin legarea cu integrinele
o I-CAM-1
Este legat de recrutarea limfocitelor in procesele inflamatorii
o I-CAM-2
Este implicat in mecanismul adeziunii leucocitare
o MA-CAM
Favorizeaza adeziunea leucocitelor la endoteliu
Superfamilia cadherinelor. Celulele pe care se afla. Functii
sunt proteine de membrana care cuprind 3 regiuni:
o domeniu extracell N-terminal format din 5 subunitati identice, Ca dependente
o domeniu transmembranar
o domeniu intracitoplasmatic C-Terminal care se leaga de citoschelet prin intermediul unor proteine citoplasmatice
contracteaza legaturi homofile stabile, cu structuri similare de pe cell vecine in cadrul zonei Adherens si a desmozomilor
Superfamilia selectinelor. Enumerare. Functii.
sunt glicoproteine formate din 3 domenii : extracell, transmembranar si intracitoplasmatic
au un rol important in directionarea cell imunocompetente cate diferitele sedii tisulare
o P-selectinele
Sunt situate pe plachetele sangvine si cell endoteliale
Mediaza adeziunea cu leucocitele si cell endoteliale prin liganzi specifici
o L-selectinele
Sunt situate pe leucocite si limfocite
Mediaza efectul "homing" al limfocitelor in limfonoduli
o E-selectinele
Sunt situate pe cell endoteliale activate prin citokine
Favorizeaza rularea vasculara a leucocitelor, ca fenomen premergator extravazarii lor
selectinele un importante pentru interactiunea leucocite - endoteliu, fenomen ce apare in raspunsul inflamator
Superfamilia integrinelor. Structura. Functii
superfamilia integrinelor consta intr`un grup numeros de glicoproteine transmembranare cu rol in legatura cell cu matricea extracell
sunt heterodimeri compusi din 2 subunitati α si β, necombinate covalent, care se pot asocia in mod diferit
fiecare subunitate este formata din:
o o zona extracell mare (segment extracell - se leaca de proteinele matricii extracell sau de alti liganzi-> proteine bacteriene, factori ai coagularii, proteine virale sau alte molec de adeziune)
o un segment transmembranar
o un segment citoplasmatic legat de citoschelet
Heterodimerii de integrine prezenti in epiteliul normal apar prediminant la polul bazal al cell bazale ca parti din hemidesmozomi
Prin intemediul lor se fixeaza de membrana bazala
Superfamilia integrinelor. Rol in reparatia celulara
Integrinele au rol in procesele de reparatie epiteliala
o La nivelul keratinocitelor sunt exprimate o serie de integrine particulare care favorizeaza migrarea lor si conectarea cu proteine din cheagul reparator, fibronectina, vitronectina
Interactiunea integrine-liganzi poate produce 2 tipuri de semnale la nivel cell
o Un semnal de tip exterior-interior
Declanseaza diferite cai intracell ce pot modifica diferite procese fiziologice ca:
Reglaj genetic
Proliferarea sau moartea celulara programata
o Un semnal de tip interior-exterior
Apare atunci cand o cell activata trimite un semnal prin intermediul domeniului citoplasmatic al integrinelor
Are ca rezultat modificarea domeniului extracell
Aceasta actiune influenteaza negativ sau pozitiv legatura integrina-ligand
Aceste molecule de adeziune au in plus un rol in semnalizarea intercelulara care declanseaza diferitele procese metabolice
Homing receptors. Definitie. Rol
Directionarea cell imune catre anumite organe/tesuturi
o Se face prin receptori de membrana specifici pentru tesuturile sau org respective
o Se numesc Homing receptors (receptori de repartizare)
o Au rolul de a dirija preferential cell imuni catre aceste organe si de a le favoriza extravazarea spre tesuturi
Enumerati citokinele care induc aparitia moleculelor de adeziune
IL-1, IL-3, IL-6, IL-8
Factorul necrozant al tumorilor (TNF)
Factorii de crestere (CSF)
Factorii supresori (TGF)
Enumerati superfamiliile moleculelor de adeziune
Superfamilia imunoglobulinelor
Superfamilia cadherinelor
Superfamilia selectinelor
Superfamilia cadherinelor
MHC clasa I. Functii
Gruparile MHC cl I
o Sunt macromolecule de membraca ce apartin sistemului HLA de histocompatibilitate
o Sunt prezente pe toate cell nucleate, cu exceptia hematiilor
o Constituie o bariera contra actiunii cell T citotoxice proprii
o Sunt recunoscute prin rec CD8
MHC clasa II. Functii
Gruparile MHC cl II
o Sunt prezente pe toate cell prezentatoare de AG (langerhans, macrofage, cell B) si pe cell neimunitare (keratinocite, cell endoteliale) in conditii inflamatorii
o Prezinta AG exogene fagocitate si procesate endocelular pe care le pot schimba cu usurinta
o Prezinta aceste AG cell T-helper care devin activate si vor secreta citokine necesare R.i.
o Gruparile MHC II sunt recunoscute prin receptorii CD4
Citokinele. Definitie generala. Actiuni fiziologice.
Definitie: sunt substante care induc, modifica sau suprima functia unei celule, cresterea si diferentierea celulara prin intermediul unui receptor specific
Prezentare generala
o Sunt mesageri ai sistemului imunitar, cu functie imunoreglatorie
o Influenteaza metabolismul hepatic osos sau cutanat, hipotalamusul, maduva hematogena, metabolismul lipidic
o Sunt elemente indispensabile pentru comunicarea si legatura intre sistemul imunitar, nervos si endocrin
o O citokina poate atinge mai multe cell tinta, iar o celula tinta poate fi influentata de mai multe citokine
o Celula tinta trebuie sa poarte pe membrana sa receptorul specific pentru citokina respectiva
Modul de actiune
o Dupa ce se leaga de membrana o citokina poate declansa o cascada de evenimente membranare, apoi citoplasmatice, apoi nucleare
Efectele obtinute
o Reglare termica, resorbtie osoasa, cicatrizare, activare imunitara, diferentiere cell, crestere cell, apoptoza
o Regleaza inflamatia, apararea contra agentilor infectiosi, apararea antitumorala
o Mucoasa bucala se comporta ca un subsistem imunitar
Citokinele produse de cell epiteliale actioneaza aspura altor cell care vor initia diferite raspunsuri imune
Citokinele. Enumerarea actiunilor generale in procesele patologice
o Inflamatie
o Aparare antiinfectioasa
o Aparare antitumorala
o Soc septic
Enumerati citokinele secretate de keratinocite
Keratinocitele sau cell epiteliale produc mai multe citokine
o IL-1, IL-3, IL-6, IL-8
o Factorul necrozant al tumorilor TNF-a,b
o Factorii de crestere (colony stimulating factors- CSF)
IL-3
GM-CSF
G-CSF
M-CSF
o Factorii supresori: TGF-a,b (transforming growth factor)
Enumerati celulele epiteliale si din corion capabile sa produca citokine.
o Keratinocite (cell bazale, spinoase), melanocite
o Din corion:
Fibroblasti, cell endoteliale, cell imunocompetente (LT, LB, plasmocite, mastocite, PMN)
Enumerati actiunile IL-1 aspura celulelor imunocompetente si asupra celulelor endoteliale
INTERLEUKINA
1
Este un factor cu efect multifunctional
Secretia ei e produsa de : ultraviolete,
produse bacteriene, promotori tumorali si alte citokine (TNF, IL-6, IL-1)
Are actiuni multiple:
Asupra cell T - efect stimulator de activare si divizare
Asupra cell B - le stimuleaza activitatea : transfomarea in plasmocite si secretie de AC
Asupra monocitelor - efect stimulator de secretie IL-1, IL-6, TNF - α
Determina diferentierea cell Langerhans si prezentarea de antigen
Asupra hepatocitelor - stimuleaza secretia de proteine legate de inflamatie
Stimuleaza fibroblastele si osteoclastele
Stimuleaza cell endoteliale - induce aparitia moleculelor de adeziune pentru neutrofile, limfocite, si monocite => determina aderenta si extravazarea acestora
Asupra hipotalamusului - actiune pirogena
Stimuleaza melanocitele din piele
Ce interleukine au rol in reactia febrila?
o IL-1
o IL-6
o TNF
Enumerati cel putin 3 actiuni ale IL-6.
INTERLEUKINA
6
ca si IL-1 este o citokina cu efect
multifunctional
secretia ei este stimulata de endotoxine
si raze ultraviolete
se secreta in traumatisme ale epiteliului
este produsa si de alte celule:
macrofage, fibroblaste, cell endoteliale
Actiuni:
stimuleaza proliferarea si functionalitatea cell T si B
este un pirogen endogen in reactia febrila
este mediatorul principal al fazei acute in inflamatie
are actiuni asemnatoarea cu IL-1 careia ii amplifica actiunea
=> creste apararea locala
Interleukina 8 - actiuni.
INTERLEUKINA
8
Producerea ei este stiumulata de IL-1 si
TNF - α
Actiuni:
Puternic chemotactic al PMN neutrofile, prin interactiune pe un rec. membranar specific
Contribuie la adeziunea PMN la peretii vasculari
Neutrofilele sunt implicate in afectiuni ca: aftoza cronica recidivanta sau candidoza cr, in care cell epiteliale mai produc un alf factor chemotactic pentru neutrofile : GRO α .
TNF-enumerati actiunile antitumorale
Actiuni:
Puternic stimulent al secretiei de IL-1, IL-6, efect pirogen
Actiune antitumorala, efect citostatic, citolitic pe multe cell tumorale
Blocheaza cell leucemice
TNF-enumerati actiunile asupra celulelor endoteliale, a fibroblastilor si a keratinocitelor
Rol in proliferarea cell endoteliale
Stimuleaza aparitia MHC clasa I si I si moleculelor de adeziune pe keratinocite si cell endoteliale
Stimuleaza diferentierea si proliferarea cell T si B
Activitate antivirala
Enumerati citokinele stimulatoare ale coloniilor.
IL-3
(multicolony stimulating factor)
GM-CSF
G-CSF
M-CSF
Enumerati principalele citokine cu actiune antitumorala
o TNF-a
o IF g
o GM-CSF
Enumerati actiunile G/M CSF
i. Stimuleaza proliferearea coloniilor pe linii cell multiple si a cell suse din maduva osoasa (neutrofile, eozinofile, bazofile, macrofage, megakariocite, eritrocite)
ii. Asupra cell Langerhans : le stimuleaca functia de prezentare antigenica, maturarea si viabilitatea in asociere cu IL-1
iii. Stimuleaza activitatea tumoricida a macrofagelor
Enumerati actiunile TGF a.
TGF- α - stimuleaza cresterea keratinocitelor
Induce angiogeneza
Stimuleaza cresterea cell epiteliale
Enumerati actiunile TGF b.
TGF- β - favorizeaza vindecarea ranilor, inhiba proliferarea cell epiteliale
o Este un reglator al proliferarii epiteliale
este antagonist al actiunii IL-1 si IL-2
in ansamblu TGF- β are actiune imunoinhibitorie
Rolul interleukinei 10.
Actiuni:
inhiba sinteza IL-1. IL-3 si GM/CSF
are proprietati imunosupresive, de stingere a raspunsului imun
Functiile celulelor Langerhans.
Cell Langerhans
o Constituie placa turnanta a raspunsului imun cutaneo-mucos
o Se gasesc in numar mare in piele si in mucoasa
o Prezinta o forma dendritica cu prelungiri citoplasmatice numeroase
o MO-> citoplasma aspect clar cu un organism specific in forma de bastonas (Bibeck)
Are un nucleu lobular si nu prezinta desmozomi
o Originea -> maduva hematogena, prezinta AG CD-45 (specific cell dendritice)
o Cell Langerhans migreaza din maduva sub forma de precuror in piele si mucoasa
Aici ramane inactiv timp de cateva luni
Se cantoneaza suprabazal si fac parte din cell migratorii ale mucoasei
Suprafata cell prezinta numeroase antigene de membrana
Descrieti cum isi exercita functia de prezentare antigenica celulele Langerhans
o Functia de prezentare de antigene, ca si macrofagele
o Sunt cell foarte mobile capabile sa`si modifice repede forma si numarul si sa transporte AG la limfonodulii regionali
o Sub actiunea stimularii -> cell L devin activate -> preiau AG -> expun pe membrana gruparea MHC II -> cresc secretia de IL-1 -> pierd forma dendritica -> migreaza spre ganglioni pe calea vaselor limfatice
o In timpul acestui drum inglobeaza AG prin endocitoza, il prelucreaza si il reexprima pe suprafata cell cuplat pe molocula MHC II
o Dupa ce ajung in limfonoduli cell L prezinta AG cell T naïve sau T de memorie
o Capacitatea lor prezentatoare depinde de starea lor de activare
o Citokinele influneteaza considerabil functia cell L, morfologia viabilitatea, migrarea.. etc
o Cell L din mucoasa sunt mai bune prezentatoare de AG decat cele cutatate
o Spre deosebire de macrofage sunt foarte slabe cell efectorii
Enumerati principalele functii ale macrofagelor
Macrofagele
o Au un rol f important in procelele imune ridicate impotriva AG corpusculare (bacterii)
o Ca si cell L, au rol de cell prezentatoare de AG
o Macrofagele servesc si ca cell efectoare in raspunsul imun, atacand cell devenite tinta
o Originea -> in maduva osoasa de unde se deplaseaza slectiv in diverse tesuturi la care ajung pe cale circulatorie.
o Macrofagele reprezinta o populatie celulara heterogena, suprafelele lor prezentand markeri diferiti in functie de tesutul in care sunt cantonate (homing receptors)
o => ca precursorii medulari ai macrofagelor se matureaza, in final in tesutul respectiv sub actiunea unor factori locali
Enumerati principalele subgrupe de limfocite T
o LT helper
o LT citotoxic (K si NK)
o LT naive
o LT de memorie
Sub influenta caror factori are loc activarea LB ?
IL1 produsa de cell B si macrofage este necesara pentru activarea cell T helper, care la randul sau va elibera:
o IL-3,4,5,12 si IFN-g
Factorii care activeaza LB:
o IL-1
o IL-3,4,5,12 + INF g
o Antigene
o LT-helper
Ce sunt limfocitele B de memorie
o IL-1 este secretata de cell B si macroface care activeaza cell T care elibereaza IL-3,4,5,12 si IFN-g
o Sub influenta acestor citokine cell B se divid rapid => clone celulare
o Tot sub influenta citokinelor si cell T, o parte din cell B se transforma in plasmocite secretoare de AC specifici, iar o parte in limfocite B "de memorie" (acestea vor reactiona mai rapid si mai eficient la un nou contact cu acelasi AG)
Acest fapt se explica incat cell B de memorie poseda pe suprafata molecule de AC identici, care vor servi drept receptori la un al doilea contact cu acelasi AG
Descrieti actiunea citotoxica a celulelor B
o Plasmocitele vor secreta masiv AC (2000 de molecule de IG/sec cateva zile)
o AC produsi vor cupla AG respective => cascada complementului, ai carei produsi finali C8, C9 se fixeaza pe suprafata AG => distrugerea acestora
Rolul celulelor T in raspunsul imun cu mediere umorala
o Limfocitele T constituie principalele cell implicate in apararea imunitara a tegumentului
o Ele sunt responsabile si de apararea mucoaselor prin bratul celular al imunitatii
o Se gasesc in abundenta atat in infiltratul fiziologic din corion, cat si in cell migratorii din epiteliu
o Pot fi intalnite atat cell T helper CD4 cai si cell citotoxice CD8 de memorie
o Cell T CD8 prezinta pe membrana receptori specifici pentru gruparile MHC I = TCR
o Dupa recunoastere ele se fixeaza pe cell tinta devenind cell activate
o Cell activate prolifereaza => o clona citotoxica.
o Concomitent aceste cell vor sintetiza IL-2, care prezinta o puternica actiune de stimulare a proliferarii unor noi cell CD8 specifice AG respectiv
Enumerati cei 2 factori sub actiunea carora are loc activarea limfocitelor T
Cell B si APC
IL-1
Rolul interleukinei 2. Ce alta interleukina influenteaza producerea ei
IL-2 prezinta
o Efect autostimulator - stimuleaza diviziunea celulelor activate initial, care o si sintetizeaza
o Efect de recrutare - noi contingente de cell T din vecinatate vor fi activate si angrenate in acest conflict imun
o IL-1 stimuleaza sinteza de IL-2
Descrieti raspunsul imun cu mediere celulara, initiere, conducere, efect de recrutare
o Limfocitele T constituie principalele cell implicate in apararea imunitara a tegumentului
o Ele sunt responsabile si de apararea mucoaselor prin bratul celular al imunitatii
o Se gasesc in abundenta atat in infiltratul fiziologic din corion, cat si in cell migratorii din epiteliu
o Pot fi intalnite atat cell T helper CD4 cai si cell citotoxice CD8 de memorie
o Cell T CD8 prezinta pe membrana receptori specifici pentru gruparile MHC I = TCR
o Dupa recunoastere ele se fixeaza pe cell tinta devenind cell activate
o Cell activate prolifereaza => o clona citotoxica.
o Concomitent aceste cell vor sintetiza IL-2, care prezinta o puternica actiune de stimulare a proliferarii unor noi cell CD8 specifice AG respectiv
o IL-2 prezinta
Efect autostimulator - stimuleaza diviziunea celulelor activate initial, care o si sintetizeaza
Efect de recrutare - noi contingente de cell T din vecinatate vor fi activate si angrenate in acest conflict imun
o Concomitent, macrofagele vor fagocita resturi de cell distruse, le vor procesa si le vor expune ca proteine non-selft pe gruparile MHC cl II
Vor antrena astfel in reactia imuna si celulele T - helper, care devin activate, secretand la randul lor IL-2
Aceasta va atrage si stimula noi contingente de cell din vecinatate, amplificand efectul de recrutare
Prin diferentiere, clonele de cell citotoxice vor sintetiza limfotoxine. Acestea contin enzime proteolitice care vor produce distrugeri ale membranei cell tinta antrenand dupa sine apoptoza celulara
o O cell citotoxica poate distruge mai multe cell tinta, datorita faptului ca ea se deplaseaza si identifica noi asftel de cell
o O parte din clona activata de cell CD8 se va diferentia in cell T de memorie
Cele mai multe limfocite T aflate in epiteliu sunt cell T de memorie
Ele sunt atrase aici de catre cantitatile mici de citokine produse in mod fiziologic de keratinocite (IL-1,8) si care au un efect chemotactic pozitiv
Rolul IL-2 in raspunsul imun mediat celular.
a. Efect autostimulator - stimuleaza diviziunea celulelor activate initial, care o si sintetizeaza
b. Efect de recrutare - noi contingente de cell T din vecinatate vor fi activate si angrenate in acest conflict imun
Enumerati functiile imunitare ale keratinocitelor
Maturarea, activarea, diferentierea cell T implicate in mecanismele de aparare
Modularea functionale - expresie antigenica, viabilitate, motilitate, prezentare de antige, fagocitoza a cell Langerhans si macrofagelor
Initierea raspunsului imun prin eliberarea de citokine (IL1,6, GM CSF, M CSF, G CSF)
Stoparea raspunsului imun si a inflamatiei prin eliberarea de citokine
La niv tegumentelor : initierea si stoparea reactiilor adiacente insolatiei
Refacerea functionala dupa expunerea la radiatii UV
Rol crucial in refacerea plagilor, a defectelor tisulare
Ce sunt neuropeptidele? Definitie. Functii
Neuropeptidele sunt sintetizate de neuroni, eliberate din terminatiile lor presinaptice
Neuropeptidele secretate s`au dovedit a avea si o functie imunoreglatorie.
Ele inhipa productia de INF-g, dar in schimb cresc productia de IL-10 de catre cell T
Sunt capabile sa regleze productia de IgE la persoanele atopice
Sub actiunea caror factori are loc activarea celulelor endoteliale ?
Activarea cell endoteliale se face su actiunea unor citokine ca:
o IL-1, TNF-a si b, IL-6, IFN-g
Prin ce se manisfesta activarea cell endoteliale?
o Rezultatul va fi exprimarea unor molecule de adeziune
Raspunsul depinde de tipul si de marimea vasului, precum si de sediul anatomic al acestuia
Rolul moleculelor de adeziune in procesul de extravazare a leucocitelor
moleculele de adeziune L-selectina si P-selectina vor opri, fixa si extravaza neutrofilele circulante spre sediile de inflamatie
La ce nivel are loc extravazarea preferentiala a limfocitelor T?
o limfocitele T vor extravaza diferentiat in functie de subseturile carora apartin si de tesuturile unde urmeaza sa ajunga
Acest proces denumit "homing effect" este practic o dirijare selectiva a limfocitelor spre tesuturile de destinatie
El face parte prin complementaritatea receptorilor homing ai cell T cu linganzii lor de pe cell endoteliale
Astfel cell T extravazeaza la niv gangl limfatici in zonele vasculare foarte specializate (venule post-capilare cu endoteliu inalt) datorita prezentei pe suprafata lor a unei Lselectine Leccam 1
Ce sunt venulele cu endoteliu inalt si care este rolul lor?
Venulele cu endoteliu inalt = vase postcapilare specializate in ganglioni, si reprezinta locul unde se face extravazarea celulelor T
Extravazarea se face datorita prezentei pe suprafata lor a gruparii LECCAM-1, o L-selectina
Enumerati functiile mastocitelor
o Sunt cell cu importante functii imunitare
Sintetizeaza multiple citokine IL-1, IL-3, IL-6, IL-8, IL-10, TGF b, GM CSF cu rol in initierea si mentinerea raspunsului inflamator
Sintetizeaza numeroase substante vazo-active si mediatori ai inflamatiei (histamina, serotonina, postaglandine, leucotriene)
Sintetizeaza numeroase enzime (heparina, hialuronidaza, triptaza)
Sunt puternic implicate in reactia de hipersensibilitate imediata, datorita capacitatii lor de fixare a moleculelor de Ig E
Secreta substante puternic chemotactice pentru neutrofile, limfocite, macrofage
Deseori sunt localizate in vecinatatea fibrelor nervoase din corion si pot primi si transmite influente imunomodulatorii spre si dinspre sistemul nervos
Enumerati fazele refacerii tisulare
reparatia tesuturilor dupa pierderi de substanta (traumatisme, plagi, inflamatii, necroze) este un proces stadializat, care implica
o formarea tesutului de granulatie
o depunerea matricii tisulare si remodelarea sa
o reepitelizarea
Formarea tesutului de granulatie
Tesutul de granulatie ia nastere din cumularea locala de macrofage ce secreta numeroase citokine (IL-1, TGFa,b, FGF, EGF, PDGF, IGF = insulin growth factor)
o Acestea induc
Angiogeneza (IGF, FGF, PDGF)
migrarea si proliferarea fibroblastelor (IL-1, FGF, TGF b)
si a cell epiteliale (IL-1, EGF, TGF a)
Formarea tesutului epitelial
Matricea protetica extracell necesara refacerii tisulare este produsa prin sinteza proteica a tuturor cell din tesutul de granulatie
o Compozitia sa este compleza si depinde de stadiul de reparatie tisulara
o Ea este reglata in mod diferentiat de diferite citokine
o In timpul remodelarii tisulare anumite proteine din matrice sun degradate, in timp ce altele sunt sintetizate din nou
o Procesul este reglat de o serie de enzime : proteaze, plasimna, colagenazele, stromolizina, a caror secretie este reglata de citokine
Epitelizarea plagii se face prin alunecarea cell epiteliale pe suprafata matricii proteice, sub actiunea unor citokine
o cell epiteliale provin din marginile indemne ale plagii sau din ductele glandulare
o cea mai importanta citokina implicata in procesele de remodelare tisulara este TGF-b
ea este :
chemotactica pentru macrofage
induce secretia de IL-1, FGF, TGF, EGF, PDGF
este un puternic inductor al sintezei de colagen si fibronectina
Rolul TGF-b in modelarea tisulara
o cea mai importanta citokina implicata in procesele de remodelare tisulara este TGF-b
ea este :
chemotactica pentru macrofage
induce secretia de IL-1, FGF, TGF, EGF, PDGF
este un puternic inductor al sintezei de colagen si fibronectina
C. Variantele normalului
Descrieti aspectul clinic al leucoedemului
Leucoedemul este o modificare de aspect a mucoasei jugale
Aspect opalin-albicios, usor plicaturat (ca un val translucid)
Consistenta supla, elastica, nemodificata
Leucoedemul. Aspect histologic.
Epiteliu mai gros ca normalul
Reteaua papilara mai proeminenta
Cell stratului spinos apar mai vacuolizate deoarece contin mai mult glicogen
Cui i se datoreaza pigmentatia melanica? Enumerati sediile de predilectie
Pigmentatia melanica rasiala se datoreaza prezentei melanocitelor intr`o proportie mai mare in portiunile profunde ale epiteliului
Apare in special la pers cu pielea mai inchisa
Frecvent pe: gingii, palat, mucoasa jugala
Ce sunt granulatiile Fordyce? Aspect clinic
Sunt glande sebacee prezente in mod neobisnuit la nivelul mucoasei bucale
Clinic:
o Sub forma unor mici papule alb-galbui cu diam de 1-2 mm dispuse izolat sau in aglomerari dense
o Apar mai frecvent la niv mucoasei jugale sau labiale si nu au semnificatie patologica
Ce este cheilita glandulara?
Se mai numeste adenomatoza labiala sau hipertrofia simpla a glandelor salivare mici
Glandele salivare mici sunt mai numeroase si mai proeminente
o Pot fi palpate ca mici proeminente submucoase
o Fata interna a buzei apare boselata
Ce este limba fisurata?
Este o anomalie foarte frecventa transmisa autozomal dominant. Poate fi considerata o varianta anatomica a morfologiei limbii fara conotatii patologice
Limba prezinta pe fata dorsala numeroase santuri sau creste de marimi variabile
o Uneori aceste santuri pot aparea si pe marginile limbii care capata un aspect franjurat
Cand volumul limbii este mare - marginile prezinta amprentele dd din zonele laterale
Santurile si fisurile sunt epitelizate - fapt ce le diferentieaza de ulceratii si eroziuni
Datorita numeroaselor anfractuozitati, limba fisurata prezinta un mediu ideal pentru staza si multiplicarea microbiana
o Foarte frecvent limba fisurata se asocieaza cu glosita migratorie (20-40%)
Glosita migratorie (limba geografica). Aspect clinic
Este o anomalie de etiologie necunoscuta, complet benigna
Clinic:
o Zone depapilate de culoare rosie cu contur neregulat, de dimensiuni variabile situate pe fata D sau pe marginile limbii.
o Zonele prezinta un contur alb-cenusiu mai reliefat datorita hiperplaziei sau keratinizarii papilelor filiforme si a unor depozite care le acopera
o Leziunea prezinta un aspect de harta
o Forma, marimea si dispozitia acestor zone e schimbatoare in timp.
o Uneori poate fi foarte accentuata, alteori poate disparea aproape complet
Leziunile se insotesc uneori de descuamari epiteliale
Leziunile sunt in general asimptomatice, rareori creaza o stare de discomfort (usturime)
Glosita migratorie. Aspect histologic
Se pot observa:
o O atrofie epiteliala cu tendinta de descuamare a straturilor superficiale
o Aplatizarea retelei papilare
o Inflamatie cronica nespecifica in corion
Ce este limba saburala sau incarcata ?
La persoanele sanatoase pe fata dorsa a limbii apare un foarte subtire depozit fiziologic format din cell descuamate, resturi alimentare si microorganisme
o Miscarile limbii si fluxul salivar indeparteaza permanent depozitul format
Autocuratirea este diminuata in starile febrile, afectiuni digestive, exces de fumat sau leziuni care stanjenesc miscarile limbii
o => aparitia unor depozite mai consistente pe fata D a limbii ce dau nastere la LIMBA SABURALA
o Aceasta stare este de cele mai multe ori tranzitorie
o Persistenta mai indelungata poate favoriza o hiperplazie si o hiperkeratinizare a papilelor linguale cunoscuta sub numele de limba piloasa (alba sau neagra)
Enumerati factorii care duc la aparitia limbii saburale
Diminuarea autocuratirii:
o Febra
o Afectiuni ale tubului digestiv
o Exces de fumat
o Leziuni ale mucoasei bucale care stanjenesc miscarile limbii
o Reducerea ocazionala a fluxului salivar
Cui se datoreaza aparitia limbii negre piloase.
Limba neagra piloasa apare frecvent in urma unor tratamente locale cu AB care pot favoriza dezvoltarea unor germeni anaerobi producatori de pigment.
Aspectul brun-inchis poate fi datorat si oxidarii keratinei de pe papilele filiforme hiperplazice.
Afectiunea odata aparuta se poate autointretine
Datorita suprafetei sale neregulate si numeroaselor sale interstitii, fisuri, neregularitati, constituie un bun mediu pentru dezvoltarea germenilor anaerobi
Unii specialisti considera limba neagra piloasa ca fiind de cauza idiopatica
In aparitia limbii piloase au fost incrimiate:
o Cauzele generatoare de leucoplazii
o Fumatul
o Diversi factori iritativi locali
o Tulburarea echilibrului florei microbiene locale
Tratamentul limbii negre piloase
Tratamentul este in general nesatisfacator
Cam pot fi decelati factorii cauzali - eliminarea lor duce la disparitia modificarilor
Cand cauzele aparitiei sunt necunoscute este necesar un tratament local:
o Antiseptice: clorhexidina, violet de gentiana
o Substante mucolitice
o Keratinolitice - acid salicilic 5-10%
o Cauterizarea superficiala a suprafetelor hiperplazice si raclarea cu chiureta
Poate persista un numar de ani sau poate disparea spontan
Ce este glosita mediana romboidala? Aspect clinic
Este o anomalie congenitala sau o varianta structurala
Se prezinta sub forma unei mici proeminente rotunde sau ovalare situate in 1/3 posterioara a fetei D a limbii inaintea V`uluiu lingual
Suprafata este neteda sau boselata, fara papile
Este de culoare mai rosie si in general asimptomatica
Uneori zona poate fi plata, nereliefata
Uneori glosita romboidala este confundata cu o leziune tumorala sau ca o forma candidozica cronica
Ce sunt varicele sublinguale
Sunt anomalii venoase ce se prezinta sub forma unor traiecte dilatate, sinuoase situate pe fata V a limbii
Mai frecvente la pacientii in varsta
Situate imediat sub mucoasa, pot fi atinse in cusrul unor manevre stomatologice => sangerari importante
D. Leziunile elementare
Macula. Definitie.
Macula este o zoa circumscrisa, plana de coloratie diferita de mucoasa
Diametru 1-2 mm pana la cativa cm
In general : culoare mai inchisa decat mucoasa normala si pot fi:
o Rosii, rosii brune, brune spre negru
Pot prezenta un contur net sau mai putin bine delimitat
Petesiile - echimozele. Definitie
Sunt extravazar sangvine in tesuturi de natura traumatica sau metabolica
Caracteristic este k ele nu dispar la vitropresiune
Papula. Definitie
Papula este o leziune redusa, cu forma bine circumscrisa
Diametru 1-5 mm
Are o forma rotunda sau ovala
Suprafata poate fi ascutita sau plana
Culoarea - alb cenusiu sau roz
Ce este o eruptie papulara?
O eruptie papulara consta intr`un numar mare de papule, extinse pe o are mai mult sau mai putin intinsa si avand dispozitii diferite
O eruptie papulara poate fi uneori foarte densa, leziunile conflueaza in placi sau retele
Placile sau placardele- definitie
Placile sau placadele sunt leziuni mai mult sau mai putin proeminente, ferme, bine delimitate
Culoare gri, albicoasa sau rosiatica
Dimensiuni 5 mm -> cativa cm
Suprafata poate fi rugoasa sau neteda, fisurata sau uneori cu aspect verucos
Consistenta poate fi supla, asemanatoare mucoasei, sau mai crescuta, mai aspra
Veziculele -definitie
Vezicula este o mica leziune circumscrisa 2-5 mm proeminenta ce contine o acumulare de lichid
Este acoperita de un epiteliu subtiat (membrana veziculara)
Continutul poate fi clar sau rosiatic in functie de severitatea de la baza veziculei
Prin ruperea membranei => ulceratie
Bula - definitie
Bula este o leziune veziculara mare (5 mm -> cativa cm)
Membrana acoperitoare sau tavanul bulei poate fi mai subtire sau mai gros
O bula poate rezulta din confluarea mai multor vezicule sau poate evolua direct ca atare.
In cavitatea bucala bulele se sparg rapid => ulceratii
Enumerati tipurile de bule intalnite la nivelul mucoasei
Bule clare
Bule cu continut sero-hematic
Pustula. Definitie
Pustula este o leziune veziculara cu continu purulent
Apare rar la nivelul cavitatii bucale
Eroziunea. Definitie
Eroziunea este o pierdere de substanta a mucoasei ce nu afecteaza stratul germinativ
Are in general un contur neregulat sau linear
Are culoare rosie datorita vascularizatiei din corion, mai vizibila prin epiteliul subtiat
Ulceratia. Definitie
Ulceratia este o pierdere de substanta (sau defect al mucoasei) cu intreuperea intregului epiteliu si a corionului mucoasei
Marimea ei poate varia de la cativa mm la peste 1 cm in diametru
Care sunt elementele care trebuie mentionate cand se descrie o ulceratie?
Marginile ulceratei - netede sau anfractuase, neregulate,
o Pot fi plane sau reliefate
Fundul (sau podeaua) ulceratiei - este compusa din tes conjunctiv si fibrina cu infiltrat de PMN.
o Poate avea aspect proliferativ granular sau un aspect galbui-purulent sau alb-galbui
Consistenta - este variabila
o Ulceratiile cronice - consistenta mi cracute
o Ulceratiile maligne - indurate
Atrofia epiteliului. Definitie clinica
Leziunea atrofica este practic o subtiere a epiteliului pe suprafete mai limitate sau mai extinse
Zonele de atrofie pot fi difuze sau bine delimitate
Uneori sunt mai deprimate decat epiteliul vecin
Prezinta o culoare rosie-roz, datorita vascularizatiei din corion, mai vizibile prin epiteliul subtire
Leziunile granulare - descriere
Leziunile granulare sunt leziuni de culoare rosie-inchis sau rosu viu, cu aspect proliferativ
Suprafata lor prezinta mici proeminete, priliferari de 1-3 mm si de obicei este mai ridicata decat mucoasa vecina
Nodulul. Definitie
Nodulul este o leziune circumscrisa, proeminenta a mucoasei cu diametrul de la 5 mm -> 2 cm
Rezulta din impingerea mucoasei in afara de catre o masa bine delimitata de tesut subadiacent (conjunctiv, glandular, tumoral)
Tumora - definitie
Tumora este o leziune proliferativa de marime ce porneste de la nivelul mucoasei, avand tendinta de crestere fie in afara, fie in profunzime.
Aceste leziuni cuprind neoplasmele adevarate cu trasaturi histologice speficice si pseudotumori cum sunt granulomul piogen , epulisul.
Tumorile epiteliale pot fi benigne sau maligne
Prin ce se caracterizeaza clinic tumorile benigne?
Tumorile benigne au in general o suprafata mai regulata si sunt mobile pe planurile profunde
Au un contur mai bine delimitat la palpare
Prin ce se caracterizeaza clinic tumorile maligne?
Tumorile maligne au deseori o suprafata neregulata, ulcerata si tind sa fie fixate pe planurile profunde
E. Leziuni histologie ale epiteliului
Hiperkeratoza - definitie microscopica, tipuri de keratinizare
Hiperkeratoza este o ingrosare anromala a stratului cornos
Microscopic putem distinge:
o Ortokeratoza = ingrosarea stratului cornos fara persistenta nucleilor
o Parakeratoza = ingrosarea stratului cornos cu prezenta nucleilor (in stratul exfoliator)
Acantoza. Definitie
Acantoza = ingrosarea, cresterea randurlor stratului spinos de la 7-8 la peste 15 randuri de cell
Se datoreaza unui ritm mitotic accelerat
Se poate insoti de o jonctiune epitelio conjunctiva neregulata
Atrofia epiteliala - definitie microscopica
Atrofia este o subtiere de ansamblu a epiteliului produsa in special pe seama stratului spinos
Acesta poate prezenta uneori intre 2-3 randuri de celule
Stratul bazal desi in general in suferinta, este prezent
Spongionza. Definitie
Spongioza este o largire a spatiilor intercelulare din stratul spinos (edem intercelular)
Acantoliza. Definitie
Acantoliza este o pierdere a coeziunii cell din stratul spinos, ce duce la o separare a cell intre ele
Prin acantoliza se poate ajunge la un clivaj intraepitelial cu formarea unor vezicule sau bule
Papilomatoza. Definitie
Papilomatoza = adancire mare a retelei papilare
Se caracterizeaza printr`o adancire de amplare variabila a prelungirilor intercapilare in corionul subadiacent
Acest fenomen da un aspect de retea papilara adancita, neregulata
Atipiile celulare. Definitie
Atipiile celulare sunt modificari celulare izolate ce pot precede aparitia carcinomului epitelial
Displazia. Definitie
Displazia este totalitatea sau suma atipiilor celulare dintr`o leziune epiteliala
Pot fi clasificate in displazii usoare, medii sau severe mergand pana la "carcinom in situ"
Infiltratul inflamator. Definitie, tipuri de infiltrat
Definitie:
o Infiltratul inflamator reprezinta aglomerarile ceulare formate din limfocite, plasmocite, macrofage si PMN, ce pot fi prezente in corion, in cursul anumitor afectiuni de mucoasa
Tipuri de infiltrat
o In banda - bordeaza jonctiunea epitelio-conjunctiva
o Difuz - ce cuprinde si straturile profunde ale epiteliului
o Focal - aglomerari celulare relativ bine delimitate una de cealalta
o Perivascular - dispus in jurul vaselor din corionul profund
Fibroza corionului. Definitie
Fibroza corionului reprezinta multiple aglomerari de fibre de colagen in corion
Este o crestere a numarului acestor fibre care apar foarte aglomerate
o Cuprin aproape in intregime tesutul conjunctiv subepitelial
Hiperplazia. Definitie
Hiperplazia este o crestere in volum a unui tesut datorata cresterii nr de cell si fibre din componeta sa
Hipertrofia. Definitie
Hipertrofia este o crestere in volum a unui tesut datorata cresterii nr de vase din structura sa
F. Leziunile cu potential de malignizare si precancerul mucoasei bucale
Leziunea premaligna. Definitie, enumerare
Leziunea premaligna este o alterare tisulara care evolueaza obligatoriu spre cancer.
Singurele leziuni recunoscute de OMS ca cert premaligne sunt:
o Eritroplazia
o Papilomatoza orala
Leziunile cu potential de malignizare. Definitie, enumerare
Sunt leziuni care desi nu evolueaza in mod obligatoriu spre cancer, prezinta totusi un risc degenerativ crescut, apreciat variabil de la o leziune la alta
In aceasta categorie sunt incluse:
o Leucoplazia
o Candidoza cronica
o Lichenul plan bucal
o Fibroza submucoasa
Ce reflecta gradul de displazie al unui tesut?
Gradul de displazie a unei leziuni reflecta gradul de modificare a tesutului in trecerea sa spre o eventuala transformare maligna
Enumerati atipiile legate de nucleu.
Nuclei mariti de volum = modificarea raportului nucleo-citoplasmatic
Hipercromatism nuclear = cresterea tinctorialitatii nucleului prin fizarea mai accentuata a colorantului
Modificarea formei nucleului
Pleomorfism nuclear = variatii de forma, marime si tinctorialitate
Starea premaligna. Definitie, exemple
Definitie:
o Starea precanceroasa este o stare patologica generalizata, asociata cu un risc crescut de malignizare
Exemple:
o Lichenul plan
o Cheilita actinica
o Sindromul Pulmmer-Vinson
o Fibroza submucoasa
Enumerati atipiile legate de forma celulelor
Prezenta mai multor randuri de cell cu aspect bazaloid = asemanator cu cell bazale
Pleomorfism celular = cell cu forme anormale, marime variabila: "bizaterii celulare"
Enumerati atipiile legate de stratificarea si coeziunea celulara
Stratificare epiteliala neregulata
Keratinizari de celule sau grupuri de cell izolate in stratul spinos (diskeratoza) cu formare de perle epiteliale
Reducerea coeziunii celulare (spongioza)
Adancirea crestelor interpapilare
Enumerati zonele de risc maxim ale mucoasei bucale
Zonele de maxim risc ale CB:
o Planseul bucal si fata V a limbii
o Palatul moale
o Pilierul anterior amigdalian si plica gloso-epiglotica (zona istmului faringian)
Clasificarea displaziilor dupa Banoczy si Csiba.
Usoare : 1-2 atipii
Medii : 2-4 atipii
Severe: peste 4 atipii observate
Clasificarea displaziilor dupa Boone.
Gradul 1 - displazie usoara: cell atipice, prezente predominant in 1/3 bazala a epiteliului
Gradul 2 - displazie medie: cell atipite prezente in 2/3 profunde ale epiteliului (stratul bazal + spinos)
Gradul 3 - displazie severa: alterari ce cuprind toata inaltimea epiteliului
Carcinomul in situ. Definitie
Displaziile severe sunt greu de delimitat de carcinomul in situ (carcinomul intraepitelial
Acesta este o leziune cu grad inalt de displazie, in care intreaga arhitectonica epiteliala este compromisa
Leziunea este foare asemantaore cu un carcinom la care membrana bazala este intacta.
Practic carcinomul in situ este stadiul preinvaziv al unui carcinom deja constituit
Eritroplazia. Definitie, etiologie
Definitie
o Este o leziune rara considerata cert premaligna, o leziune de mucoasa de culoare rosie vie, catifelata care nu poate fi incadrata in nici o alta afectiune bine definita a mucoasei
Etiologie
o Posibilii factori cauzali ai neoplasmelor sunt raspunzatori si de aparitia eritroplaziei
o Apare mai frecvent la marii fumatori si bautori in special in jurul varstei de 50-70 de ani
o Sexul masculin este mai interesat (3/4 din bolnavi)
Eritroplazia. Enumerati formele clinice
Leucoplazia patata sau eritro-leucoplazia
Forma granulara
Forma atrofica
Eritroplazia. Forme clinice
Aspect clinic
o Eritroplazia poate aparea in asociere cu leucoplazia => leucoplazia patata (eritro-leucoplazia)
o Atunci cand apare ca atare, eritroplazia poate avea 2 forme clinice:
Forma granulara
Apare ca zone rosii vii, catifelate, cu suprafata neregulata, granulara
Contur neregulat, dar bine delimitat de mucoasa vecina
Pe suprafata sa pot aparea mici insule keratozice diseminate
Forma atrofica
Se prezinta ca o suprafata de mucoasa atrofica, de culoare rosie intensa
Denivelata fata de planul epiteliului vecin
Marginile neregulate, dar bine definite, inconjurand zone de mucoasa normala
Suprafata este neteda, dar uneori zonele de atrofie pot fi asociate cu zone granulare => leziuni cu aspect mixt : atrofico-granular
Leziunile sunt in general suple
Eritroplazia. Aspect histologic
90% din leziuni prezinta aspect de carcinom "in situ" sau carcinom microinvaziv
10% format din displazii de grad mediu sau moderat
Epiteliul apare atrofic sau papilomatos cu o jonctiune e-c foarte neregulata
o Grad inalt de displazie care intereseaza toate structurile
Corionul prezinta un infiltrat inflamator dens si o accentuare a vascularizatiei
o Atunci cand histologic leziunea este un carcinom in situ - membrana bazala este intacta
Eritroplazia. Diagnostic diferential
Aspect clinic asemanator cu:
o Candidoza cronica, in faza acuta
o Stomatitele infectioase de diverse naturi in faza lor acuta
Lichenul plan acut - forma atrofico-eroziva - forma clinica asemanatoare cu eritroplazia
Eritroplazia trebuie diferentiata si de:
o Reactii alergice de contact
o Forma maculara a sarcomului Kaposi
Diagnostic definitiv - biopsie
Eritroplazia. Tratament
Tratamentul leziunilor este acelasi cu al unui carcinom cu evolutie in suprafata
o Extirparea chirurgicala in limitele de siguranta
o Radio sau chimioterapie
o Electrocoagularea, chirurgia cu laser
Keratozele mucoasei bucale. Definitie
Keratozele sunt leziuni de etiologii diferite si vor fi numite conform etiologiei: keratoze lichenoide, keratoze traumatice, keratoze tabacice, etc.
Leziunile keratozice. Aspecte clinice
Leziunile keratozice pot imbraca diferite aspecte clinice
Se pot observa:
o Papule, retele, placi, leziuni verucoase
o Leziuni nodulare - keratoza punctata
o Keratoza difuza
Leziunile pot fi asociate cu eritem, zone atrofice, ulceratii
Pot fi mai groase sau mai subtiri, mai transparente
Keratozele mucosei. Clasificare
Fiziologice (variante ale normalului )
o Linia alba jugala, perle keratozice, glosita migratorie, leucoedem
Genetice
o Nev alb spinos, maladia Darier, diskeratoza benigna intraepiteliala
Reactionale (produse de cauze locale)
o Traumatisme cronice si parafunctii
o Galvanism bucal
o Keratoze ocupationale (suflatorii in sticle)
o Keratozele actinice (cheilita actinica)
Simptomatice (in cadrul unor afectiuni bine definite)
o Lichen plan, lupus, psoriazis, candidoza cronica, virale, sarcoidoza, sifilis
Tabacice si alte obiceiuri
o Stomatita nicotica, keratozele produse de betel
Idiopatice (deseori displazice, in functie de zona de maxim risc)
o Leucoplazie idiopatica, keratoza sublinguala, eritroleucoplazie, keratoacantom, carcinom
Ce sunt keratozele reactionale ?
Keratozele reactionale sunt keratoze produse de cauze locale: traumatisme cronice si parafunctii
o Galvanism bucal, keratoze ocupationale (suflatori in sticle), keratoze actinice (chilita actinica)
Ce sunt keratozele simptomatice?
Sunt keratoze care apar in cadrul unor afectiuni bine definite: lichen plan, lupus eritematos discoid, psoriazis, candidoza cronica, virale(leucoplazia paroasa, papilomavirus), sarcoidoza, sifilis
Ce sunt keratozele idiopatice?
Sunt considerate leucoplazii propriu-zise si constituie afectiuni cu potential de malignizare sau chiar premaligne
o Leucoplazie idiopatica, keratoza sublinguala, eritroleucoplazie, keratoacantom, carcinom
Leucoplazia verucoasa proliferativa. Aspect clinic si localizare.
Aspect clinic
o Leziunea debuteaza sub forma unei leucoplazii plane care capata aspect de placard verucos, proliferativ, de culoare alba-cenusie sau roz
o In alte situatii leziunea este multicentrica, sub forma de placarde multiple, exfoliate, verucoase, ce pot conflua
o Suprafata prezinta diferite grade de keratinizare, Leziunea are consistenta supla
o Are o tendinta de exindere lenta in suprafata sau sub o forma multicentrica
o Clinic este asemanatoare cu carinomul verucos, spre care evolueaza treptat
Localizare
o De predilectie este mucoasa jugala, gingiile, palatul dur si limba
Leucoplazia verucoasa proliferativa. Aspect histologic
Tabloul este variabil de la o zona la alta a leziunii
Se observa: hiperkeratoza, acantoza, papilomatoza inversa
Grade diferite de displazie in functie de zona examinata
Membrana bazala poate fi intacta sau nu
Corionul poate prezenta un infiltrat dens, limfocitar
Se descriu 4 stadii de evolutie histologica
o Leucoplazie simpla, omogena clinic
o Leucoplazie-hiperplazica verucoasa
o Carcinom verucos
o Carcinom spinocelular, de regula bine diferentiat
Leucoplazia verucoasa proliferativa. Tratament
De regula chirurgical clasic sau cu laser CO2, in functie de intiderea si sediul leziunii
Au mai fost propuse:
o Chimioterapie cu Metothrexat asociata cu retinoizi
o Radioterapie asociata cu interferon
Dispensarizarea pacientului este obligatorie
Leucoplazia. Definitie OMS 1978
OMS `78 - leucoplazia este definita : o pata sau placa alba, nu mai mica de 5 mm diametru, care nu poate fi inlaturata prin stergere si care nu poate fi clasificata in nici o alta boala diagnosticabila
Leucoplazia - definite 2005
Leucoplazia orala este o leziune predominant alba a mucoasei, care nu poate fi incadrata in nici un alt tip bine definit de leziuni; unele leziuni se vor maligniza
Leucoplazia - enumerati factorii etiologici
Fumatul
Asocierea fumatului cu consumul cronic de alcool
Mestecatul de tutun, singur sau asociat cu nuca de betel
Iritatiile mecanice cronice (dd ascutiti, malpozitionati, resturi radic, proteze incorecte)
Candida albicans
Rolul candidei in evolutia unei leucoplazii
In asociere cu fumatul si/sau deficit de fier are un rol sinergic in malignizarea leziunilor
Speciile de candida pot sintetiza nitrozamine ca metaboliti proprii, care pot activa diferite protooncogene ce favorizeaza transformarea maligna
Leucoplazia. Clasificarea clinica dupa OMS - 1978
Leucoplazia omogena - zone de keratinizare cu aspect uniform, plat, netede sau rugoase
Leucoplazia patata - zone keratozice cu zone atrofice erozive de culoare rosie.
Leucoplazia . Clasificarea clinica dupa Axell - 1984
4 grupe de leziuni albe keratozice
o Acelea ce apar in cadrul unor boli cunoscute ca: lichen, lupus, sifilis, candidoza, HIV, viroze
o Keratoze asociate cu sau datorate folosirii tutunului
o Keratoze de cauze locale precise
o Keratoze idiopatice
Clasificare dupa marimea leziuni
o L1 - <2cm
o L2 - 2-4 cm
o L3 - >>4cm
o Lx -> marime nespecificata
o Leucoplazie omogena
o Leucoplazie neomogena
Eritro- leucoplazie
Leucoplazie nodulara
Leucoplazie verucoasa
Ce este keratoza sublinguala?
Este o keratoza idiopatica a mucoasei sublinguale
Este considerata leucoplazie propriu-zisa si constituie o afectiune cu potential de malignizare sau chiar premaligna.
Stomatita nicotica - aspect clinic
Este o keratoza difuza, sitata la nivelul palatului dur
Are evolutie benigna, uneori reversibila, ce nu constituie o leziune cu potential de malignizare
Intalnita mai frecvent in india unde se practica "fumatul invers"
Leucoplazia - aspect histologic
Variabil de la o simpla keratinizarea -> carcinom in situ
In mod obisnuit putem observa:
o Diferite grade de hiperortokeratoza sau hiperparakeratoza
o Acantoza de grade diferite
o Displazii epiteliale de la simple atipii la carcinom in situ
o Jonctiune e-c neregulata
o Corionul subadiacent poate prezenta grade diferite de infiltrat inflamator cronic ce creste proportional cu gradul de displazie al epiteliului
Leucoplazia - diagnostic diferential
Se face cu toate afectiunile ce prezinta clinic leziuni keratozice
Cele mai importante sunt:
o Maladia Bowen si carcinomul epitelial
o Lichenul plan bucal
o Genodermatozele
o Candidoza cronica
o Leucoplazia paroasa
Ce procent de malignizare prezinta in general leucoplaziile ?
Dintre toate leziunile keratozice ale CB, leucoplazia a fost socotita ca avand cel mai mare potential de malignizare
Acest potential a fost evaluat la 3-6% cu valori estreme de la 0.1 - 20% pe o perioada de observatie de la 1 la 30 de ani
Ce legatura exista intre sediul leucoplaziilor si riscul de malignizare?
Localizarea leziunilor in zonele de maxim risc ale CB(planseu, fata V, zona pilierilor amigdalieni)
Peste 40% din leucoplaziile situate in aceste zone prezinta displazii epiteliale
Prezenta displaziilor epiteliale pare sa fie cel mai important indicator al poteintialului de malignizare
Ce trasaturi clinice si histopatologice sugereaza un risc crescut de malignizare al leucoplaziilor?
Peste 40% din leucplaziile situate in zonele de risc maxim prezinta displazii epiteliale
Tipul clinic "neomogen" sau leuoplazia "patata" - 25,9 % din totalul leucoplaziilor patate urmarita au suferit malignizari.
Ce legatura exista intre gradul de displazie al leucoplaziilor si riscul de malignizare?
Prezenta displaziilor epiteliale - desi gradul de displazie nu are o valoare prognostica certa, se pare ca exista o corelatie intre gradul de severite al acestora si dezvoltarea ulterioara a unui carcinom.
Prezenta displaziilor epiteliale pare sa fie cel mai important indicator al poteintialului de malignizare
Punctele urmarite la bilantul preliminar al unei leucoplazii
Datorita faptului k leucoplazia, ca si lezuine keratozica, apare in numeroase alte afectiuni ale mucoasei bucale, bilantul va urmari eliminarea tuturor factorilor presupusi cauzali
Primul bilant (bilantul preliminar)
o Foaie de observatie cu depistarea obiceiurilor asociate si factorilor de risc (fumat, alcool, infectii)
o Examen local cu consemnarea in foaia de observatie, fotografii
o Examene paraclinice (hematologic, biochimic, microbiologic)
o Decelarea altor factori etiologici posibili
o Eliminarea factorilor presupusi cauzali
o Tratament preliminar: antiinflamator local, antimicrobian, antimicotic timp de 2 saptamani
o In aceasta etapa se vor elimina toate cauzele iritaive locale de origine dentara, protetice sau datorate unor materiale dentare
o Se va efectua examenul micologic si tratamentul antimicotc in cazul suprainfectarii cu candida
Punctele urmarite la bilantul secundar al unei leucoplazii
Daca dupa toate etapele terapeutice preliminare, leziune nu dispare se trece la urmatoarele etape:
o Reevaluarea clinica a leziunii (dimensiuni, aspect, modificare a aspectului initial, amelioarea sau nu a simptomatologiei subiective)
o Biopsia - este obligatorie atunci cand leziunea persista
Ea va stabili daca este vorba de o leucoplazie sau de alta leziune de mucoasa
Se va aprecia gradul de displazie sau prezenta unui carcinom
Atitudinea medicului stomatolog in fata unei leucoplazii de mucoasa.
In primul rand depistarea leziunii la examenul extraoral
Depistarea obiceiurilor asociate si factorilor de risc prin anamneza
Eliminarea factorilor cauzali/favorizant
Tratament preliminar: aniinflamatoare locale, antimicrobiene, antimicotice
Reevaluare dupa 2 saptamani
Eventula trimiterea la examen de specialitate
Enumerati posibilitatile de tratament ale leucoplaziei bucale.
Extirparea chirurgicala
Chirurgia cu laser CO2
Criochirurgia
Tratamentele medicamentoase
Vitamina A, acidul 13-cis-retionic, beta-carotenul, retinolul, alfa-tocoferolul
Antioxidanti
Bleomicina
G. Cheilita actinica
Cheilita actinica. Definitie, factori etiologici
Cheilita actinica este considerat o afectiune sau o stare premaligna aparuta la nivelul rosului buzei inferioase datorita actiunii indelungate a razelor ultraviolete
Apare in special la barbati, care prin natura profesiei lor sunt expusi perioade indelungate la razele solare (agricultori, pescari, constructori), in special la cei cu ten deschis
Femeile sunt mai protejate datorita profesiei sau folosii mai frecvente a cremelo de buze
Cheilita este asemanatoare keratozelor actinice ca fiziopatologie si evolutie
Rata de malignizare - 6-11%
Cheilita actinica. Aspect clinic
Leziunea apare in general dupa varsta de 40 de ani, are evolutie lenta, asimptomatica
Treptat rosul de buze capata un aspect atrofic, subtiat, uneori cu zone de eroziune
Uneori arii keratozice pot aparea in asociere cu zone de atrofie
o In aceste situatii limita dintre rosul de buza si tegument se sterge, iar mucoasa sufera un proces de epidermizare => devine asemanatoare pielii
In alte cazuri pe epiteliul ingrosat apare o tentinta de descuamare, de exfoliere
o Pe acest fond lezional polimorf pot aparea ulcerati sugestve pentru o leziune displazica, mai ales in cazul pacientilor fumatori
Cheilita actinica. Aspect histopatologic
Leziunea se caracterizeaza print`un epiteliu atrofic
o Prezinta uneori zone de acantoza asociata cu hiperkeratoza
Leziunea poate prezenta displazii
Corionul poate prezenta un infiltrat inflamator cronic mai mult sau mai putin accentuat, asociat cu zone de displazie
Tesutul conjunctiv - modificare a colagenului si fibrelor elastice = elastoza solara
Ce risc major prezinta cheilita actinica ?
Afectarea importanta a cell structurilor stratului bazal duce in mod implicit la scaderea capacitatii regenerative a epiteliului in cazul cheilitei actinice
Leziunile au un grad de reversibilitate, pe care trebuie sa mizeze tratamentul
Acesta trebuie sa vizeze evitarea expunerii la soare, folosire cremelor cu factor de protectie si vitamina A
H. Carcinomul de mucoasa
Enumerati cele 3 stadii ale procesului premalign
Procesul preneoplazic este definit ca o schimbare histologica detectabila imunologic care prevesteste o evolutie maigna ulterioara a leziunii
El trebuie impartit in 3 stadii
o Genetic
o Incipient
o Histologic
Ce este stadiul genetic al procesului premalign?
Stadiul genetic = alterari decelabile ale ADN-ului, asociate cu o alterare a proliferarii celulare sau produse de agentii carcinogeni externi, fara expresie epigenetica
Ce este stadiul incipient al procesului premalign ?
Stadiul incipient = modificari epigenetice moleculare sau biochimice detectabile fara schimbari histologice
Ce este stadiul histologic al procesului premalign?
Stadiul histologic = modificari decelabile la microscopia optica
Procesul preneoplazic - definitie
Procesul preneoplazic = o schimbare histologica detectabila imunologic care prevesteste o evolutie maigna ulterioara a leziunii.
Ce sunt factorii de crestere?
Cea mai mare parte a moleculelor care induc cresterea celulelor se leaga de membrana celulara prin intermediul unor receptori specifici numiti "receptori de crestere, iar moleculele respective = FACTORI DE CRESTERE.
Cei mai importanti factori de crestere cu efect asupra mucoasei bucale sunt:
o Factorul de crestere epidermic - EGF (epidermal growth factor)
o TGF (transforming growth factor) o citokina specifica epiteliului
Factorii de crestere pot actiona atat asupra cell vecine cat si asupra celulei care ii produce (efect autocrin)
Ei se fixeaza pe receptorii specifici de membrana (receptorii de crestere)
Receptorii de crestere - definitie
Cea mai mare parte a moleculelor care induc cresterea celulelor se leaga de membrana celulara prin intermediul unor receptori specifici numiti "receptori de crestere"
Ce este transductia?
Mesajele primite la nivelul receptorilor sunt transmise spre nucleu printr`un mecanism numit transductie
Acest mecanism cuprinde mai multe cai enzimatice intermediare, endocitoplasmatice, diferite in functie de receptorii activati
Care este primul nivel la care actioneaza agentii oncogeni?
Prima transformare celulara apare la nivel genetic
Enumerati factorii mutageni. Exemple
Factorii mutageni pot fi :
o Spontani
o Chimici - factorii carcinogeni chimici
o Fizici - Rx ionizante
o Biologici - ex: retrovirusurile purtatoare de oncogene virale
Ce este ciclul celular ?
Succesiunea proceselor de diviziune si repaus celular poarta numele de ciclu celular
Ce factori regleaza ciclul celular? Exemple
Factorii inhibitori
Factorii stimulatori
Desen p 116
Semnalele inhibitorii celulare. Clasificare, exemple
Concomitent cu semnalele de crestere exista si importante semnale inhibitorii ale cresterii celulare
Ele se impart in:
o Extracelulare - factori inhibitori : TGF b sau IL-10
o Endocelulare - sunt date de produsele genelor supresoare ale cresterii celulare
Rb, P53, P16
Proteina Rb este un puternic inhibitor al ciclului celular
Proteina P53 poate intrerupe ciclul celular si poate sa declanseze apoptoza in celulele anormale
Protooncogenele. Definitie, functii
Protooncogenele sunt gene prezente in cell normale, care controleaza :
o Cresterea celulara
o Proliferarea celulara
o Diferentierea celulara
Proteinele produse de protooncogene actioneaza la nieveluri diferite in secventele de stimulare a cresterii celulare
o Unele sunt peptide care stimuleaza cresterea celulara (factorii de crestere)
o Altele sunt receptorii pentru factorii de crestere
Proteine legate de transductia intracelulara
Factori de transcriptie (nucleari)- fosfoproteinele
o Altele pot regla sinteza de ARN-m la nivelul ADN-ului nuclear
In momentul in care o cell reia ciclul celular, cel putin 60 de gene sunt activate
Unele in reglarea transcriptiei: fos, jun
Altele in diferentierea finala a celulei : ras
Oncogenele. Definitii, functii
Oncogenele sunt protooncogene care au sufetit mutatii.
DEF: sunt gene prezente in cell umane, strans conectate de protooncogene, care au suferit mutatii ce le fac sa dea nastere la produse anormale
Mutatiile intereseaza una din cele 2 gene alele, care capata un caracter dominant => un "castig de functie"
o Ele vor face ca celula sa se divida
Uneori, erori genetice sunt induse chiar de enzimele care asigura duplicarea ADN-ului
o => un ADN modificat, cu portiuni fragile biochimic in zonele de crestere.
o Aceste segmente pot fi tinta mai usoara a altor factori mutageni
o Acesti factori mutageni pot fi spontani, chimici, fizici sau biologici.
Enumerati tipurile de mutatii care duc la aparitia oncogenelor.
Mutatii punctiforme - mutatii "ras"- cancere de colon sau mucoasa bucala
Transductie sau mutatii prin insertie - anumite retrovirusuri care pot produce alterari ale ADN-ului sau se pot integra in vecinatatea protooncogenelor
Translocatii sau rearanjari cromozomiale - limfomul Burkitt
Amplificari ce produc "multiple copii" ale protooncogenelor - c-myc, erb B
Oncoproteinele. Definitii. Functii
Produsele oncogene (oncoproteinele) sunt proteine anormale deseori foarte asemanatoare cu factorii ce regleaza cresterea celular : factori de crestere, receptori, factori de transductie
Spre deosebire de acesteia ele scapa mecanismelor de control al activitatii si nu necesita o activare extracelulara
Dati cel putin 3 exemple de oncogene.
In cancerele mamare: Erb-B2
In neoplasmele orale: bcl-1, int-2, k-ras, N-ras, c-myc si N-myc
Ce sunt genele supresoare?
Genele supresoare au fost identificate in prezent pe cromozomii 11,13,17
Ele au o actiune de reglare a oncogenelor sau posibil de producere a unor proteine cu actiune de anihilare a efectelor oncoproteinelor.
Cum actioneaza mutatiile la nivelul genelor supresoare?
Mutatiile sau delectiile in genele onco-supresoare, pot anihila actiunea lor de control tumoral.
Exista gene supresoare principale Rb si P53.
Mutatii ale genei Rb pe cromozomul 13 si inactivarea Rb-proteinei au fost observate in anumite neoplasme ca: osteosarcomul, carcinomul mamar, cancerul pulmonar
Proteina Rb - definitie, functii.
Definitie: Proteina Rb este un factor cu puternica actiune inhibitorie a cresterii celulare, care este deseori anihilat de oncogenele virale ale virusurilor papiloma umane, tipul 16-18 sau adenovirusuri
Functii:
o inhiba cresterea celulara
o Induce de timpuriu degradarea oncogenelor virale, impiedicand astfel aparitia mutatiilor
o Rol important in declansarea apoptozei la cell mutante
o Prin mutatie, proprietatile ei supresoare si reglatoare dispar, iar diviziunea celulara capata un caracter haotic
Proteina P53 - localizare, definitie, functii.
Localizare: cromozomul 17
Definitie: P53 este o proteina codata de o gena situata pe cromozomul 17, cu o puternica actiune oncosupresoare.
Functii:
o Joaca un rol crucial in controlul genetic celular, asigurand integritatea si stabilitatea ADN`ului
o Asigura o buna desfasurare a ciclului celular
o Induce de timpuriu degradarea oncogenelor virale, impiedicand astfel aparitia mutatiilor
Enumerati citokinele cu efect antitumoral.
TGF b
Interferonii
IL-2
TNF a si b
Cum influenteaza inflamatia cronica oncogeneza?
Unele citokine pro-inflamatorii inhiba gena P53 care controleaza sinteza proteine P53 care are un efect oncosupresor
Trasaturile celulei maligne.
Autoproducerea si autoperpetuarea semnalelor de crestere celulara sau a factorilor implicati in caile semnalelor de crestere
Lipsa de raspuns (de sensibilitate) la semnalele inhibitorii ale cresterii celulare
Eludarea apoptozei (sustragerea celulei de la moartea celulara programata)
Capacitatea nelimitata de multiplicare (imortalizare celulara)
Angiogeneza continua
Invazie tisulara si metastazare
o Aceste 6 caracteristici sunt comune tuturor tipurilor de malignitati, constituind trasaturi general valabile pentru toate cancerele
Enumerati fazele dezvoltarii tumorale.
M1 - prima mutatie: M1
M2 - Leziune hiperplazica cu activitate mitotica crescuta, in care mai survine o noua mutatie, M2
M3 - leziune cu displazie medie, in care apare o noua celula mutanta, M3
M4 - leziune cu grad inalt de displazie sau carcinom in situ, in care apare o noua mutatie, M4, celule cu capacitati invazive
M5 - cand noi mutatii, M5, survin in aceasta leziune deja tumorala, cell rezultate vor avea deja capacitatea de a invada tesuturile vecine si a metastaza pe cale generala
Cat la suta din leziunile premaligne pot disparea dupa eliminarea factorilor favorizanti?
Enumerati cauzele generale favorizante ale malignitatii.
Varsta si sexul
Ereditatea
Factorii imunitari - deficiente imune congenitale, dobandite sau provocate
Factorii nutritionali
o Deficitul cronic de fier
o Avitaminoza B
o Alcoolismul cronic
o Disfunctiile hepatice cronice
Ce rol are deficitul de fier in aparitia carcinomului de mucoasa.
In prezent se considera ca deficitul cronic de fier este o stare precanceroasa intrucat epiteliul nu poate avea o maturare normala
In aceste situatii intalnim foarte frecvent un epiteliu atrofic, subtire si instabil => foarte vulnerabil pentru actiunea altor factori co-carcinogeni precum fumatul sau infectia cronica cu Candida.
Rolul alcoolismului cronic in aparitia carcinomului de mucoasa
Alcoolismul cronic este frecvent asociat cu deficiente nutritive grave
Alcoolicii pot consuma pe zi ~ 900 Kcal numai din alcool => restul dietei este insuficient pentru a le furniza un aport de microelemente si vitamine necesare
Consumul de alcool duce la un deficit de absortie al vitaminelor si a unor microelemente
Dintre tipurile de alcool cele mai nocive sunt cele distilate, a caror actiune generala este asociata cu o actiune locala iritanta
Enumerati cauzele favorizante de ordin local ale carcinomului
Tutunul si alcoolul
Traumatismele cronice
Infectiile cronice specifice (sifilis tertiar, Candida)
Radiatiile
Virusi (herpetici, papilomavirus)
Ce este cancerizarea multicentrica? Dati exemple de epitelii unde aceasta poate aparea
Cancerizarea multicentrica = tentinta unor zone de mucoasa de a suferi degenerari maligne
Epitelii unde aceasta poate sa apara:
o Epiteliul genito-urinar
o Gastro-intestinal
o Epiteliul cailor aero-difestive superioare (din care face parte si mucoasa bucala)
Factorii etiologici ai carcinomului dupa McCarthy si Shklar-enumerare
Predispozitia legata de ereditate si sex
Diferite modificari , alterari sau leziuni ale mucoasei bucale, care pregatesc un sol fertil degenerarilor
Factori iritativi cronici
Substante chimice cariogene, care actioneaza sinergic cu spinele iritative cronice care joaca un rol co-carcinogenetic
Virusuri care pot produce modificari ale genomului celular
Aspectul clinic al leziunilor foarte timpurii din carcinom
Leziunile foarte timpurii pot aparea ca:
o O zona eritematoaza restransa - cu suprafata neteda sau granulara
o O zona de mucoasa putin reliefata, neregulara, ingrosata
Fie ca un mic placard de eritro-leucoplazie
Fie ca o masa polipoasa restransa
Fie ca o mica ulceratie stearsa, nereliefata
De cele mai multe ori aceste leziuni sunt complet asimptomatice
Ele se pot dezvolta fie dintr`o leziune existenta anterior, fie pe o zona de mucoasa aparent normala.
Descrieti forma ulcerativa de debut al carcinomului de mucoasa.
La inceput
o Ulceratii discrete, de dimensiuni reduse
o In anumite zone ale CB (sant paralingual, fund de sac vestibular) pot aparea sub forma de fisuri, greu de observat datorita sediului, dimensiunii reduse si simptomatologiei sterse
Pe masura ce se dezvolta
o Marginile ulceratiilor devin proeminente cu tendinta de rulare spre interior (aspect crateriform) sau cu aspect proliferativ neregulat
o Fundul ulceratiilor maligne are un aspect granular sau burjonat acoperit sau nu cu depozite de fibrina sau resturi necrotice
o La nivelul rosului de buza suprafata ulceratiilor poate fi acoperita cu cruste sero-hematice
Mucoasa vecina este de cele mai multe ori de aspect normal sau foarte putin congestiv
Ulceratia este nedureroasa la dimensiuni sub 1cm
La palpare:
o Ulceratia este ferma de consistenta mai crescuta decat a lez inflamatorii si este relativ fixa pe tesuturile vecine, chiar la dimensiuni mici
o Uneori astfel de leziuni pot prezenta la suprafata mucoasei doar o foarte mica arie de ulceratie avand tendinta de invadare profunda a tesuturilor subadiacente (tip endofitic)
Diagnosticul diferential al formei ulcerative de debut a carcinomului de mucoasa - enumerare.
Ulceratia traumatica
Aftele bucale
Ulceratiile luetice sau TBC
Descrieti forma exoftilica de debut a carcinomului de mucoasa.
Forma exoftilica = forma proliferativa
Acest tip de leziune se prezinta ca o excrescenta cu aspect papilomatos, vegetant, cu o baza larga de implantare (sesila)
Rareori poate fi pediculara
Suprafata nerebulata, cu multiple proeminente vegetante (asemanator conopidei)
La inceput:
o Leziunea este de dimensiuni reduse -> o veruca de culoare roz-cenusie
Pe masura ce creste baza:
o Se indureaza
o Isi pierde mobilitatea
o Suprafata se poate ulcera
La palpare : leziunea este indurata si nedureroasa
Pe masura ce leziunile proliferative se dezvolta, centrul lor se poate necroza, dand nastere la ulceratii, leziunea capatand un aspect proliferativ-ulcerativ
Diagnosticul diferential al formei de debut exoftilica a carcinomului de mucoasa.
Trebuie diferentiat de :
o Papiloame sau veruci
o Formele hiperplazice de candidoza
Carcinomul verucos - aspect clinic.
O forma particulara de carcinom cu aspect exoftilic este carcinomul verucos
Debut:
o Leziune de dimesiuni reduse -> o veruca de culoare roz-cenusiu
Pe masura ce creste
o Se extinde predominant in suprafata = capata un aspect proliferativ-verucos intins
o Culoare alb-cenuiu- datorita keratinizarii suprafetei
Este un carcinom mai putin invaziv, cu evolutie mai lenta si un prognostic postoperator mai bun
Carcinomul verucos - diagnostic diferential.
Trebuie diferentiat de :
o Papiloame sau veruci
o Formele hiperplazice de candidoza
Descrieti forma de debut nodulara a carcinomului de mucoasa
Forma nodulara = endoftilica, cu infiltrare in profunzime
Aceasta leziune se prezinta ca un mic nodul sub mucoasa de aspect dormal
Este ferm la palpare, nedureros, cu limite neprecise in profunzime
Adera la mucoasa acoperitoare
Este o forma de debut rara, apare in special in grosimea partilor moi: limba, obraz, buze
Pe masura ce creste:
o Invadeaza mucoasa acoperitoare, se poate ulcera => aspect ulcero-proliferativ, endoftilic
Diagnosticul diferential al formei nodulare de debut al carinomului de mucoasa
Forma nodulara trebuie diferentiata de:
o Tumorile benigne submucoase
o Fibrom, abces cronic, tumori ale glandelor salivare mici
o Tumori ale tesutului muscular din profunzime
o Carcinoamele glandelor salivare mici
Ce sunt formele de debut in suprafata de carcinom de mucoasa?
Formele de debut in suprafata sunt forme de debut atipice ale carcinomului de mucoasa, care sunt de fapt la fel de intalnite ca si cele tipice.
La inceput leziunea nu are un caracter invaziv in profunzime
Caracterul lor eset aparent bening, sunt asimptomatice si scapa deseori examenului clinic
In aceste categorii se pot descrie:
o Forma eritroplazica
o Forma leucoplazica
Descrieti forma de debut eritroplazica a carcinomului de mucoasa.
Este cea mai frecventa forma de debut asimptomatica a carcinomului de mucoasa
Apare mai frecvent in zonele de maxim risc al CB
Clinic:
o Leziune eritroplazica de culoare rosie-vie, catifelata, cu aspect neted, atrofic sau granular de dimensiuni foarte reduse
o Se extinde treptat in suprafata
o Usturimi si arsuri apar cand dimensiunile sale cresc si leziunea se agraveaza
o La inceput leziunea este supla, apoi devine indurata si capata un aspect ulcerat sau fisurat
Diagnosticul diferential al formei de debut eritroplazica a carcinomului de mucoasa
Arsurile banale cu alimente, substante chimice
Leziuni atrofice din candidoza sau lichen plan
Descrieti forma de debut leucoplazica a carcinomului de mucoasa
Deseori carcinomul de mucoasa poate debuta sub forma unei leucoplazii patate sau verucoase
Placardele izolate prezinta un aspect neomogen cu arii keratozice alternand cu zone atrofice sau granulare
Uneori anumite portiuni ale leziunii capata un aspect proliferativ limitat, discret indurat
Leziunile pot avea dimensiuni variabile
Se situeaza cel mai frecvent in zonele de maxim risc ale mucoasei
Cand tendinta de malignizare se accentueaza:
o Leziunea capata un aspect proliferativ sau ulcerativ si tendinta de extindere in suprafata si profunzime
Cum se manifesta tendinta de malignizare a formei leucoplazice a carcinomului de mucoasa?
Cand tendinta de malignizare se accentueaza:
o Leziunea capata un aspect proliferativ sau ulcerativ si tendinta de extindere in suprafata si profunzime
Prin ce se manifesta caracterul malign al formelor leucoplazice de debut ale carcinomului de mucoasa?
Caracterul displazic sau malign al formelor leucoplazice este sugerat de:
o Aspectul patat sau verucos
o Sediul in zonele de maxim risc
o Absenta unor factori iritativi locali
o Prezenta unor leziuni multiple cu dispozitie atipica
o Lipsa simptomatologiei subiective (sau tulburari reduse la inceput)
Diagnosticul diferential al formei de debut leucoplazice de carcinom.
Leucoplazia idiopatica omogena sau patata
Leucoplaziile ca manifestari ale altor afectiuni de mucoasa
Lichen plan
Lupus eritematos cronic discoid
Candidoza cronica hiperplazica
Genodermatoze
Enumerati semnele clinice ale malignizarii
Caracterul trenant, fara tendinta de vindecare cu toate tratamentele aplicate
Tendinta de proliferare a leziunii tradusa prin ulcerarea suprafetei, accelerarea ritmului de crestere atat in suprafata cat si in profunzime, aparitia de muguru granulativi pe suprafata
Pierderea elasticitatii, supletei mucoasei, cu indurarea bazei si marginilor leziunii
Fixarea leziunii pe planurile profunde, tendinta de infiltrare a tesuturilor vecine
Aparitia durerii si tendintei la sangerare spntana a unor leziuni pana atunci asimptomatice
Enumerati tipurile de forme de debut tipice ale carcinomului de mucoasa.
o Forma ulcerativa
o Forma proliferativa (exoftilica)
o Forma nodulara (endoftilica, cu infiltrare in profunzime)
Enumerati tipurile de forme de debut atipice ale carcinomului de mucoasa.
o Forma eritroplazica
o Forma leucoplazica
Ce este citologia exfoliativa - tehnica de prelevare, metode de colorare.
Citologia exfoliativa foloseste examenul produsului reziltat prin raclarea superficiala a leziunilor etalat pe lama, fixat si colorat dupa diferite tehnici:
o Papanicolau
o May-Grundald-Giemsa
Prelevarea se face direct cu ajutorul lamei sau cu ajutorul unei spatule
Frotiul obtinut si colorat este examinat la microscom
Modificarile cell observate pot fi sau nu sugestive pentru dg de malignitate
Astfel de modificari care tradeaza caracterul neoplazic al leziunii sunt:
o Modicifari nucleare
o Modificari ale morfologiei celulare
Descrieti modificarile celulare dupa Papanicolau aparute in clasa II si III.
Clasa I - absenta cell atipice
Clasa II - cell anormale, dar fara semne de malignitate (prezente in special cell inflamatorii)
Clasa III - cell cu atipii minore, sugestive, dar neconcludente pentru malignitate
Descrieti modificarile celulare dupa Papanicolau aparute in clasa IV, V.
Clasa IV - cell atipice izolate sau grupate, extrem de sugestive pentru malignitate. Paralel pot aparea cell inflamatorii
Clasa V - cell atipice in numar mare, cu anomalii importante prezentand un net caracter de malignitate
Care este procentul de acuratete diagnostica al metodei Papanicolau?
Valerian Popescu: 72 %
Watanabe: 87%
PapeL 86 %
In ce tip de leziuni este indicata citologia exfoliativa?
Leziunile bucale ale dermatozelor buloase - cel mai frecvent intalnit - pemfigusul vulgar
Afectiuni virale ale mucoasei bucale
Stomatita herpetica
Enumerati substantele folosite in coloratia intravitala
Metodele Lahm-Schiller cu Solutie de Lugol
Impregnarea cu Acrydin oranj
Coloratia cu albastru de toluidina
Pe ce principiu se bazeaza coloratia cu albastru de toluidina.
Coloratia cu albastru de toluidina se pazeaza pe proprietatea albastrului de toluidina de a se fixa pe materialul nuclear (ADN) in special al celulelor canceroase
Intensitatea coloratiei este proportionala cu densitatea si marimea nucleilor pe unitatea de volum lezional
Metoda:
o Se aplica colorantul prin tamponarea leziunii
o Pacientul clateste gura cu apa
o Se sterge leziune cu solutie de acid acetic 1%
o Clateste din nou cu apa si se citeste rezultatul (sub 60)
Coloratia cu albastru de toluidina - aspect clinic in leziunile maligne si benigne.
Intensitatea coloratiei este proportionala cu densitatea si marimea nucleilor pe unitatea de volum lezional
Leziunile benigne se coloreaza in albastru palid, iar culoarea dispare cupa stergere cu acid acetic 1%
Leziunile maligne se coloreaza in albastru inchis, culoare nu dispare prin sergere si se mentine si dupa 24 de ore
Ce este citologia prin periaj? Avantaje
Metoda are avantajul ca furnizeaza mai mult material tisular, ameliorand astfel calitatea frotiurilor, comparativ cu metoda Papanicolau
Pentru prelevare se folosesc mici perii circulare aspre, cu diametru < 1cm, cu care se freaca prin rotatie suprafata leziunii
Peria va recolta material din toata grosimea epiteliului, abordand astfel toate straturile
Materialul recoltat este cufundat in lichid de fixare odata cu peria.
Lichidul se centrifugheaza, iar produsul rezultat este etalat pe lama si colorat
Examinarea lamelor se face fie prin metode optice clasice fie prin analizorul de imagine
Un alt avantaj al metodei este ca din materialul prelevat se poate face o paleta larga de investigatii
I.61 Ce sunt markerii tisulari? Valoarea lor prognostica
- markerii tisulari sunt factori de suprafata sau intracitoplasmatici
- dupa ei se poate evalua riscul degenerativ al leziunilor cu potential de malignizare
Enumerati markerii intratisulari.
Intracitoplasmatici
o Citokeratinele
o Proteinele legate de keratinizare
o Proteinele desmozomale
Markerii nucleari
o Markerii de proliferare celulara: PCNA, Mib-1 si Ciclina D
o Cantitatea de ADN
o LOH (lost of heterozygocy) = evaluare starii heterozigotice
o P53
o Markerii de oncogeneza: genele Ras, grupul C-erbB-1
o Regiunile de organizare nucleolara: AgNORs
Prin ce mecanisme actioneaza oncogenele in aparitia cell maligne?
Altereaza genele care controleaza cresterea si diviziunea celulara
Codeaza receptorii de crestere anormali care emit semnale permanente
Codeaza sinteza de proteine care activeaza permanent transductia
Perturba factorii de transcriptie nucleara
Ce se intelege prin pierderea starii heterozigote la nivelul leziunilor premaligne.
In oncogeneza apar inca de timpuriu modificari genetice progresive (neobservabile histologic) la nivelul a 2 situsuri cromozomiale specifice : 3p14 si 9p21.
Cu cat pierderea de material genetic este mai mare la acest nivel cu atat riscul de malignizare este mai crescut
Pierderea starii heterozigotice este apreciata astfel
o Scazuta - atunci cand nu se obs modificari genetice
o Mijlocie - atunci cand exista pierderi de material genetic pe bratele scurte ale cromozomilor 3 si 6
o Mare - atunci cand apar pierderi genetice la nivelul 3p si 9p insotite de pierderi si la nivelul altor cromozomi (4,8,11,13,17)
Pierderea starii heterozigotice (LOH) = pierdere de material din genom intr`una din perechile de cromozomi
La ce nivel au fost observate modificari cromozomiale in leziunile premaligne ?
3p14
9p21
4q, 8p, 11q, 13q, 17p
Definiti leziunile premaligne cu risc genetic redus
o Scazuta - atunci cand nu se obs modificari genetice
Definiti leziunile premaligne cu risc genetic mediu
o Mijlocie - atunci cand exista pierderi de material genetic pe bratele scurte ale cromozomilor 3 si 6
Definiti leziunile premaligne cu risc genetic mare
o Mare - atunci cand apar pierderi genetice la nivelul 3p si 9p insotite de pierderi si la nivelul altor cromozomi (4,8,11,13,17)
Definiti corelatia dintre indicele LOH si forma clinica a leziunilor premaligne
Cu cat pierderea de substanta genetica din genom este mai mare - creste riscul de malignizare si recidivare a leziunii premaligne
Enumerati carateristicile fundamentale ale cell maligne
Autoproducerea si autoperpetuarea semnalelor de crestere celulara sau a factorilor implicati in caile semnalelor de crestere
Lipsa de raspuns (de sensibilitate) la semnalele inhibitorii ale cresterii celulare
Eludarea apoptozei (sustragerea celulei de la moartea celulara programata)
Capacitatea nelimitata de multiplicare (imortalizare celulara)
Angiogeneza continua
Invazie tisulara si metastazare
o Aceste 6 caracteristici sunt comune tuturor tipurilor de malignitati, constituind trasaturi general valabile pentru toate cancerele
Prin ce factori se exercita actiunea oncogenica a fumatului ?
Nitrozo-pirolidina - in alimentele afumate
Nitrozo-nor-nicotina - produsa prin arderea tutunului
o Genereaza produsi oxidanti endocelulari cu efect mutagen asupra ADN-ului
o Au actiune inhibitorie asupra cell NK
Ce este stomatita nicotica?
Stomatita nicotica este o forma particulara de keratoza intalnita la nivelul palatului dur
Se prezinta sub forma unei keratinizari difuze, generalizate a palatului dur si mucoasei alveolare
Pe suprafata ei se observa mici puncte rosii (orificiile de deschidere a gl salivare mici)
Apare la marii fumatori, nu este o leziune premaligna, evolutia ei fiind benigna si eventual reversibila
Prin ce se exercita actiunea favorizanta oncogena a infectiei cu Candida Albicans?
Se considera ca prezenta Candidei pe suprafata leziunilor displazice bucale s-ar datora unei suprainfectari, fiind consecinta unei slabe aparari locale
o Candidoza cronica hiperplazica produce ea insasi leziuni leucoplazice, care pot fi considerate leziuni cu potential de malignizare
o Clinic, leziunile candidozice au deseori un aspectpatat, dovedindu`se ca au frecvent un grad mediu sau crescut de displazie ceea ce evolueaza catre carcinom
o Aparitia carcinomului este mai frecventa pe leucoplaziile candidozice decat pe alte tipuri de leucoplazii
o Infectiile cronice cu Candida perturba metabolismul celulelor epiteliale, incat pot duce la displazii si carcinom
Ce virusuri si ce tipuri sunt implicate in oncogeneza?
Virusul herpetic - de tip 2
Virusul papiloma (HPV) - din totalul de 70 de tipuri de HPV, virusuri oncogene sunt considerate :
o
Ce produse medicamentoase pot favoriza oncogeneza?
Apele de gura cu continut alcooli folosite excesiv mai ales dupa perioade de fumat intens
Produsele de albire a dintilor - prin perioxidul de hidrogen folosit
Radiatiile ultraviolete-rol, leziuni produse
Radiatiile ultravilote au un efect mutagen bine cunoscut
Este dovedit ca exista o lunga perioada de latenta intre expunerea la radiatii si aparitia neoplasmului
Riscul este proportional cu timpul de expunere si marimea dozei
In sfera maxilo-faciala, radiatiile produc cheilita actinica, care este incadrata in grupul starilor premaligne
o Apare mai frecvent la persoanele care lucreaza multi ani in aer liber (constructori, agricultori, pescari)
o In special la persoanele blonde cu pelea deschisa la culoare
In mediul urban mai fecvent - neplasmele de faringe si limba
In mediul rural mai frecvent - cancerele de buza
Enumerati factorii celulari intracitoplasmatici
Intracitoplasmatici
o Citokeratinele
o Proteinele legate de keratinizare
o Proteinele desmozomale
Enumerati factorii celulari celulari
Markerii nucleari
o Markerii de proliferare celulara: PCNA, Mib-1 si Ciclina D
o Cantitatea de ADN
o LOH (lost of heterozygocy) = evaluare starii heterozigotice
o P53
o Markerii de oncogeneza: genele Ras, grupul C-erbB-1
o Regiunile de organizare nucleolara: AgNORs
Ce este o leziune aneuploida?
Leziune aneuploida = leziune in care continutul de ADN nu este multiplu exact al continutului diploid normal
Leziunile aneuploide prezinta un risc de malignizare de 80% pe un timp de urmarire mediu de 8 ani
Nu intotdeauna leziunile aneuploide prezinta si aspecte displazice la MO
Ele prezinta un prognostic prost, cu recidive locale si tendinta de aparitie multicentrica a noi leziuni
Gena P53. Actiuni.
Gena P53 face parte din genele supresoare ale malignitatii
Are un rol fundamental in stabilitatea genomului si in reglarea ciclului celular
Poate bloca proliferarea celulara
Poate induce apoptoza in cell alterate genetic
Poate inhiba angiogeneza
I. Lichen plan bucal
Care este evenimentul primar patologic in lichenul plan bucal?
Evenimentul primar patologic in lichenul plan este alterarea vacuolara sau hidropica a celulelor bazale
Aceasta afectare pare a fi rezultatul unui proces imun mediat celular, in care sunt implicate cell Langerhans, macrofagele si cell T.
Enumerati cele 5 grupe etiologice ale lichenului plan bucal
Reactii lichenoide ca raspuns la materialele dentare sau iritatii de diverse naturi = Reactii lichenide de contact
Eruptii lichenoide mucoase si cutanate dupa medicamente
Eruptii de lichen in boala de "Grefa contra primitor"
Lichenul plan asociat cu diverse afectiuni generale
o Asocierea cu diabetul biochimic sau manifest (sindromul Grinspan)
o Asicierea cu hematopatiile cronice
o Asocierea cu alte afectiuni autoimune (lupus, pemfigoid, colita ulcerativa)
Lichen plan idiopatic - cel mai des intalnit
Ce tipuri de leziuni keratozice pot aparea in lichenul plan bucal
Papule
o Mici proeminente keratozice, reliefate, albe de 1-2 mm diam, diseminate sau grupate
Retele (forma reticulara)
o Apar ca striatii keratozice liniare sau ramificate dispuse in retele (aspect de dantela)
Placarde (sau placi)
o Sub forma unor zone keratozice de intindere variabila, albe, sidefii cu suprafata neteda sau rugoase
o Pot rezulta din confluarea unor papule sau retele
Descrieti leziunile reticulare din lichenul plan bucal
Leziunile reticulare apar ca striatii keratozice liniare sau ramificate, dispuse in retele (aspect de dantela)
Aceste retele pot fi mai laxe sau mai dense, dispuse linear - ramificat, sau confluand in placarde
Uneori leziunile reticulare iau nastere din fuzionarea unor papule dense
o Leziunile astfel formate capata un aspect reticular - papular reliefat, pe un fond de mucoasa normala
o Este forma tipica de eruptie lichenoida recenta
Alteori leziunile reticulare sunt fine, densa, sterse, nereliefate si ocupa suprafete intinse de mucoasa
o Este aspectul tipic de lichen plan medicamentos
Enumerati tipurile de leziuni clinice intalnite in lichenul plan bucal
Leziuni keratozice (papule, retele, placarde)
Leziuni atrofice (gingivita descuamativa)
Leziuni erozive sau ulcerative
Leziuni buloase sau veziculare
Ce este gingivita descuamativa?
Atunci cand leziunile atrofice apar la nivelul gingiei fixe dau nastere unei forme clinice particulare : GINGIVITA DESCUAMATIVA
Leziunile atrofice = apar k zone eritematoase de epiteliu subtiat, izolate sau intricate cu leziuni reticulare, papulare sau erozive
Aspect clinic:
o Leziuni atrofice intinse, situate in special pe versantul Vestibular al gingiei
o Uneori leziunea poate prezenta un ameste de leziuni atrofice, reticulare sau keratozice nespecifice
o Alteori atrofia alterneaza cu eroziuni, keratoza si ulceratii => gingivita descuamativa nespecifica
Diagnosticul diferential al gingivitei descuamative
Maladii buloase autoimune
Pemfigus
Pemfigoidul benign
Lupus eritematos discoid
Prin ce se caracterizeaza formele acute de lichen plan bucal
Forma acuta este o forma lezionala intinsa caracterizata prin:
o Leziuni multiple foarte dense pe unitatea de suprafata
o Mai mult de 3 zone diferite ale CB interesate de diferite tipuri de leziuni
o Prezenta de multiple eroziuni sau ulceratii asociate (leziuni acute)
o Tulburari functionale importante (masticatie, fonatie) ce genereaza suferinte bolnavilor
Ce se intelege prin polimorfismul leziunilor de lichen plan bucal
Pot aparea leziuni de o mare varietate clinica, care pot simula numeroase alte afectiuni de mucoasa:
o Eritroplazie
o Leucoplazii patate
o Afectiuni buloase
o Carcinom cu debut in suprafata
Polimorfismul face uneori dificil un diagnostic diferential
Enumerati localizarea leziunilor de lichen plan bucal in ordinea frecventei
Mucoasa jugala - peste 90% din cazuri
Fata Dorsala a limbiii
Gingiile
Zona retromolara
Mucoasa labiala
Rosul de buze
Planseul bucal - rar
Fata Ventrala a limbii - foarte rar
Enumerati trasaturile histologice ale lichenului plan bucal
Leziunile se caracterizeaza prin hiperkeratoza sau parakeratoza
Acantoza de grade variabile sau atrofie
Degenerescenta vacuolara a stratului bazal
Infiltrat celular cronic cu dispozitie in "banda" situat in corionul superficial
Jonctiunea epitelio-conjunctiva este deseori modificata
Prelungirile interpapilare pot fi deformate cu aspect globulos, papilomatos sau ascutit
Papilele corionului apar largite, moficate, cu aspect "in cupola"
Diagnosticul diferential al formelor keratozice de lichen plan bucal.
Leucoplazii
Candidoze cronice
Keratoze reactionale de diferite naturi
Genodermatoze
Diagnosticul diferential al formelor asociate si erozive de lichen plan bucal
Carcinoame cu debut in suprafata
Eritroplazii sau eritro-leucoplazii
Candidoze acute sau cronice
Lupus eritematos discoid
Diagnosticul diferential al formelor eroziv-ulcerative de lichen plan bucal
Toxidermiile buloase
Dermatozele buloase autoimune (pemfigus, pemfigoid)
Aftozele acute
Ulceratiile virale
Care este procentul de malignizare al lichenului plan bucal?
Sub 1 -> 15 % pe un timp de urmarire de 4,5 - 7,5 ani
Enumerati grupele de medicamente utilizate in tratamentul lichenului plan bucal
Corticoizii = tratamentul de electie
Retinoizii = derivati de vitamina A
Imunosupresoarele (ciclosporina)
Tacrolimus sau derivatii sai
Enumerati elementele care pledeaza pentru natura autoimuna in lichen plan
Predominanta la sexul feminin
Debut la varsta adulta
Curs cronic
Asociere cu alte afectiuni autoimune
Prezenta de clone celular T autocitotoxice
Numiti cauza care produce debutul afectiunii in lichenul plan bucal
Debutul afectiunii este produs de modificarea configuratiei antigenice a celulelor bzale, insotita de o secretie anormala de citokine
Ca urmare ele sunt agresate si induse in apoptoza de catre cell T citotoxice activate
Ce tip de reactie imunitara si ce celule sunt implicate in fiziopatologia lichenului plan?
Reactia imunitara este o reactie autoimuna mediata celular
Fiziopatologia leziunilor de lichen plan graviteaza in jurul a 3 grupuri de celule
o Keratinocitele si cell Langerhans
o Celulele T helper CD4+
o Celulele T citotoxice CD8+
Enumerati celulele implicate in fiziopatologia lichenului plan bucal
Fiziopatologia leziunilor de lichen plan graviteaza in jurul a 3 grupuri de celule
o Keratinocitele si cell Langerhans
o Celulele T helper CD4+
o Celulele T citotoxice CD8+
Ce rol au limfocitele T citotoxice in aparitia leziunilor de lichen plan bucal?
Cell T citotoxice pot declansa apoptoza cell bazala in lichen plan prin urmatoarele mecanisme:
o Secretia de TNFa, care se fixeaza pe membrana keratinocitelor
o Activarea receptorilor de apoptoza
o Secretia de enzime proteolitice (granzime), introduse endocelular prin perforine.
J. Lupusul eritematos cronic discoid
Enumerati modificarile umorale observate in lupusul eritematos
Aparitie de:
Anticorpi
Celule lupice
Complexe antigen-anticorp circulante
La ce nivel se fixeaza selectiv complexele imune circulante din lupusul eritematos
Complexele circulante se fixeaza pe membranele bazale din:
o Glomerulii renali
o Vasele sangvine
o Plexul coroid
o Pielea si mucoasele
Descrieti leziunile cutanate din lupusul eritematos discoid
Sunt intalnite mai frecvent la nivelul fetei, gatului si mainilor
Nasul si obrajii sunt sediul caracteristic al leziunilor din cadrul lupusului eritematos sistemic - dispozitie "in fluture"
Leziunile cutanate se prezinta:
o Sub forma unor placarde eritematoase de forma discoida, bine conturate , cu margini hiperpigmentate si cu suprafata acoperita de scuame aderente
o Pe masura ce leziunile se extind in sens centrifug, centrul se vindeca cu formare ce cicatrici depigmentate, atrofice
o Rosul de buza este afectat relativ frecvent, odata cu pielea si mucoasa CB
Descrieti leziunile bucale din lupusul eritematos discoid
Se prezinta ca arii sau placarde eritematoase cu centru atrofic sau ulcerat
Centrul este inconjurat la periferie de arboratii keratozice fine cu dispozitie radiara
Marginile keratozice sunt mai reliefate
o Prezinta o vascularizatie mai accentuata cu dispozitie de asemenea radiara
Leziunile sunt in general bine delimitate cu un contur neregulat, eritematos
In ansamblu ele apar alcatuite dintr`o intricare de zone atrofice si hiperkeratozice, foarte asemanatoare cu cele din lichenul plan, fiind mai putin extinse
Enumerati localizarile de predilectie ale lupusului eritematos discoid
Localizarea de predilectie este mucoasa jugala
Urmata de:
o Gingii
o Palat
o Rosul de buze
Care sunt metodele complementare de diagnostic histochimic si imunologic in lupusul eritematos discoid?
Coloratia PAS
o Pune in evidenta prezenta colagenului degenerat in corion, ingrosari ale m bazale si ale peretilor vasculari
Imuno-fluorescenta directa
o Pune in evidenta depozite de imunoglobuline (IgG, IgM, IgA) cu dispozitie granular liniara, de`a lungul membranei bazale
FOAIA DE OBSERVATIE
Foaia de observatie
Cuprinde totalitatea informatiilor referitoare la un pacient, precum si datele legate de tratamentele si evolutia afectiunilor pentru care acesta se prezinta
Partea generala
Datele de identificare
Adresa exacta sau domiciluil
Situatia familiala
Originea geografica
Profesia actuala si anterioara
Factorii de risc:
a. Profesionali
b. Fumat
c. Alcool
d. Socuri psihice
e. Factori de risc oncologic sau boli autoimune
De cine este trimis: medicul, serviciul
Anamneza propriu-zisa
Motivele prezentarii
o Durere
o Tulburari functionale
o Aparitia unor formatiuni sau leziuni la nivelul CB
durerea/usturimea poate fi localizata/iradiata, continua/intermitenta, declansata de anumiti factori sau legata de anumite situatii
leziunile sau formatiunile observate pot fi difuze sau bine delimitate
o tulburarile functionale
se pot instala brusc sau treptat, diferite grade de intensitate
Istoricul afectiunii
o Momentul debutului
o Felul debutului (brusc, insidios)
o Evolutia simptomatologiei (continua, discontinua, asociata cu alte tulburari locale sau generale)
o Tratamentele urmate
o Alte afectiuni asociate, factori agravanti sau care duc la ameliorarea simptomatologiei
o Starea actuala - apreciata de bolnav
Antecedentele familiale (heredo-colaterale)
o Afectiuni similare in familie
o Afectiuni grave care pot fi corelate cu starea prezenta a pacientului (diabet, neplasne, afectiuni genetice, psihice)
Antecedentele personale fiziologice (APF)
o Nasterile
o Sarcina prezenta
o Tulburile pre si port menopauza
o anticonceptionalele
Antecedentele personale patologice (APP)
o Toate afectiunile importante, spitalizari, operatii, accidente
o Bolile aparetelor digestiv, circulator, respirator, uro-genital, sistem nervos, sistem endocrin, dermato
o Alergii, infectii ORL, infectii reumatismale, boli de colagen , boli hemato, boli infectioase
o Antecedente oncologice
o Antecedente psihiatrice
La afectiunile semnalate de pacient in antecedente se vor consemna:
Data diagnosticarii
Tratamentele efectuate
Rezultatele, recaderile, starea prezenta
Examenul clinic
Examenul clinic general
o Pe aparate si sisteme
Examenul loco-regional
o Examenul exobucal
Inspectia:
Col tegumentelor, proportia etajelor, prezenta unor leziuni
Palparea
Reliefuri osoase, consistenta partilor moi, sinusuri, ATM
Grupele ganglionare (nr, marime, consistenta, mobilitate, aderenta pe pl profunde)
Examen clinic al gl salivare exobucal
o Examenul endobucal
Inspectia:
Aspectul mucoasei tuturor zonelor CB (jugale, labiale, limba, planseu, istm farinian, fosa tonsilara, reguinea retromolara, proces alveolar, palat dur si moale)
Palparea
Consistenta si elasticitatea partilor moi
Examenul glandelor salivare
Examenul dento - parodontal
Pentru fiecare tip de leziune exista un mod specific de descriere:
Keratoza
o Sediu, dimensiune, aspectul suprafetei, marginile, conturul, gradul de transparenta, dispozitia tipica sau atipica, limitata/difuza, simetrica/asimetrica
Ulceratie
o Sediul, dimensiunea, unica sau multipla, conturul, marginile, fundul, tendinta la sangerare, aspectul mucoasei vecine, consistenta, tendinta de infiltrare in profunzime
Tumora
o Sediul, dimensiunea, suprafata, sesila sau pediculara, daca are un aspect exo sau endoftilic
Vezicula
o Sediul, marimea, unica sau multipla, continutul, grosimea plafonului, tendinta de clivaj, forma ulceratiilor lasate dupa spargere
Examenele complementare
o Hematologice
o Biochimice
o Microbiologice
o Imunologice
o Examenele anatomo-patologice
o Ex. radiografice
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |